Dor de locuințe sociale – tur ghidat, HAD 2022

În data de 28 martie 2022 am organizat la Cluj evenimentul Housing Action Day adică o zi de acțiune pentru locuire, desfășurat la nivel european de grupările membre ale Coaliției Europene de Acțiune pentru Dreptul la Locuire și la Oraș (EAC).

Pe 28 martie, între orele 15:00-18:00 am făcut un tur prin oraș cu autobuzul crizei locuirii și al dorului de locuințe sociale. Ne-am întâlnit la ora 15:00 la Liberty Technology Park de pe str. Gării, iar punctul final al turului nostru activist a fost ansamblul de locuințe publice de pe str. Timișului-Blajului.

Cu turul orașului, atragem atenția asupra modului în care de multe ori dezvoltările imobiliare înseamnă alungarea celor mai săraci locuitori ai clujului din locuințele lor oricum precare, transformându-i în persoane fără adăpost. Ne gândim la de ce și cum locuințele sociale sunt soluție la evacuările forțate. Dar și factor important al controlului indirect al prețurilor de pe piața imobiliară, deoarece sunt locuințe non-profit.

*

Pentru cea de-a treia oară, anul acesta, alături de EAC facem apel pentru o Zi De Acțiune Pentru Locuire. EAC este o rețea de 31 de organizații la firul ierbii din 19 țări europene, care a fost înființată în 2013. Puteți citi întregul apel al EAC în limba română în nr. 16 al ziarului Cărămida, care este accesibil în format electronic aici: https://casisocialeacum.ro/.../caramida-2022/caramida-nr-16/

Anul trecut, în condițiile restricțiilor legate de pandemia Covid-19 am ieșit în stradă în diverse puncte ale orașului Cluj, precum și online, pe pagina de Facebook a Căși Sociale ACUM!, pentru a atrage atenția și a condamna modul în care dezvoltarea imobiliară pentru profit ne sufocă. Puteți să revedeți aici mesajele noastre din 2021: https://www.facebook.com/events/2833227573605010/

*

Poate unii vor spune că nu este momentul oportun să vorbim despre lucruri atât de „mărunte” precum locuințele sociale în timp ce mii de oameni mor și milioane de oameni sunt dislocați din țara lor, sau în timp ce capitalismul și imperialismul continuă să facă ravagii prin războiul din Ucraina. Totuși, prin HAD din 28 martie, noi revenim la exprimarea dorului de locuințe sociale, unul dintre mesajele noastre formulate în decembrie 2021 împotriva orașul smart întors împotriva celor mulți.

Pentru că apelul nostru de a nu uita nici acum de suferințele multor oameni din România datorită privațiunilor locative și altor privațiuni materiale induse de capital, dar și datorită neglijenței criminale și rasismului de stat, ce cauzează moartea lor timpurie, este mai actual ca niciodată.

Pentru că apelul nostru pentru investiții în locuințe adecvate pentru toți acum, când războiul alungă oamenii din căminele lor și le distruge casele, sau când refugiații de război devin persoane fără adăpost încercând să își continue viața în alte țări ale lumii fără locuință adecvată și sigură, este mai actual ca niciodată.

Pentru că refuzăm încercarea unora de a delegitima revendicările pentru creșterea salariilor, pentru construcția de locuințe publice, pentru asigurarea accesului universal la servicii de sănătate, stigmatizându-le drept “comuniste” sau ca niște pretenții anacronice sau criminalizându-le ca atentate la „siguranța națională.”

Pornim în Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE la ziua de acțiune pentru locuire!

Simptomele crizei locuirii pot fi diferite în diferite spații geopolitice, dar cum se afirmă în manifestul rețelei EAC pentru ziua de acțiune pentru locuire - “cauzele sunt aceleași: este vorba de proprietatea privată, este vorba de politica infiltrată de lobby, este vorba de inegalitatea în creștere. Pe scurt, este capitalismul. Anul 2021 a fost doar un alt an al evacuărilor chiriașilor și micilor proprietari de locuințe, de creștere a costurilor locuințelor și de gentrificare, de creștere a numărului de persoane fără adăpost, de marginalizare a populațiilor rasializate și a celor cu venituri mai mici, de distrugere a modurilor alternative de viață, de privatizări de terenuri și locuințe, de acaparare de terenuri și de strămutare a comunităților indigene și de planificare urbană plictisitoare, în beneficiul exclusiv al capitalului.” (Citește textul întreg în nr. 16 al ziarului Cărămida: https://bit.ly/3NrHL3v)

În turul ghidat prin Cluj, vom arăta câteva locații cheie în a înțelege situația locativă în oraș și diferite manifestații locale a crizei locuirii.

