Din promisiunile primarului Emil Boc:
“Clujul, fiind un magnet economic, atrage și populație care are resurse limitate. Și atunci se creează în marile metropole asemenea probleme, dar și preocuparea noastră, a comunității, de a găsi soluții. Și nu ne-am dat înapoi să venim cu soluții care rezolvă pro-bleme. Am creat un cartier întreg de locuințe în Oser din resurse locale. Acum, pentru anii următori, și pentru anul acesta, avem locuințele de pe Sighișoarei și de pe Ghimeșului. Sighișoarei – sunt în stare avansată; la Ghimeșului am obținut ultimele avize pentru a începe licitația. Apoi, […] acea suprafață de teren, acolo, 75 de hectare (în Borhanci), va fi împărțită în două componente: una pentru concesiuni de parcele în vederea construcției în regim privat, alta pentru locuințe pe care să le construiască primăria. […] Pe lângă asta avem în vedere reluarea proiectului pe care, în parteneriat cu Armata, l-am avut în vedere până în 2013. MAPN și-a arătat disponibilitatea, la solicitarea noastră, de a relua proiectul, cel de pe Gârbău, de pe Valea Gârbăului, unde există acel poligon, unde Ministerul Apărării Naționale, la solicitarea pe care am făcut-o, și-a arătat disponibilitatea de a relua discuțiile pentru un proiect care să vizeze construcția de locuințe cu o componentă militară, specifică, dar nu atât de numeroasă, pentru că deja se construiește acel cartier în Gheorgheni, și cu o componentă socială și civică, pentru restul.”
(La dezbaterea publică pe bugetul local 2017, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, 13.03.2017).
Întrebați-l pe primarul Emil Boc când va finaliza aceste locuințe sociale promise de atâția ani. Cartierul Oser de locuințe pu-blice a fost realizat în 2008. De atunci Primăria Cluj-Napoca nu a mai construit nimic. A renovat două clădiri vechi cu acest scop producând 24 de locuințe pe str. Albac (2012/2013) și 46 de locuințe pe str. Coroianu (2013/2014). În anul 2017 primăria a atribuit trei locuințe sociale.
În 2016, campania Căși sociale ACUM / Social housing NOW a documentat evoluția politicii de locuire din ultimii 20 de ani atât pe plan local cât și pe plan național, publicând rezultatele sale în “Dosarul politicii de locuințe sociale în Municipiul Cluj-Napoca.” Pe această bază am formulat și apoi am lansat “Inițiativa cetățenească pentru o politică justă de locuire socială,” pe care am depus-o în atenția Primăriei și Consiliului Local ale Municipiului Cluj-Napoca cu aproape 900 de semnături în noiembrie 2016.
Administrația publică locală ne-a răspuns la acest demers printr-o scrisoare scurtă în care și-a reiterat poziția conform căreia criteriile de atribuire de locuințe sociale sunt în conformitate cu Legea locuinței. Drept urmare am decis să acționăm și pe alte căi. Am depus o petiție la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la caracterul discriminator al criteriilor de acordare de locuințe sociale elaborate și utilizate de municipalitatea Cluj-Napoca. Iar apoi am demarat acțiunea în judecată a administrației publice locale cu privire la nelegalitatea criteriilor de atribuire de locuințe sociale stabilite la nivel local. În momentul de față așteptăm decizia instanței. Ne referim mai ales la declararea drept neeligibili a celor care au doar venit minim garantat și nerecunoașterea acestuia ca formă de venit; la punctajul mare acordat studiilor școlare (de exemplu 45 de puncte studiilor de doctorat) în timp ce acest criteriu nu este specificat a fi criteriu prioritar de selecție pentru acordarea de locuință socială; la nerecunoașterea stării de sănătate (acordându-se punctaj doar persoanelor cu dizabilități), cu toate că legea prevede starea de sănătate printre criteriile prioritare la selecție; la nerecunoașterea condițiilor de locuire drept criteriu prioritar, în sensul de condiții de locuire nefavorabile (supraaglomerare, condiții de privare locativă/ infrastructură proastă, lipsă baie și toaletă, zonă marginală, fără utilități) cu toate că legea le prevede printre criteriile prioritare la selecție; neacordarea de punctaj la caz de forță majoră persoanelor care se află sub risc de evacuare, sau au fost evacuate în repetate rânduri, sau sunt persoane fără adăpost, sau locuiesc în zone periferice și poluate.