Basmul “Dezvoltarea Urbană și imobiliarele de aur”

De 1 iunie, merită să re-ascultăm mai atent poveștile fantasmagorice care ni s-au spus încă de când eram foarte, foarte mici și încă ni se mai spun chiar și astăzi când suntem “oameni mari” și simțim că vedem limpede lumea ce ne înconjoară. Ei bine, pentru că am crescut și ne-am dat seama că povestea cu iubirea dintre prinț și prințesă sau lupta dintre omul bun și omul rău, nu arată întotdeauna chiar așa, merită să ne uităm mai bine la nuanțele și relațiile complexe dintre personaje, context și cel care ne spune povestea, întrucât într-un final ajungem să vedem lumea tocmai prin intermediul acestor povești. Povestea pe care urmează să o citiți, s-a născut în mintea unui student la sociologie, umblând pe străzile mai marginale ale Clujului, după cum bine știți, orașul aflat în plină dezvoltare. Mini-basmul ”Dezvoltarea Urbană și imobiliarele de aur“ este un scurt eseu cu ambiții mari de a cuprinde o tema și mai mare, cea a dezvoltării urbane ale orașului Cluj-Napoca. Sper că nu v-am băgat deja în ceață și dacă am făcut-o sper că voi să aveți răbdarea să recitiți sau să re-ascultați poveștile despre cum se dezvoltă Clujul, unele absolut delicioase.

Povestea pe care urmează să o citiți este despre cum anume două dintre proiectele actuale de dezvoltare imobiliară din zona Pieței Abator, și anume Maurer Panoramic și Oxygen Mall, ne structurează optica cu privire la dezvoltarea urbană din zonă și nu numai. Acesta este un caz exemplu pentru fenomenul numit de Michel Foucault drept colonizarea realității. Acesta se referă la procesul prin care anumite reprezentări ale realității devin dominante și prin care anumite moduri prin care realitatea este imaginată se impun ca dezirabile.

O privire panoramică asupra rolului unui proiect de dezvoltare imobiliară

Proiectul “Maurer Panoramic” constă în construcția pe terenul fostului Abator a unui imobil cu configuratia 5S+P+M+21, care se estimează că va fi finalizat in anul 2020. Să ne uităm la povestea prin care dezvoltatorul imobiliar își vinde marfa.

Prezentarea de pe pagina de web a proiectului Maurer Panoramic se folosește de cinci concepte definitorii. Primul concept este ORAȘUL Cluj-Napoca în sine: “important centru cultural, studențesc, medical şi de business, aflat în continuă ascensiune.” Aceste ne sugerează, că achiziționarea unor părți din acest imobil aduce la pachet o serie de beneficii garantate de serviciile publice și private deja existente în oraș. Al doilea concept se referă la mobilitatea urbană și poziția acestui imobil în oraș. Dezvoltatorul ne spune: imobilul este situat în centrul orașului sau fie se află în apropierea centrului vechi, a Pieței Mihai Viteazul sau foarte aproape de instituțiile publice importante. Așadar, imaginarul despre aria centrală a orașului ajunge să cuprindă și această zonă prin construcția acestui imobil prin modul în care dezvoltatorul promovează acest proiect. Cel de-al treilea concept este amplul proces de regenerare urbană a zonei în care se construiește acest imobil. Atât în presă, cât și pe pagina proiectului Maurer Panoramic se discută despre “procesul de reabilitare a zonei” din imediata vecinătate a proiectului, unde va exista un mall, noi clădiri de birouri, precum și zone de relaxare cum ar fi Parcul Feroviarilor care tocmai urmează să fie reamenajat. “Clădire emblematică” este cel de-al patrulea concept prin care acest proiect de dezvoltare imobiliară se imaginează în relație directă cu imaginea dezvoltării orașului.

