Fragmente din interviuri realizate in comunitatea de pe strada Cantonului
Prima familie
În pandemie ne-a fost greu și pentru că o parte din noi lucrau la negru și bineînțeles că atunci când puteai ieși pe stradă doar cu adeverință din partea angajatorului, o parte dintre noi și-au pierdut locul de muncă. Într-un final, a trecut pandemia și ne-am putut relua activitatea la muncă (în construcții, de exemplu), dar nu bine am scăpat de un necaz, că am dat de altul, majoritatea lucrăm pe minim pe economie, sau sunt care și pe mai puțin.
Prețurile mari care cresc de la o lună la alta m-au facut să încerc să caut o altă soluție pentru a avea cele necesare la copii (7), iar soluția a fost cantina cu plată. Măcar îmi asigură cât de cât cele necesare (ulei, zahăr, făină, carne, iar uneori și ceva dulce pentru copii).
A doua familie
Nu mă mai descurc cu banii, sunt platită cu ziua iar de când soțul a decedat, îmi este tot mai greu cu copiii(3). Am auzit că și-au facut niște vecini cantină cu plata, ma gândesc să merg și eu să vad cât ar costa 3 porții și dacă nu-i mult, poate reușim să strângem bani și să-mi fac, nu prea am de ales.
A treia familie
Deci da, trăiam și înainte în sărăcie, dar acum de când pâinea e 10 lei, trăim mult mai rău. Am ajuns să nu mă mai descurc cu banii. La copii le mai trebuie și o haină de școală, încălțăminte că vine iarna, la ăsta micu pamperși, șervetele (alea se termina repede și amu chiar sunt scumpe, câte 13 lei 2 pachete). Mă mai împrumut la unul, la altul, până ia bărbatul bani, sau iau eu alocațiile, dar sincer nici nu prea mai ai aici la cine te împrumuta.
A patra familie
Evit și să mai merg cu copiii în oraș, la cumpărături nici nu mai zic, mai bine îl trimit pe bărbat singur și îi zic ce să cumpere și atâta. Sunt copii, îți dai seama că dacă merg cu ei, le trebuie și lor câte ceva și de multe ori mă gândesc că pe banii ăia le mai fac o zi de mâncare și de cât să-i fac să plângă, mai bine nu-i duc.
Sunt zile când nici nu am ce le găti.
Uneori doar seara reușesc a le găti ceva.
Sunt zeci de astfel de povești în comunitate, dar nimeni să le asculte, să le găsească o soluție. Mereu și pe rețelele de socializare majoritatea spun „la muncă cu ei”. Muncim maică, dar degeaba muncim pe 14 milioane, când de fapt îți trebuie dublu ca să ai ce mânca toată luna.
Maria Stoica