Suntem în vechea zonă industrială de Nord a orașului. Pe lângă fosta fabrică de mobilă Libertatea unde ne aflăm, din extrema vestică până unde stăm noi acum, aceasta a mai inclus fabricile Metalul Roșu, 16 Februarie - Remar, Tehnofrig, și Armătura. Ruinele și terenurile vechilor fabrici au devenit posibilități de investiții în dezvoltarea imobiliară.

Libertatea a fost privatizată în 1994 de Sorin Dan, iar în 2011 a fost cumpărată de Ion Sturdza. Acesta a investit în transformarea imobilului într-un parc industrial prin Fondul Fribourg Capital, afirmând: “Proiectul Liberty Technology Park a marcat începutul gentrificării acestui cartier industrial.” În 2019, dezvoltatorul White Star Real Estate a cumpărat acest complex de birouri prin intermediul companiei de consultanță imobiliară Colliers International. În august 2020, SC Liberty Technology Park SRL a decis construirea unui ansamblu imobiliar numit Liberty Residential. Autorizația de construire pentru două blocuri de câte 6 etaje de pe str. Gării nr. 26 din cele șase planificate a fost emisă în noiembrie 2021. Pe colțul străzilor Gării și Oașului, în 2021 firma Hexagon District SRL a demolat clădirea fostei întreprinderi TDS Tehnica de Sudură cu scopul de a face aici un bloc cu 300 de apartamente.

Vizavi de Liberty Technology Park, între str. Gării și str. Stephenson, se află o clădire din anii 1970 cu cinci apartamente construite pe atunci de trustul de construcții. După 1995, pentru că oamenii nu aveau unde să se mute, în jurul vechii case s-a format o așezare informală care este în risc de evacuare.

De ce am introdus tocmai acest punct pe traseul Dorului de Locuințe Sociale? Aici în parcare, lângă noi vedem o clădire cu cinci nivele. A fost un cămin care a aparținut grupului școlar pentru protecția mediului. Acum ea este goală. Ar putea să fie transformată în locuințe sociale. Este în administrarea primăriei. În 2019, primăria a avut un plan să transforme toată clădirea în grădiniță. Proiectul nu s-a realizat nici de atunci. Ar fi timpul, ca primăria să anunțe că o transformă în locuințe sociale. Mai ales că a promis să facă 1500 de locuințe sociale până în 2030 și spune că nu are terenuri unde să construiască locuințe noi.

Punctul 2 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE - str. Iuliu Coroianu

În 2014 primăria Clujului a renovat o clădire aflată în proprietatea administrației publice locale de pe str. Coroianu nr. 5. Astfel a realizat 46 de locuințe sociale. Investiția a costat 5.906.528 lei. Marea parte a investiției a fost acoperită din finanțare europeană, primăria contribuind cu 94800 lei. Locuințele au fost date în folosință în 2015. În 2014, au fost depuse 321 de cereri de locuințe sociale, dintre care 102 au fost declarate neeligibile de primărie. Criteriile de neeligibilitate incluse după 2008 la nivel local printre criterii au devenit tot mai stricte chiar cu prețul încălcării prevederilor legii locuinței și a legislației anti-discriminare din România.

În anul 2014, stocul de locuințe din fondul public în Cluj a inclus 1554 locuințe, dintre care: 821 de locuințe din vechiul fond de stat, 461 locuințe sociale, 174 locuințe ANL, 30 locuințe de serviciu, 13 locuințe de necesitate, și 40 de unități locative din casele modulare din Pata Rât.

Punctul 3 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE - zona pieței Abator și str. Anton Pann.

Ne aflăm în zona pieței Abator. Aceasta arată cum, din anii 2000 dezvoltarea imobiliară s-a întors înspre părțile semi-centrale ale Clujului. În anii 1990 ea s-a desfășurat mai ales prin includerea în perimetrul orașului a mai multor foste zone extravilane.

