COMUNICAT CĂȘI SOCIALE ACUM!
După participarea la ședința Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca din 17.02.2025.
Locuința socială este investiție în bunul public, nu este un act de protecție socială!
Deoarece pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local nu s-au regăsit proiecte de hotărâri sau dezbateri legate de creșterea fondului de locuințe sociale publice sau de o dezvoltare imobiliară pusă în interesul public, ne-am pregătit cu luări de cuvânt care, prin temele lor, se legau de temele proiectelor de HCL aflate în discuție.
Desigur, acest fel de a participa nu a fost pe placul primarului și președintelui ședinței de CL. Ni s-a reproșat că nu vorbim la subiect, nu știm despre ce este vorba, nu știm ce este democrația acelui for deliberativ. Reproșurile denotă faptul că dreptul la locuire pentru clujeni nu este prioritatea primăriei. Totuși, măcar le-am atras atenția asupra problemelor locuirii în Cluj-Napoca și asupra faptului că nu fac aproape nimic pentru soluționarea acestora. Am făcut asta în singurul spațiu public unde atât primarul, cât și consilierii municipiului sunt de față.
Fără a reda aici în detalii intervențiile noastre de ieri, menționăm că ne-am exprimat pozițiile față de criza locuirii în Cluj-Napoca legat de următoarele teme, puncte de ordinea de zi:
- Excedentul bugetar de anul trecut de cc. 707 milioane de lei.
Pe baza datelor Direcției Taxe și Impozite noi am expus cum, chiar dacă se construiesc noi locuințe în oraș, acestea ajung în din ce în ce mai puține mâini. În 2020, existau 1049 de proprietari care dețineau fiecare între 5-10 locuințe, iar în 2024 numărul lor a crescut la 1780, adică o creștere cu 70%. Numărul proprietarilor cu 11-20 de locuințe a crescut în aceeași patru ani de 218 la 310. Este clar: creșterea numărului de locuințe private nu conduce la rezolvarea crizei locuirii. Soluția la criza locuirii este producerea de locuințe sociale publice, direcție asumată de către Consiliul Local prin adoptarea în 2022 a Strategiei de Dezvoltare Integrată realizată de Banca Mondială.
Din excedentul de 707 milioane lei, pe baza costurilor unor noi construcții sau renovări și prețuri de pe piață, am indicat câte locuințe sociale publice s-ar putea realiza, chiar dacă nu suntem naivi să credem că toată suma pentru dezvoltare s-ar putea aloca acestui scop. Dăm aici doar un exemplu: blocul de locuințe sociale de pe str. Ghimeșului, 12 apartamente, finalizat în mai 2021, a costat circa 4.000.000 lei (cu TVA) – din suma necheltuită în 2024 de 707 milioane lei, s-ar putea realiza 176 de blocuri de acest fel, adică peste 2100 de apartamente.
Am mai arătat, că primăria nu pare să fie responsabilă cu cheltuirea banilor publici: acest lucru reiese comparând prețul de 38 milioane de lei, suma la care s-a demarat licitația pentru construirea blocului de locuințe sociale pe str. Sobarilor cu 35 de apartamente, cu prețul de 17.5 milioane lei, prețul la care se vinde un bloc cu 36 de apartamente pe piața clujeană renumită de prețurile sale anormal de mari. Deci primăria plătește dublu pentru construcția unui bloc nou față de costul achiziționării unui bloc de pe piață.
- Alocarea în administrarea și folosința gratuită din domeniul public al municipiului Cluj-Napoca a trei apartamente dintr-un imobil de pe str. Horea către DASM.
Noi am arătat ce face primăria cu locuințele din fondul vechi de stat ca să le scoată din fondul locativ public. Și că, defapt, renovarea acestora ar fi unul din mijloacele măcar a păstrării acestui fond oricum foarte redus. Și mai mult, refuncționalizarea clădirilor vacante l-ar putea chiar crește.
- Concesionarea unui teren.