Prin aspectul sau impunător, datorat celor 23 de niveluri, dar și designului fațadei cu sticlă și elemente decorative iluminate, dezvoltatorul vrea să ne convingă că acest element urbanistic va deveni un reper pentru locuitorii orașului, dar și un element important pentru statusul viitorilor locuitori în această clădire. Pe această linie de argumentare, avem ultimul concept prin care se definește acest concept: Maurer Panoramic este un proiect imobiliar de lux. Acest lucru reiese prin elementele conexe pe care le cuprinde: încălzire în pardoseală; parchet triplu stratificat; obiecte sanitare încastrate; placare cu gresie; faianță calitatea întâi; sistem de prevenire şi stingere a incendiilor; videofon; aer condiționat; sistem de control de tip “Smart Home”. Toate astea ne duc cu gândul la un nivel ridicat de confort, aspect subliniat în fiecare pasaj descriptiv al acestui proiect. Dar caracterul de lux al clădirii reiese desigur și din prețurile pe care le au apartamentele din această clădire, ce variază între 98.000 € și 165.000 €, prețul unui loc de parcare fiind de 10.000 de euro. Din toate aceste motive ne întrebăm: cine își permite “Viața la înălțime!” pe care acest proiect o pune la dispoziție, deci cui se adresează și cum anume noii locatari își percep poziția socială prin însuși poziția lor spațială. În legătura cu asta, pe site-ul Maurer Panoramic ni se spune: “Proiectul se adresează tinerilor de succes şi investitorilor inspirați.” Toate astea se întâmplă într-un oraș care se confruntă deja cu o criză a locuirii prin costurile ridicate, dar și prin fondul locativ public foarte restrâns. Pe lângă transformarea mediului construit, creșterea fondului locativ prin proiectele de dezvoltare imobiliară aduce o nouă clasa socială peste compoziția socială deja existentă (care este împinsă la marginea orașului datorită costurilor ridicate) și crește în mod constant costurile de pe piața de locuințe mai ales prin faptul că intră în logica tranzacțiilor imobiliare speculative.

Adâncimea cronologică și înălțimea aspirațiilor proiectelor din zona

Un alt proiect din piața Abator a primit autorizație de construcție în iunie 2016. Asta pe baza unui Plan Urbanistic Zonal din 2004, ce prevedea totala restructurare a zonei printr-un centru de afaceri visat de omul de afaceri Pászkány. Acest PUZ, împreună cu Planul Urbanistic în Detaliu a fost aprobat de autoritățile publice locale în 2008, purtând numele de: Centru de afaceri, comercial și rezidențial Riverfront. Deci toate astea s-au întâmplat dinainte ca noul Plan Urbanistic General să fi intrat în vigoare în 2014.

Proiectele ce se doresc a se realiza acum pe acel teren de către societățile Romdesign și Mercurial includ construirea unui mall și a unui complex rezidențial cu înălțimea de 75 de metri (Oxygen Residence). Acesta este primul proiect aprobat de mare anvergură pe terenul fostului Abator. Între timp la mijlocul anului 2017, Parcul Feroviarilor a intrat sub administrația primăriei Cluj-Napoca. În perioada aprilie-mai 2018 s-a realizat concursul de soluții pentru revitalizarea și activarea Parcului Feroviarilor. În tema de concurs se specifică: “Soluția de proiectare trebuie să ofere mai mult decât o ‘amenajare’ aplicabilă situației prezente, să furnizeze un ‘prototip’ de spațiu verde public, adaptat prezentului și în același timp adaptabil unor circumstanțe viitoare.” Aici se prevede o dezvoltare imobiliară de mare anvergură, iar acest lucru este sugerat în mod explicit de către autorii acestei teme de concurs: “Soluția finală trebuie să răspundă condiționărilor generate de proximitatea unor viitoare locuințe colective de tip ‘turn’ cu o înălțime de 75-78 de metri.” (Silviu Medesan in nr. 6 din ziarul Cărămida - “Autoportretul zonei „Parcului Feroviarilor”).

Din munca de cercetare și documentare a mișcării activiste “Căși Sociale, ACUM!” aflăm cum pe parcursul acestor ani pe acest șantier în lucru se schimbă și structura de clasă și statut social a zonei. Acest lucru implică dislocarea clasei lucrătoare pauperizate din zonele destinate reconstrucției urbane și ocuparea acestora de către păturile înstărite. Noii veniți găsesc aici noile spații de birouri, de servicii, de petrecerea timpului liber, spațiile comerciale și locuințele ce le sunt vândute sau închiriate. “În locul caselor vechi de un singur nivel apar blocuri de 6-10-23 de etaje. Vechii locatari dispar încetul cu încetul, fiind asociați oricum cu trecutul: micii proprietari își vând proprietățile către marii investitori; chiriașii de la privat care nu pot ține pasul cu chiriile mari încep să își caute chirii în periferii; chiriașii ale căror contracte expiră în locuințele din vechiul fond de stat sunt supuși și ei unor presiuni de a părăsi zona; ocupanții unor terenuri sau spații locative goale din motiv de lipsa de alternativă sunt evacuați de autoritățile publice.” (Enikő Vincze: Șantier în lucru pentru profit – expoziție)

Astăzi, pe Piața Abator găsim un șantier de construcții atât fizice cât și discursive, întrucât activitatea de planificare și dezvoltare spațială va genera un nou cadru fizic de interacțiune socială și un cu totul alt imaginar despre zonă și locuitorii săi.

Tobias Pasăre

Comments are closed.