Panica morală şi refugiaţii din Timişoara

În momentul editării acestui număr din Cărămida, Rusia a invadat Ucraina şi în România intră zilnic mii de refugiaţi. Reacţia românilor a fost cât se poate de caldă, oamenii au sărit în ajutorul refugiaţilor într-o mobilizare umanitară fără precedent, inclusiv în Timişoara. Milităm de ani de zile pentru tratamentul uman al refugiaţilor din România. Pe de o parte, ne bucură solidaritatea cu oamenii afectaţi de război şi faptul că oamenii se pot auto-organiza pentru ajutor reciproc. Pe de altă parte, nu putem uita felul în care societatea românească şi autorităţile s-au purtat în anii trecuţi cu persoanele care fugeau de războaiele purtate ceva mai departe de noi. Istoriile recente ale represiunii împotriva refugiaţilor, laolaltă cu tratamentul total diferit al oamenilor care fug acum din Ucraina, ne fac să ne întrebăm dacă nu cumva diferenţa de atitudine ţine de felul în care societatea percepe unii refugiaţi ca fiind mai “periculoşi” decât alţii. Iar această percepţie ţine, de obicei, de rasializarea “celuilalt”.

Ce este panica morală

Panică morală apare când o situaţie, o persoană sau un grup de persoane devin ameninţări la adresa valorilor și intereselor societății.[1] Actorii politici care pot contribui la panica morală sunt mass-media, politicienii, precum și activiștii civici și publicul larg. În neoliberalism, statul nu mai este singurul furnizor de securitate. Prevenirea criminalității este privatizată și delegată către populaţie, pe măsură ce statul se retrage din furnizarea de servicii (deși nu se abține de la aplicarea legii și represiune). Prin urmare, publicul capătă responsabilitatea pentru prevenire. Fiecare cetățean e aşteptat să participe la securitatea şi ordinea publică. Aşadar, politicienii și mass-media nu pot fabrica îngrijorări acolo unde inițial nu există. Convingerile și atitudinile publicului larg sunt esențiale în vederea succesului campaniilor de panică morală.

Practicile securităţii imprimă fricii de criminalitate o conotație politică. “Celălalt” nu este doar rău, ci reprezintă o amenințare existențială la adresa securității noastre: dacă nu îl combatem, ne va distruge. Teama existențială de acest “celălalt” primejdios structurează toate relațiile sociale și politice. Peisajul (in)securității nu este “fabricat” doar de elite sau de mass-media. Societatea resimte temerile de amenințări ca fiind reale și, astfel, ele dobândesc propria lor realitate politică.

Primele interacţiuni

În acest text voi relata pe scurt o astfel de panică urbană, referindu-mă la felul în care au fost primiţi refugiaţii din Siria, Palestina, Afganistan etc. în Timişoara din 2016 în prezent. Situațiile de panică au început să apară încă de la începutul lui 2016, când câțiva timișoreni au sesizat un grup de „imigranţi extrem de agresivi” care umblau noaptea prin centrul orașului. Acest fapt a alimentat o serie de reacții anti-refugiați în rândul cetățenilor.[2] Grupul de agresivi trăia însă într-un regim cvasi-carceral în Centrul de Tranzit, astfel încât nu au mai apărut pe străzi, iar pentru încă un an orașul a putut dormi liniștit. În vara lui 2017, Poliția Locală Timișoara a cheltuit aproape 30000 de euro pentru achiziționarea unei șalupe cu care să patruleze pe Canalul Bega.[3] La scurtă perioadă după această achiziție au început să apară și rezultatele: în iulie 2017, polițiștii navali timișoreni au observatun grup de persoane care încercau să se ascundă sub un pod. Comunicatul de presă menționează cu candoare că „politiştii locali au efectuat manevrele de acostare la mal și s-au deplasat spre bază podului pentru a identifica persoanele”, care s-au dovedit a fi din Iran și Kurdistanul irakian.[4]

