Feminism intersecțional și dreptul la locuințe adecvate

În iulie 2017, Căși sociale ACUM!, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, Dreptul la Oraș, și Asociația E-Romnja au constituit Blocul pentru Locuire. Conform Manifestului său, publicat în primul număr al ziarului Cărămida, această platformă asumă următoarele principii ale activismului feminist și antirasist pentru dreptate locativă: susținerea dreptului clasei lucrătoare - inclusiv al persoanelor care lucrează în economia informală sau lucrează în gospodărie fără a fi remunerate - la locuințe adecvate; anti-rasismul și lupta împotriva rasializării sărăciei; împuternicirea femeilor față de sexism, rasism și clasism - în mod particular a femeilor afectate de lipsa unei locuințe adecvate; mobilizarea împotriva diverselor forme de inegalitate, exploatare și excludere socială, locativă și teritorială.   

Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome) este o organizație non-profit, ale cărei baze au fost puse în anul 2012 de către un grup de activiști și activiste romi/rome. Ca asociație pentru promovarea drepturilor femeilor rome, perspectiva noastră este una feministă, prin care abordăm diverse teme ce reflectă problemele cu care se confruntă grupuri diverse de femei marginalizate din România. Dincolo de discriminarea etnică, credem că discriminarea de gen este la fel de importantă, deși invizibilă în discursul public și pe agenda romă. În cele mai multe situații este revendicată doar identitatea etnică a femeilor rome ignorând-se de fapt intersecționalitatea identităților și experiențelor ce derivă din aceasta. În activitatea noastră operăm cu multiple criterii de discriminare precum gen, etnie, vârstă, religie sau identitate sexuală. Agenda noastră este reprezentată de experiențele, perspectivele și nevoile femeilor rome.

Conceptul intersecționalității a devenit parte din munca noastră întrucât recunoaștem faptul că noi, femeile rome, nu avem o singură identitate ci suntem deopotrivă un cumul de identități care determină experiențe diferite. De asemenea, credem că problemele femeilor rome se pot regăsi practic în orice domeniu care afectează viața femeilor, de la infrastructură, evacuări forțate, documente de identitate, până la fenomenul violenței, hărțuirii sexuale, al drepturilor reproductive etc.

Credem că experiențele femeilor rome se bazează pe conceptul intersecționalității și că feminismul rom nu presupune doar lupta împotriva sexismului ci și lupta împotriva rasismului, acesta axându-se nu numai pe egalitatea dintre femei și bărbați ci și pe diferențele dintre femei și femei. Femeile cu care am interacționat de-a lungul activității resimt aceste inegalități de care le este frică să vorbească din diferite motive, cele mai des invocate de femei fiind patriarhatul sau motivele culturale, justificate prin expresii precum, “ei sunt bărbați”, “așa suntem noi, femeile”, sau “așa e la noi, țiganii”, “noi suntem țigani” ș.a.m.d.

Carmen Gheorghe afirmă într-un articol din Revista Elle următoarele:Descoperirea feminismului mi s-a potrivit ca o mănușă peste ceva ce deja simțeam și experimentam de când mă știam. Revolta pe care eu o exprimam mamei mele de fiecare dată, revoltă legată de inegalitățile care se produceau în casă și la școală, s-a clarificat când am descoperit primele cărți de feminism. Era un sentiment minunat să descopăr că există femei în lumea asta care exprimă lucrurile pe care eu nu le pot exprima așa de bine, dar pe care le simt”. (Carmen Gheorghe, feministă romă, în Revista ELLE, ediția Martie 2017, p. 44).

E-Romnja și-a început activitatea în comunitatea “Cartier” din orașul Mizil, jud. Prahova. Dacă inițial discutam doar despre subiecte care țin de infrastructură și care afectează comunitatea în general, pe parcursul dezvoltării relației cu femeile din grup am avut și acțiuni genizate precum facilitarea accesului pentru efectuarea Testului Babeș-Papanicolau.

După dezvoltarea echipei E-Romnja ne-am extins activitatea și în alte comunități precum Giurgiu, Valea Seacă - jud. Bacău și în București. În fiecare comunitate modul de lucru și abordarea este diferită în funcție de contextul local și de nevoile femeilor.

Una dintre problemele comune apărute în comunități este dreptul la locuire. În unele comunități femeile se confruntă cu supraaglomerarea, lipsa actelor de proprietate, spațiul de locuit fără utilități, risc major de evacuări sau evacuări forțate. În această perioadă încercăm să găsim soluții pentru comunitatea Mica Indie din București, unde locuiesc aproximativ 150 de oameni cu un procent de peste 80% romi. De problema locuirii sunt afectate în mod special femeile și o resimt mai acut deoarece ele sunt cele care sunt asociate spațiului casnic.

În luna martie a anului 2017 am organizat evenimentul 8 Martie Intersecțional, în contextul Zilei Internaționale a Femeii, pentru a discuta despre drepturile femeilor rome și ne-rome. Prin acest eveniment ne-am dorit să creăm un cadru comun de înțelegere a identităților, privilegiilor și oprimării femeilor rome, dar și a altor grupuri cu care ne intersectăm în munca noastră. Anul acesta continuăm în aceeași notă, însă de data aceasta evenimentul își propune să contribuie la o agendă incluzivă atât în mediul feminist cât și cel rom, aducând în discuție experiențe prin care trec femeile rome din România.

Evenimentul a avut loc pe6 și 7 martie în București și am abordat o serie de teme precum: relații de putere în comunitățile de romi; feminismul rom între lupta antirasistă și lupta feministă; femeile rome în producția culturală romă; o discuție despre portretizarea femeilor în manele și despre ce cântă femeile în manele; paradigme culturale/normative sau de protecție asupra fetelor și femeilor rome; comunitatea LGBT și intersectarea cu comunitatea romă; activism și antreprenoriat social.

Munca noastră se definește între mișcarea romă și mișcarea feministă. În ciuda faptului că munca pe care o facem se bazează pe o agendă intersecțională, ȋn foarte multe cazuri munca noastră este ȋntȃmpinată cu reticență de către colegii activiști romi care exclud criteriul de gen și problemele specifice cu care se confruntă femeile rome. De asemenea, ȋn mișcarea feministă din Romȃnia conceptul intersecționalității nu este unul internalizat în practica de lucru, ci mai degrabă unul adoptat ȋn discursul public.

Asociația E-Romnja
http://www.e-romnja.ro/
https://www.facebook.com/ERomnja/

Comments are closed.