Abatorul din secolul al 19-lea a dispărut deja la începutul anilor 1990 din Piața cu același nume. Omul de afaceri Árpád Pászkány, prin Ecomax General Investments a construit aici în 1995 o reprezentanță Opel Ecomax. În 2008, primăria a dat undă verde vechiului său plan, un Plan Urbanistic Zonal pentru construirea Centrului de afaceri, comercial și rezidențial Riverfront. Acesta nu s-a mai realizat, a fost vândut unui alt investitor cu teren cu tot în 2016.
Din 2019, Mauerer Imobiliare s-a apucat de realizarea turnului de 25 de etaje numit Maurer Panoramic, locul așa numitei vieți la înălțime. Mai repede de asta, pe str. Anton Pann, prin 2018 EBS Real Estate Investment si Marina Properties au început și ele să construiască ansambluri rezidențiale. Nu atât de înalte ca și Maurer Imobiliare, dar suficient de mari ca discrepanța între ele și vechile clădiri de 1-2 nivele să fie evidente. Ele dau trendul dezvoltării ulterioare în toată zona de case vechi, ritmul noilor construcții depinzând și de cum reușesc marii dezvoltatori să îi convingă pe micii proprietari să vândă vechile lor proprietăți. Regenerarea Parcului Feroviarilor face și ea parte din acest plan: un parc nou pentru noii locuitori ai zonei, care crește valoarea imobiliară a terenurilor și construcțiilor din zonă.

În 2018 familia Lăcătuș a fost evacuată dintr-un beci aflată pe strada Anton Pann nr 22 în proprietatea Primăriei și unde au locuit 22 de ani ( https://bit.ly/3JLWvYT) - se vede clar cum evacuările forțate și lipsa locuințelor sociale în oraș se intersectează cu dezvoltarea imobiliară privată și interesele de privatizare a locuirii.

Punctul 4 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE - str. Someșului

Trecem acum prin str. Someșului. În ultimii 5 ani aici au apărut mai multe construcții noi pe baza unui Plan Urbanistic Zonal din 2009. PUZ-ul a fost aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca în beneficiul IMO Invest SRL pentru un Centru de afaceri, sedii firme, dotări și locuințe pe str. Ploiești – Someșului. Restructurarea urbană a întregii zone a fost pecetluită și prin Planul Urbanistic General adoptat în 2014. Acesta a permis ca noile dezvoltări imobiliare din zonă să se realizeze pe baza vechiului PUZ.

Astfel, pe locul fostei fabrici Napochim de pe str. Someșului, în 2016 Napochim Imobiliare a obținut autorizația de construcție pentru ansamblul Scala Center. O altă hală a întreprinderii de mase plastice, cea de pe str. Ploiești a trecut și mai repede printr-o transformare similară, din fabrică în bloc, prin investiția SDC Imobiliare.

În vecinătatea Napochim de pe str. Someșului, unde începe terenul aferent fostei fabrici Flacăra care se întinde până pe str. Constanța, s-a restructurat vechea clădire galbenă a întreprinderii. Ea a devenit clădirea de birouri pentru o firma IT IQuest, în proprietatea Taco Developments. O parte din teren este folosit de firma SC Robert Bosch, care a construit acolo un centru de cercetare, cu intrare de pe str. Constanța.

Alte construcții relativ noi pe str. Someșului sunt City Casa realizată de SC Beyfin, precum și…. O producție Solaris. Cea mai nouă dezvoltare imobiliară, începută de la finalul anului 2021, este un bloc cu 140 de apartamente construit de Hexagon City, prin arhitecții de la Arhimar. Aceasta se află la intersecția străzilor Someşului cu Lalelelor.

Iar pe parcursul drumului am auzit de la Miki Braniste și despre spațiile artistice precum Fabrica de Pensule care au fost victimele gentrificării.

Punctul 5 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE - str. Episcop Nicolae Ivan fostul str. Coastei de unde s-au evacuat 350 de persoane rome în 2010

Str. Episcop Nicolae Ivan s-a numit înainte str. Coastei. În 2010, de aici primăria a evacuat 350 de persoane rome și le-a mutat forțat în Pata Rât. Înainte de evacuare, în apropiere s-a construit clădirea Bibliotecii Județene, dar și o clădire de birouri făcută ințial pentru firma Nokia. Apoi, pe drumurile laterale de lângă noi au început să vie construite vile noi, printre altele și cea a fostului primar Sorin Apostu. Mai departe, în 2010 și 2012 s-a construit Dorobanților Residence, un bloc de pe strada Dorobantilor 132- 134, de 12 etaje, beneficiar Transilvania Construcții. În 2011, un sediu al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai, care include un campus și o biserică pe terenul primariei (mai – decembrie 2011). În 2016 Creșa publică Vrăjitorul din Oz. Zona a devenit foarte valoroasă din punct de vedere imobiliar.