Primul grup de refugiați care încercau să tranziteze România, fără să fie mutați în Centrul de Tranzit, fusese descoperit în oraș cu câteva săptămâni în urmă, într-un parc central, însă atunci Poliția Locală a anunțat aceasta mai degrabă ca o curiozitate, spre finalul unui comunicat de presă.[5] După acțiunea șalupei însă, poliția a început să anunțe tot mai frecvent asemenea descoperiri. De cele mai multe ori, limbajul folosit în comunicatele care anunțau ridicarea grupurilor de refugiați era mărturie a atitudinii inerent suspicioase și rasiste a organelor de ordine: în august 2017 ele au depistat „un grup de persoane cu bagaje care stăteau pe o bordură”;[6] tot în august, un refugiat a fost arestat pentru că asupra lui s-a găsit „o cantitate de substanţă despre care există suspiciunea că face parte din categoria drogurilor de mare risc”;[7] în octombrie, cinci refugiați au fost depistaţi stând „pe o bancă din campus”, în Complexul Studenţesc;[8] în noiembrie, doi bărbaţi au fost reţinuţi în centrul oraşului pentru că „păreau a fi migranți”, „aveau bagaje la ei [şi] păreau debusolați”;[9] câteva zile mai târziu, poliţiştii au depistat 17 „persoane din categoria migranților”, care „au încercat să se adăpostească sub pod și să facă focul pentru a se încălzi”.[10]

Panica s-a generalizat cu iuțeală la sfârșitul verii lui 2017, fiind alimentată constant de descoperirile Poliției Locale. Presa a preluat masiv știrile despre refugiații găsiți de poliție, transformându-le în articole senzaționaliste, ca și cum orașul de pe Bega ar fi fost supus unei adevărate invazii a străinilor nedoriți.[11] Reacția cetățenilor activi ai Timișoarei nu a întârziat să apară. La începutul lui septembrie 2017, un sportiv timișorean a decis să alerteze autoritățile cu privire la un grup de 15 cetățeni irakieni care se ascundeau într-un parc central.[12] Sportivul, numit Ştefan Cojocnean, şi-a creat o reputaţie din denunţarea refugiaţilor, fiind considerat „mai eficient decât SRI”.[13] În cuvintele unei editorialiste locale, el „nu are liniște, vede și se alarmează, ca un bun timișorean, el sună la poliție, apoi, poliția la SRI.”[14] Alți cetățeni i-au urmat exemplul și au început să vâneze grupurile de refugiați. În octombrie 2017, Poliția a ridicat 11 migranți care fuseseră denunțați de timișoreni pentru amenajarea de corturi pe un teren de la marginea orașului.[15]

Denunțurile sunt forme de revendicări de securitate de la nivelul cetățenilor, mai puțin spectaculoase decât vigilantismul. Ele sunt esențiale pentru înțelegerea mecanismelor prin care oamenii își exprimă neliniștile. Prin denunţuri, oamenii pretind ca pericolele și amenințările percepute să fie gestionate de către autorități sau de către alți actori sociali. Aceste acte de denunț pot avea un impact asupra politicilor și deciziilor administrațiilor guvernamentale și ale poliției.

Refugiaţii în pandemie

Chiar dacă pentru ceva vreme panica din jurul refugiaţilor s-a stins, poliţia locală Timişoara a continuat să vâneze persoanele care nu păreau a aparţine oraşului. Au fost găsite 42 de persoane în 2018 şi 11 în 2019. Comunicatele de presă ale poliţiei au anunţat aproape fiecare razie. Astfel, în noiembrie 2019, poliţia a “depistat” trei refugiaţi pe malul canalului Bega. Aceştia erau din Siria, duceau multe bagaje şi saci de dormit şi doreau să ajungă în Germania.[16] La începutul lui 2020, alţi patru refugiaţi, tot din Siria, au fost ridicaţi din centrul oraşului. Ca şi în primul caz, poliţiştii au intervenit pentru că oamenii deveniseră “agitaţi” când văzuseră patrula.[17] În februarie, poliţia a mai interpelat patru tineri din Algeria[18], patru din Palestina[19] şi încă trei din Maroc şi Siria.[20]

În decursul anului 2020, cei mai mulţi refugiaţi au fost găsiţi de poliţiştii din localităţile vecine Timişoarei. În Ghiroda au fost 17 oameni din Afganistan, care se aflau într-un microbuz[21], iar lânga Cărpiniş erau cinci persoane din Siria, inclusiv doi copii.[22] Pe de altă parte, problema refugiaţilor din oraş a devenit pentru câteva luni asociată cu cea a grupurilor care transportau persoane peste graniţă. Depăşind amploarea unor situaţii de “deranj” sau tulburare a ordinii publice, problema traficanţilor a fost abordată ca o situaţie de crimă organizată. Forţele de ordine au făcut razii în pensiunile din oraş unde se aflau traficanţii împreună cu refugiaţii.[23] Presa a expus pe larg detaliile transportării oamenilor, inclusiv sumele primite de traficanţi şi rutele folosite de aceştia.[24]