Noi am ridicat problema terenurilor goale ale primăriei, despre care întotdeauna se afirmă că nu există, pentru a justifica de ce nu se construiesc noi locuințe sociale. Am adus aminte și de renunțarea la vechi proiecte din zona Lombului, Tineretului și Borhanci, unde primăria avea terenuri și urma să beneficieze de un număr de locuințe sociale din partea dezvoltatorilor.
- Modificarea Planului Urbanistic General.
Noi am vrut să vorbim despre contractele de restructurare ale fostelor platforme industriale încheiate între CL și proprietari/ dezvoltatori reglementate de PUG. Am fi dorit să reiterăm revendicarea de a include în acest contract condiția ca dezvoltatorul să transfere 25% din fondul de locuințe realizat în proprietatea municipiului Cluj-Napoca. Vedem, cum PUG-ul se poate modifica cu diverse scopuri. Am vrut să sugerăm să se modifice și în acest sens și să se elaborareze o metodologie a contractelor de restructurare cu acest scop.
La acest punct, reprezentantul nostru a fost întrerupt, nu a fost lăsat să vorbească.
Nu că nu ar fi răspuns la ele în felul lui, dar majoritatea întrebărilor noastre au rămas fără răspuns din partea primarului. Desigur, printre întrebări au fost și întrebări într-un fel retorice precum cele de mai jos, dar care necesită răspuns prin măsuri care dovedesc interesul și dedicația primăriei față de problemele pe care le ridică. Aceste întrebări au avut menirea de-a atrage atenția și de a conștientiza problema, la care primarul a putut să spună doar cât de multe eforturi face el, cât de mare este problema la nivelul întregii Europe sau că orașul Cluj nu este raiul pe pământ. Iată, deci, care au fost întrebările noastre pentru a atrage atenția asupra problemelor de care o primărie pentru oameni nu pentru profit ar trebui să se ocupe:
- Aveți clădiri și apartamente goale, aveți terenuri, aveți bani să construiți clădiri noi și aveți bani să cumpărați clădiri de la bănci sau să achiziționați alte clădiri de pe piață pentru sediile administrative ale primăriei, aveți o strategie a locuirii pentru care ați plătit Băncii Mondiale peste 810.000 de euro, aveți bani să plătiți exproprieri, aveți bani să plătiți dobânzi pe creditele pe care le luați de la bănci – de ce nu vreți să creșteți fondul de locuințe sociale publice în mod semnificativ?
- De ce nu vreți să susțineți clujenii care sunt nevoiți să plătească peste 40-50% din veniturile lor pe chirii sau credite imobiliare?
- De ce împingeți clujenii care ar fi eligibili pentru locuință socială spre piața de locuințe? Vreți să susțineți prin asta piața imobiliară din Cluj?
- Multe primării ale orașelor europene acționează în această direcție, Dvoastră de ce nu vă interesați de ce ați putea face pentru plafonarea chiriilor, de ce nu vă interesați care este situația cu chiriile pe termen scurt de tip Airbnb sau aparthotel, de ce nu vă interesează miile de cazuri de închirieri în care proprietarii de locuințe nu încheie contracte formale cu chiriașii?
- Credeți că este o mândrie ca orașul Cluj să aibă cea mai scumpă piață imobiliară din România?
- Credeți că puteți vorbi în continuu despre calitatea vieții în Cluj în condițiile în care tot mai mulți tineri aflați la începutul carierei sunt împovărați cu costurile locuirii în acest oraș?
- Până când vreți să vă mândriți cu orașul universitar care își sacrifică studenții pe altarul profiturilor câștigate din închirieri de locuințe?
- De ce evitați cu desăvârșire să reabilitați clădirile și apartamentele din proprietatea primăriei pentru a le transforma în clădiri de locuințe sociale?
- De ce nu faceți public inventarul bunurilor (terenuri și clădiri) care aparțin domeniului public și privat al municipiului Cluj-Napoca cu menționarea destinației acestor bunuri?
