Timișoara este un oraș în plin proces de gentrificare, în care capitalul dezvoltă nu numai infrastructură, ci și o clasă economică și politică de orășeni cu priorități ce merg dincolo de venituri ridicate. Timișorenii își doresc statut, prestigiu, recunoaștere și, în același timp, caută valori precum curățenia publică, siguranța pe străzi și în parcuri etc. Valori firești pentru cetățenii oricărui oraș democratic, dar care, în același timp, stau prea puțin confortabil cu ideea de solidaritate sau cu cea că orașul ar putea fi al tuturor.
Poliția Locală Timişoara face necontenit apel la populație să apeleze autoritățile atunci când observă vreo “neregulă”. Există o majoritate covârșitoare a acțiunilor represive ale Poliției – evacuări, alungări, ridicări, arestări etc – care vin “ca urmare a sesizărilor cetăţenilor”.
Astfel, spre sfârșitul lui 2016, organele au intervenit într-o piață de mărfuri din centrul orașului, unde “au existat, de-a lungul timpului, numeroase sesizări de la cetăţeni referitoare la aspectul inestetic, neîngrijit, prezența persoanelor fără adăpost, modul în care se desfăşoară actele de comerț, precum și faptul că toate acestea aduc prejudicii de imagine orașului nostru”. Mizeria creată de oamenii străzii creează “disconfort”, lucru reclamat fără pregetare de cetăţeni. Aceeaşi stare de disconfort este cauzată şi de persoanele fără adăpost din centrul oraşului care “apelează la mila publică [si] consumă alcool”, sau de cele dintr-un parc central care “se ascund în vegetaţie” şi care “peste zi ies și cerșesc, creând disconfort trecătorilor”. Poliţia timişoreană a intervenit prompt pentru a “asana” “cuiburile” de cerşetori şi a “combate” iremediabil acest “fenomen”.
Nu doar oamenii străzii deranjează timişorenii, ci şi refugiaţii: în august 2017 poliţia a depistat “un grup de persoane cu bagaje care stăteau pe o bordură”; tot în august, un refugiat a fost arestat pentru că asupra lui s-a găsit “o cantitate de substanţă despre care există suspiciunea că face parte din categoria drogurilor de mare risc”; în octombrie 2017, cinci refugiaţi au fost depistaţi stând “pe o bancă din campus”, în Complexul Studenţesc; în noiembrie, doi bărbaţi au fost reţinuţi în centrul oraşului pentru că “păreau a fi migranți”, “aveau bagaje la ei [şi] păreau debusolați”; câteva zile mai târziu, politiştii au depistat 17 “persoane din categoria migranților”, care “au încercat să se adăpostească sub pod și să facă focul pentru a se încălzi”.
Panica urbană s-a generalizat cu iuțeală la sfârșitul verii lui 2017, fiind alimentată constant de “descoperirile” Poliției Locale. Presa a preluat masiv știrile despre refugiații găsiți de poliție, transformându-le în articole senzaționale, ca și cum orașul de pe Bega ar fi fost supus unei adevărate invazii a străinilor nedoriți. Reacția cetățenilor activi ai Timișoarei nu a întârziat să apară. La începutul lui septembrie 2017, un “sportiv” timișorean numit Stefan Cojocnean a decis să alerteze autoritățile cu privire la un grup de 15 cetățeni irakieni care se ascundeau într-un parc central. În octombrie 2017, Poliția a ridicat 11 refugiaţi care fuseseră denunțați de timișoreni pentru “amenajarea” de corturi pe un teren de la marginea orașului.
Din 2017 și până în prezent, sesizările timișorenilor au stat la baza a numeroase represalii. Denunțurile nu sunt doar acte discursive, ci au efecte concrete în viața de zi cu zi, traducându-se în operațiuni opresive prin care oamenii din categorii sociale marginalizate ajung – deseori în toiul iernii – fără niciun adăpost deasupra capului. În martie 2017, “ca urmare a unei sesizări”, au fost evacuați 4 adulți și 7 minori, care “şi-au improvizat o colibă pe langă care au strâns o cantitate însemnată de deşeuri”. O lună mai târziu, au fost evacuați alți șapte minori și cinci adulți, parte dintr-un grup de “nomazi” care “se deplasau cu căruţele” și care ”s-au aciuit” pe un teren viran. Comunicatul de presă al Poliției menționează ca acțiunea s-a produs “ca urmare a sesizărilor pri-mite de la cetăţeni care reclamă disconfortul și mizeria făcute de persoanele care locuiesc în corturi și colibe improvizate”. În iunie 2017, “un cetățean a sesizat existența unei tabere de nomazi pe un teren viran”, iar, in urma acestui denunţ, şase persoane au fost alungate şi sanctionate. În aceeaşi perioadă, au fost evacuate şi sanctionate trei persoane dintr-un parc central. Acestea au fost denunţate că se ascund “în vegetaţie” si creează “disconfort trecătorilor”.
De la începutul acestui an, deși legea interzice evacuările pe timp de iarnă, Poliția Locală Timișoara a organizat trei acțiuni de evacuare, toate trei fiind făcute în urma unor denunțuri de la populație. În 10 ianuarie, opt persoane au fost alungate dintr-un imobil “in care s-a semnalat faptul că s-au adăpostit oameni ai străzii”. Spre sfârșitul aceleiași luni, 17 persoane, din care 10 minori, au fost evacuate din locuințe improvizate pe un teren “unde existau sesizări că persoane fără adăpost și-au improvizat locuinţe”. În unul din cele mai recente comunicate, Poliția anunța alte două evacuări, una a două persoane care “au fost sesizate [...] improvizându-și colibe”, iar alta a opt persoane care au fost denunțate că s-au adăpostit într-un depozit, unde ”făceau mize-
rie”. În toate aceste cazuri, sesizările din partea cetățenilor au vizat nu numai prezența oamenilor fără adăpost, ci și “mizeria” pe care aceștia o produceau și care, în mod evident, deranja sensibilitatea bunilor gospodari ai capitalei culturale europene.
Campionul denunţurilor timişorene este, de departe, Cristi Brâncovan, cel care, în 2016, a demarat o campanie împotriva hoţilor de buzunare, publicând pe pagina lui de facebook fotografii ale unor persoane suspectate sau condamnate. Brâncovan a somat constant poliţia şi primăria să intervină pentru a asigura ordinea şi justiţia în oraş. În noiembrie 2018, ca urmare in principal a acestei campanii, primarul Robu a demarat o “campanie de curăţare” a pieţei Traian, un cartier pe care timişorenii îl consideră a fi “terorizat” de infractori. Şase familii au fost evacuate în urma unor sentinţe judecătoresti obţinute de primărie. Mai mult, autorităţile au dispus ca Poliţia Locală să patruleze permanent acest “rai al hoţilor”.
Manuel Mireanu