Însă panica a reizbucnit cu adevărat la sfârșitul anului 2020. Din cauza pandemiei, autoritățile au fost nevoite să carantineze oamenii care veneau din Serbia. În noiembrie, 60 de refugiați care trecuseră prin acea țară au fost nevoiți să doarmă afară, pentru că nu s-au găsit spații pentru carantinarea lor.[25] Tot mai mulţi oameni au ajuns în Timişoara în acele săptămâni, iar în decembrie presa a catalogat situaţia drept un “dezastru”.[26] La începutul lui 2021, un grup de refugiaţi s-a adăpostit într-o clădire abandonată din zona gării Timişoara, o clădire care fusese în prealabil ocupată de oamenii străzii şi era “deja în paragină, fiind distrusă de grupurile de romi care s-au aciuit acolo”.[27] Dacă ocuparea unei clădiri “istorice” nu era de ajuns pentru a stârni anxietatea timişorenilor, poliţia şi presa au menţionat şi că oamenii au dat foc lemnelor din clădire, riscând un incendiu de proporţii.[28] Situaţia era prezentată în tonuri din ce în ce mai alarmante: “autoritățile sunt depășite de numărul mare de migranți care intră valuri, valuri în România din Serbia pe sub nasul polițiștilor de frontieră”.[29]

În curând au apărut şi incidentele violente. Presa prezenta bătăi între refugiaţi, sau între refugiaţi şi oameni ai străzii[30], scandaluri, încăierări şi orice altceva putea să creeze panică.[31] Rezultatele acestor eforturi nu au întârziat: timişorenii intraseră din nou în stare de alertă şi îşi considerau oraşul “sufocat” de persoanele din alte ţări.[32] În special locuitorii zonei gării se plângeau că le e frică de refugiaţi şi că sunt “terorizaţi” de aceştia.[33] Jurnaliştii locali precizau că refugiaţii “fac gălăgie, mizerie, fiind predispuși la comiterea unor fapte ilicite și creând disconfort cetățenilor care locuiesc sau trec prin perimetrul respectiv”.[34] Chiar dacă cele mai multe din încăierări erau între ei, timişorenii se temeau că refugiaţii “pot oricând să devină violenți și față de alte persoane. Sunt femei, copii, care trec prin zonă. Sunt imprevizibili”.[35] Chiar şi primarul a declarat că cetăţenii sunt nemulţumiti şi îi cer să intervină. Într-un limbaj scos parcă direct din teoria “ferestrelor sparte”, Fritz a declarat că anxietăţile timişorenilor cu privire la refugiaţi sunt cât se poate de valide: “simțul subiectiv de siguranță al celor care stau în zonele în care avem mulți migranți, fie pe Armoniei, fie în zona Gării de Nord, e unul scăzut. E un deranj de ordine și siguranță publică. Trebuie să luăm asta în serios”.[36] Primarul a cerut ajutorul Ministerului de Interne pentru rezolvarea acestei “probleme naţionale”.[37]

Ştefan Cojocnean, eroul vigilant care nu-şi încetase campania împotriva refugiaţilor din Timişoara[38], a apărut din nou în presă. Jurnalistul îl prezintă ca pe un cetăţean model, care “veghează permanent la liniștea orașului și atrage din nou atenția că, după cum arată situația, frontiera de vest a României a ajuns de parcă ar fi a unui sat fără câini”. Mesajul său pentru timişoreni e unul menit să stârnească şi mai multă panică: “ține de siguranța națională și a cetățeanului de rând... falșii refugiați au ajuns mai tari ca cele 6 servicii secrete și de ordine publică”.[39] Alţi timişoreni au sesizat la rândul lor poliţia şi presa, fotografiind în decembrie 2020 “un număr imens” de refugiaţi în zona Gării[40], iar în noiembrie 2021 un grup de refugiaţi care “lasă mizerie în urma lor” pe malul Begăi.[41]