În ultimii 12 ani, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Fundația Desire și Căși sociale ACUM! au documentat prin studii și filme nedreptatea evacuării și în fiecare an, în 17 decembrie, am comemorat împreună această evacuare prin diverse evenimente publice.

Dar protestele noastre am transmis și mesaje generale. Milităm împreună pentru un oraș fără rasism, pentru locuințe sociale pentru toți cei care au nevoie, pentru o solidaritate între etnii, pentru o solidaritatea între evacuați și chiriași. Pentru că nu doar cei mai săraci oameni din Cluj au nevoie de și dreptul la locuință socială. Sunt mulți tineri la început de carieră, care fac mari sacrificii ca să plătească o chirie în cel mai scump oraș din România, care a devenit Clujul. Mulți pleacă din oraș cu acest motiv. Costurile mari ale locuirii alungă mulți oameni din Cluj. Mulți care lucrăm aici, suntem împinși în afara orașului împreună cu copiii noștri, să facem naveta petnrtu școală și loc de muncă. Multe persoane locuiesc în apartamente supraaglomerate.

Foarte multă lume din Cluj este deja nemulțumită de această stare de fapt. Dar sunt încă mulți, cărora le este rușine să solicite o locuință socială. Dar este dreptul lor dacă au venituri sub venitul mediu pe economie și nu au în proprietate o locuință. Iar locuințele sociale, conform legii, sunt locuințe de calitate. Nu este nicio rușine să îți ceri drepturile, nu este nicio rușine să locuiești în locuință socială.

Dacă suntem aici, doresc să vă informez, dar și să vă cer sprijinul pentru planul nostru de a amplasa aici pe fosta strada Coastei un Monument al Evacuării. Ca să nu se uite de suferințele pe care le-au cauzat autoritățile locale prin mutarea noastră forțată de aici lângă rampele de deșeuri. Dar și pentru ca să nu se mai întâmple așa ceva niciodată nimănui. Poate ați auzit despre acest plan. L-am prezentat în cadrul Expoziției Unde au dispărut copiii de pe canapea. Ea a fost expusă în 17 decembrie 2021 aici pe str. Coastei, iar apoi în februarie la Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga. Acum, în luna martie, ea este expusă la casele modulare din Pata Rât. Iar din 8 aprilie va fi parte dintr-o expoziție mai largă pe care o deschidem în Casa Tranzit de Ziua Internațională a Romilor și la care vă așteptăm.

Punctul 6 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE - str. Meșterul Manole

Ne apropiem acum de str. Meșterul Manole. Suntem pe str. Aurel Vlaicu, care duce spre aeroport. În zona podului IRA s-au făcut multe noi dezvoltări imobiliare. Centrul comercial Leroy Merlin, Lidl și Kaufland. Dar și blocuri noi, sub numele de Complexul Aurel Vlaicu, unde apartamentele sunt foarte scumpe. Și ai căror locatari sunt nemulțumiți cu ceea ce este în vecinătatea lor pe str. Meșterul Manole nr. 2.

La această adresă avem o veche clădire din fondul vechi de stat, unde familii sărace stau aglomerate în niște apartamente de câte o singură cameră. Ei plătesc chirie primăriei. Datorită problemelor lor financiare și a modului superficial cu care primăria a tratat problemele locuirii de aici, autoritățile locale au făcut în ultimii trei ani din această clădire trei evacuări, pornind acțiuni similare împotriva altor 6 familii. (Citiți articolul despre evacuarea din 2021 în nr 15 al ziarului Cărămida: https://bit.ly/3Nsmqqt)

Zona este recunoscută ca o zonă urbană marginală în noua strategie a clujului, alături de alte patru zone de aici fel din oraș. Primăria promite că ele vor dispărea până în 2030. Dar cum? Unde? Când mai exact? Ce alternative li se oferă familiilor de aici? Cei mai muli adulți aici sunt angajați, și mulți copii sunt înscriși la școală. Deci sunt oameni integrați, dar nu au bani să plătească banii de chirie privată. Mulți sunt însă persoane cu dizabilități. Întâlnim multe cazuri aici, care intră în categoria a ceea ce asistența socială numește grup vulnerabil. Iar față de persoanele din grupuri vulnerabile autoritățile locale ar avea niște obligații, conform legislației sociale, ar trebui să le asigure locuințe adecvate și un pachet de măsuri sociale.