- De ce refuzați să condiționați aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale inițiate de dezvoltatori imobiliari pe foste platforme industriale, prin contractele de restructurare urbană, cerând transferul a 25% din ceea ce creează ei, în fondul public de locuințe?
La ședința CL de ieri, legate de temele Proiectelor de HCL, am formulat o serie de întrebări concrete cu care vom reveni la primar și la consilierii locali:
- Câte locuințe sunt libere din totalul de locuințe sociale, locuințe din vechiul fond de stat, locuințe de necesitate și locuințe de serviciu aflate în proprietatea municipiului Cluj-Napoca?
- Vă rugăm să ne puneți la dispoziție Inventarul actualizat al terenurilor, locuințelor și altor spații din domeniul privat și domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, cu mențiunea dacă sunt libere, sau închiriate, sau concesionate.
- Câte locuințe ați scos din circuitul locativ din 2005 încoace și de ce?
- Ce demersuri ați făcut pentru a transforma clădiri goale de pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca în blocuri de locuințe sociale publice?
- Aveți un plan multianual de construcție de locuințe sociale publice, asumându-vă obligația de a realiza în fiecare an un anumit număr de astfel de locuințe?
- În calitate de reprezentanți de partide prin care ați fost aleși în funcțiile de primar și consilieri locali, ați propus parlamentarilor și europarlamentarilor partidelor Dvoastră impunerea unor măsuri pentru protecția chiriașilor privați și controlul/ plafonarea/ înghețarea chiriilor, inclusiv în vederea reglementării stricte a contractelor de închiriere?
- În 2022, Consiliul Local a adoptat SIDU 2023-2030. În legătură cu prevederile strategiei de locuire care este parte din SIDU vă adresăm următoarele întrebări:
- Ați elaborat planul de acțiune al strategiei de locuire adoptate în 2022? În acest plan, printre altele, trebuia să specificați: procentul de locuințe sociale va crește la … % din fondul total locativ local, procentul de locuințe sociale alocat grupurilor de venituri mici (percentila de venit de până la 30% din partea de jos a ierarhiei veniturilor) va crește de la …% la …%.
- Ați început să faceți demersuri pentru investițiile prevăzute în strategia de locuire cu scopul creșterii fondului de locuințe sociale? SIDU definește măsuri precum: construcția de noi locuințe sociale în oraș (alocare de 5 milioane euro); mansardarea unor clădiri (alocare de 5 milioane euro), trecerea unor imobile din proprietatea statului român în proprietatea primăriei și reconversia acestora (3 milioane euro), exproprierea unor clădiri nefinalizate și goale (5 milioane euro).
- Dacă nu ați realizat nimic din cele de mai sus, când le veți realiza?
- Ne puteți indica decizia prin care se prevede că doar administrațiile publice locale din zone defavorizate pot aplica la fonduri PNNR pentru locuințe sociale sau pentru locuințe pentru tineri sau locuințe pentru specialiștii din sănătate și educație? Noi am văzut exemple în țară care contrazic ceea ce ați susținut, din moment ce Sectorul I din București nu este o zonă defavorizată (vezi aici).
În ceea ce privește reacțiile pozitive ale decidenților locali, sunt de urmărit cum se vor materializa următoarele propuneri: definirea unor planuri anuale de realizare de locuințe publice (Aurelia Cristea), realizarea unui grup de lucru pentru locuințe sociale în cadrul SIDU (Emil Boc), organizarea unei dezbateri publice pe această temă (Alexandra Oană).
Participarea noastră la ședința de Consiliu Local al Municpiului Cluj-Napoca a venit în urma depunerii către primar și câte un consilier din partea tuturor partidelor reprezentate în consiliu a Apelului Creșteți în mod semnificativ fondul de locuințe sociale publice!
18.02.2025
Mihnea Teodor Popescu, Enikő Vincze, George Iulian Zamfir