Represaliile autorităţilor nu au întârziat.[42] Forţele de ordine au promis “folosirea la capacitate maximă a forțelor și mijloacelor proprii pentru depistarea timpurie a migranților și prevenirea intrării ilegale a acestora pe teritoriul României”.[43] Poliţia a intervenit rapid în zona Gării, în special în urma unei încăierări care a dus la moartea unui refugiat.[44] În aprilie 2021, 120 de refugiaţi au fost evacuaţi de pe străzile din jurul clădirii abandonate unde trăiau şi duşi la sediul poliţiei de frontieră.[45] În următoarea lună au mai fost ridicaţi 110 refugiaţi din zonele limitrofe ale oraşului, într-o nouă “razie de proporţii” a poliţiei.[46] Bineînţeles, multe din acţiunile poliţiştilor s-au bazat pe “sesizările” timişorenilor, care nu au ezitat să-şi exprime “indignarea” faţă de prezenţa refugiaţilor pe străzile şi în clădirile oraşului.[47]

În concluzie, timişorenii nu au fost întotdeauna atât de generoşi cu refugiaţii cum sunt acum, în februarie şi martie 2022 cu persoanele care fug din Ucraina. Începând cu primarul, continuând cu forţele de ordine şi mergând până la presă şi societatea civilă, timişorenii au catalogat refugiaţii ca nişte pericole publice şi i-au ridicat, arestat, hărţuit, uneori bătut şi evacuat din spaţiile unde căutau să scape de ororile războiului. Toate războaiele sunt la fel, şi toate persoanele care fug de ele merită un tratament uman şi generos!

[1]Adina Marincea a făcut comentarii şi sugestii pe acest text şi îi mulţumesc pentru ajutor.

[2]Cosmin Țîntă - Români, ATACAȚI de imigranți la Timișoara?  (activenews.ro, 8.04.2016)

[3]Roxana Deaconescu - Poliţistii locali încep să patruleze pe Bega, cu o şalupă de aproape 29.000 de euro (tion.ro, 4.07.2017)

[4]Poliţia Locală Timişoara - Comunicat de presă (31.07.2017)

[5]Idem (15.06.2017)

[6]Idem (03.08.2017)

[7]Idem (21.08.2017)

[8]Idem (26.10.2017)

[9]Idem (09.11.2017)

[10]Idem(10.11.2017)

[11]S.T. - Alertă la Timişoara! Încă un grup de imigranţi, prinşi de poliţişti într-un tren(antena3.ro, 10.09.2017) ; Dani Dancea – Timişoara, confruntată cu un val masiv de migranţi (adevărul.ro, 10.09.2017)

[12]Raoul Jurchela – Grup de migranţi descoperit de un timişorean în Parcul Botanic din Timişoara (tion.ro, 4.09.2017)

[13]Ştefan Cojocnean este mai eficient decât SRI (Ziua de Vest, 4.09.2017)

[14]Lia Lucia Epure – Parcul Botanic din Timişoara, ţinta imigranţilor ilegali (Ziua de Vest, 8.09.2017)

[15]Poliţia Locală Timişoara - Comunicat de presă (24.10.2017)

[16]https://polcomtim.ro/2019/11/18/comunicat-de-presa-18-11-2019-2/

[17]https://polcomtim.ro/2020/01/23/comunicat-de-presa-23-01-2020-1/

[18]https://polcomtim.ro/2020/02/12/comunicat-de-presa-12-02-2020-1/

[19]https://polcomtim.ro/2020/02/24/comunicat-de-presa-24-02-2020-1/

[20]https://polcomtim.ro/2020/02/19/comunicat-de-presa-19-02-2020-1/

[21]https://www.bursa.ro/emigranti-depistati-langa-timisoara-65787838

[22]https://www.opiniatimisoarei.ro/migranti-capturati-de-politistii-de-frontiera-in-apropiere-de-timisoara-printre-ei-si-un-copil/07/10/2020

[23]https://www.opiniatimisoarei.ro/liderul-unei-retele-de-traficanti-smuls-din-taxi-la-timisoara-zeci-de-migranti-ridicati-dintr-o-pensiune-operatiune-fulger-a-politistilor-de-frontiera-video/24/09/2020

[24]  https://www.tion.ro/eveniment/perchezitii-pentru-destructurarea-unei-retele-de-trafic-de-migranti-in-judetul-timis-1356702/