În autobuz am mai ascultat și poveștile participantelor și participanților legate de locuire: Iulia Cărtăleanu ne-a vorbit despre situația studenților și studentelor în Cluj și lipsa căminelor studențești. Paula Boarță ne-a împărtășit câteva probleme locative pe care le- a întâmpinat fiind studentă si apoi chiriașa în Cluj.

Punctul 7 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE - Rampele de gunoi din Pata Rât

În iunie 2021, Consilierii locali din Cluj-Napoca au aprobat PUZ de urbanizare pentru dezvoltarea primei etape a mega-proiectului Transilvania Smart City (TSC). Acesta va fi construit pe dealul Borzaș pe un teren de 34 de hectare. Dealul se află în vecinătatea rampei de deșeuri încă în funcțiune, rampa RADP.. În decembrie 2021 s-a aprobat autorizația de construcție pentru prima fază. Aceasta se va desfășura pe 4.6 hectare, și include cinci blocuri cu așa numite locuințe inteligente, o grădiniță cu creșă, un mall pentru cumpărături și o zonă de agrement. Dezvoltatorii proiectului vor iniția livrări la domiciliu cu drone în interiorul proiectului, iar de aici se va putea ajunge la Aeroportul Internaţional Cluj cu o telegondolă, parte şi ea din proiect.

Pe dealul de vizavi, tot la o distanță de 800 de metri de la rampa RADP se află casele modulare construite de primăria Cluj-Napoca în 2010 romilor evacuați de pe str. Coastei. Între cele două dealuri, la drum (pe str. Pata Rât, mai nou str. Platanilor) se află colonia Dallas, o așezare informală veche de 50 de ani pe un teren deținut de Fundația Pro Roma.

De vreo 2 ani auzim din partea primăriei promisiunea că „până în 2030 Pata Rât nu va mai exista”, această promisiune fiind înscrisă și în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2030. Ne întrebăm cât de credibilă este o astfel de promisiune. Și cum se leagă ea de începerea lucrărilor de construcție la Transilvania Smart City? Sau ce riscuri ascunse se află în spatele dezideratului de “a nu mai exista”, care până acum a fost o revendicare înrădăcinată în faptul că Pata Rât este o zonă toxică și stigmatizată? Unde vor dispărea vechii locuitori din Pata Rât? Are dispariția lor legătură cu potențialii noi locuitori ai Pata Râtului?

Ultima oprire, punctul 8 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE - locuințele sociale pe str. Blajului/Timișului (fostul Oser)

În anul 2007 locuitorii clujului au depus 1571 de cereri de locuințe sociale. Nimeni nu a fost declarat neeligibil la acea vreme. Cu un an mai târziu, 271 dintre solicitanți au primit locuință. Asta a fost posibil datorită construirii a mai multor blocuri pe teritoriul fostului Oser (străzile Blajului și Timișului).

Ne întrebăm pe bună dreptate, unde au dispărut ceilalți solicitanți? De ce a scăzut numărul solicitanților de locuințe sociale după 2008, chiar dacă în perioada 2008-2021 au fost realizate doar vreo 120 de locuințe sociale noi? Mulți dintre cei care ar avea nevoie de locuințe sociale renunță să mai depună cerere pentru că nu există suficiente locuințe sociale. Toată lumea a văzut că între 2015-2020 primăria nu a realizat nicio locuință socială nouă. Nici prin construcție, nici prin renovare. Față de cele circa 400 de cereri de locuințe sociale pe an, primăria a repartizat doar vreo 5 locuințe pe an, care s-au golit prin evacuarea sau prin decesul vechilor chiriași.

Multe clădiri aflate în proprietate publică continuă să fie goale. Multe locuințe din fondul vechi de stat continuă să se lase să se degradeze. Scopul primăriei cu ele este să le scoată din circuitul locativ.

Ne este dor de astfel de investiții mari în locuințe sociale în Cluj. Doar astfel de investiții mari pot să răspundă la nevoia reală de locuințe sociale din oraș. Este timpul de astfel de mari investiții, avem și programul PNRR acum, din care se pot realiza locuințe pentru tineri și locuințe pentru persoane marginalizate. Fără astfel de mari investiții, în 2030 vom putea constata că cele 1500 de locuințe promise de primărie au fost niște promisiuni pe care defapt primăria nu vrea să le pună în practică.

Comments are closed.