[25]https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24444116-foto-zeci-migranti-petrecut-noapte-frig-strazile-timisoarei-pentru-autoritatile-nu-inteles-unde-cazeze.htm

[26]https://www.bzi.ro/dezastru-in-timisoara-politistii-nu-mai-fac-fata-valului-de-migranti-actioneaza-cu-dubla-masura-4093260

[27]https://adevarul.ro/locale/timisoara/peste-50-refugiati-ocupat-casa-abandonata-timisoara-politia-locala-compune-scenarii-apocaliptice-foto-1_600894d35163ec4271261d35/index.html

[28]https://romania.europalibera.org/a/timi%C8%99oara-zeci-de-refugia%C8%9Bi-stau-%C3%AEn-case-p%C4%83r%C4%83site/31103168.html; https://renasterea.ro/este-tragic-peste-50-de-migranti-depistati-intr-o-cladire-din-timisoara-foto/

[29]https://www.pressalert.ro/2020/12/migrantii-din-afganistan-au-ocupat-o-proprietate-primariei-timisoara-din-centrul-orasului/

[30]https://www.pressalert.ro/2020/12/bataie-intre-migranti-fata-garii-de-nord-din-timisoara-dupa-ce-un-afgan-atacat-un-om-al-strazii/

[31]https://renasterea.ro/situatia-e-tot-mai-greu-de-controlat-alti-35-de-migranti-prinsi-de-politistii-locali-in-timisoara/

[32]https://romanialibera.ro/la-zi/investigatii-romania-libera/orasul-european-timisoara-este-sufocat-de-migranti-primarul-cere-ajutorul-ministrului-de-interne-837204/

[33]https://www.tion.ro/eveniment/locatarii-din-zona-garii-de-nord-din-timisoara-terorizati-de-oamenii-strazii-si-migrantii-care-isi-fac-veacul-acolo-1378100/

[34]https://renasterea.ro/este-tragic-peste-50-de-migranti-depistati-intr-o-cladire-din-timisoara-foto/

[35]https://www.pressalert.ro/2020/12/bataie-intre-migranti-fata-garii-de-nord-din-timisoara-dupa-ce-un-afgan-atacat-un-om-al-strazii/

[36]https://www.vice.com/ro/article/4ad8pp/timisoara-a-devenit-punct-de-fierbere-pe-harta-migratiei

[37]https://romanialibera.ro/la-zi/investigatii-romania-libera/orasul-european-timisoara-este-sufocat-de-migranti-primarul-cere-ajutorul-ministrului-de-interne-837204/

[38]https://www.facebook.com/search/posts?q=cojocnean%20migranti

[39]https://www.ziuadevest.ro/semnal-de-alarma-tras-de-stefan-cojocnean-timisoara-un-centru-de-atractie-pentru-falsii-refugiati-din-africa/

[40]https://www.tion.ro/eveniment/locatarii-din-zona-garii-de-nord-din-timisoara-terorizati-de-oamenii-strazii-si-migrantii-care-isi-fac-veacul-acolo-1378100/

[41]https://www.opiniatimisoarei.ro/mizeria-lasata-de-migranti-langa-un-pod-din-timisoara-foto/14/11/2021

[42]https://www.opiniatimisoarei.ro/75-000-de-migranti-opriti-de-politistii-de-frontiera-sa-intre-in-romania-din-serbia-intr-un-an-cati-au-reusit-sa-ajunga-in-timisoara/04/02/2022

[43]https://www.ziuadevest.ro/ce-masuri-a-luat-mai-ul-pentru-a-gestiona-criminalitatea-generata-de-criza-migrantilor-la-timisoara-raspunsul-primit-de-senatoarea-alina-gorghiu/

[44]https://polcomtim.ro/2021/04/21/comunicat-21-04-2021/

[45]https://www.pressalert.ro/2021/04/operatiune-de-proportii-zona-garii-de-nord-din-timisoara-peste-120-de-migranti-ridicati-de-pe-strazi/

[46]https://www.pressalert.ro/2021/05/operatiune-de-proportii-timisoara-si-imprejurimi-pentru-depistarea-migrantilor-ilegali-peste-100-de-persoane-ridicate-pentru-verificari-foto-si-video/

[47]https://polcomtim.ro/2021/01/22/comunicat-de-presa-22-01-2021/

Comments are closed.