31945982_609380329426628_5330029177108168704_n

Social housing NOW!

The Social housing NOW! movement started with a civic-activist campaign of Desire Foundation. In 2016, we revealed the need to politicize the question of social housing in the city of Cluj in the context of a stark decrease of public housing stock and of commodification of housing throughout the past decades, and as well as the limitation of the access to social homes of the most deprived. In 2017 Social housing NOW! carried on its activity by supporting ethnic Roma people belonging to the impoverished working class, in gaining a voice in the struggle for an anti-racist and just public housing policy. We define this policy as an instrument to assure the right to the city, in a broader sense, not only as a right to housing but also of participating in the decision-making process over its development. In the same year, members of the movement (together with FCDL, Dreptul la Oraș and E-Romnja Association) has been among the initiators of the Blocul pentru Locuire (Block for Housing) national platform.

The aim to change this initial campaign into a main engine of the local movement for public housing and fair housing policies was upheld by several actions of ours organized between October 2017 and June 2018. In order to create a city for people and not for profit, as a political activist movement we propose a development model for the city of Cluj, which: targets the extension of public housing stock, including social housing; allocates an adequate budget for related public interventions; ensures the access to social housing for low income people who live under deprived housing conditions; supports from the public budget alternative housing models, such as different forms of collectives living or cooperative housing.

Research

The Social housing NOW! movement is based on the documentation and analysis of the manifestations  of housing injustice in the context of contemporary capitalist political economy, such as: the creation of underdeveloped residential areas in the city; evictions that transform people into homeless; the criteria of the distribution of social homes in Cluj; the dramatic effects of inadequate and precarious living conditions, including their placement into a highly polluted environment; the modifications suffered by the Romanian law of housing; the politics of social and public housing after 1990, shaped by the massive privatization process (through the right to buy state owned apartments and through restitution) and by the support of the real estate market; commodification and financialization of housing. Our studies are action/activist researches, which – on the one hand – use documentation and analysis for articulating and sustaining activist/political demands, and on the other hand transform the actions into a research topic with the aim of improving its responsiveness to the issues addressed by us in the public space. The knowledge we produce and the political actions we practice assume social responsibilities, and value both the direct experiences of everyday life and the conceptual reflections over them.

Advocacy

We practice advocacy as an ensemble of different types of actions through which we support the cause of public housing and housing justice by aiming to influence the political decisions around and as well as a common understanding of housing crisis that reveals its structural causes. Our advocacy actions proceed through three different strategies: 1) through campaigns that aim to raise consciousness among a larger public; 2) through actions directed towards the local and national public administrations, and as well as towards law-makers; 3) through direct actions.

Consciousness raising

We contribute to gain knowledge and raise consciousness about the fact that housing is a primordial need and a fundamental right; we reveal the effects of ghettoization and environmental racism on people; we uncover the administrative processes which lead to the dispossession from adequate homes of the most impoverished categories (through evictions, through discriminatory measures of social housing policies, through underinvestment in particular urban areas); we demonstrate the connections between labor and housing rights, and between precarious working and living conditions, revealing that impoverishment deepens both due to low incomes and to high housing costs; we reflect on the effects of the commodification of housing and of its transformation into a source of capital accumulation for big property owners, over the housing dispossession of the pauperized working class, including the precarious middle class.

Administrative-legal actions

Based on the recognition that law is a political construction embodying particular interests, we urge a change of housing-related legislation in order to be put into the service of public good. We demand measures that prohibit evictions without relocation to adequate housing; that assure social housing as part of a public housing stock for the most deprived social categories; that at least rebalances housing policies from a politics dedicated to the big property owners and real estate developers, towards one that serves the interests of the laborers lacking the resources for buying or renting a home from the market; that invests in a local development, which reduces and eliminates the territorial disparities between the developed and underdeveloped areas of the country/ regions/counties/localities.

Court actions

Nonetheless, we practice advocacy through court actions and through actions oriented towards the anti-discrimination related institutions. This way we aim to legally reinforce people’s social-economic rights, particularly that of the right to adequate housing, of having real access to public social housing and of de factoenjoying the right to live in a healthy environment. Generally speaking, we use legal actions as a tool of fighting for an anti-racist and just housing politics that is not discriminatory against the dispossessed social categories.

Street actions

Through our street actions we go on with the struggles started by different civil society groups in Cluj in 2010 (most importantly with the team of Desire Foundation). These raised their voices against evictions and against the ghettoization of the impoverished Roma, and they exposed the responsibility of the local government for the formation of marginal and semi-formal deprived housing areas in Pata Rât. Last, but not least, they demanded politically assumed local administrative measures of desegregation through offering alternatives of adequate housing in the city for those who are enforced to live nearby the city’s landfill.

On the other hand, we undertake actions which call for solidarity against evictions and racism from all over the world, but also against a gentrifying urban regeneration that systematically pushes the impoverished population to the margins or even outside the city. At the same time, we raise awareness about the necessity to find alternative ways to expand the public social housing stock, besides of building new realties.

Public debates

Through public debates open for a large public, including people directly affected by the different effects of unjust housing policies (over-crowdedness of homes, high living costs, inadequate housing conditions, evictions, homelessness, informal housing, expulsion to the polluted and deprived urban periphery, limited access to the very few social housing units), we bring the subject of housing rights on top of the public agenda, and we build ‘social housing’ as a political subject and a matter of public interest.

Cărămida

„Cărămida. Ziarul dreptății locative” (The brick. The newspaper for housing rights) is the medium through which we contribute to the growth of the movement for housing and the right to the city in Cluj, but also beyond the locality. Brick by brick we build mutual knowledge, trust in our own power and solidarity that unites us. We raise awareness about the real causes of the housing crisis, of whose effects have to be supported by the pauperized working class as well as by the precarious middle class. With the ‘Cărămida’ we fight for a just and anti-racist housing politics, and against the transformation of the city into a source of capital accumulation by big property owners and real-estate developers.

Initiative of the “Căși sociale ACUM!/ Social housing NOW!” movement

Redaction team: Ana Adam, Ioana Bălănescu, Cătălin Mihai Chirilă (editor), Alexandru Greta, Péter Máthé, Claudiu
Lorand Maxim, Szilárd Miklós (graphics), Dénes Miklósi (graphics), Alexandru Mureșan, Maria Stoica,
Lorena Vălean (editor), Enikő Vincze, George Zamfir.

Produced by Desire Foundation with the support of Human Rights Initiative/OSF

Website: www.desire-ro.eu
Email: desire_cluj ( at ) yahoo.com
Phone: 0735148849
Facebook: Căși sociale ACUM/ Social housing NOW

 

 

✊ We have also sent an input to the call of the UN Special Rapporteur on the right to adequate housing about “COVID-19 and the right to housing”. Our report is entitled: ❗”HUMANITARIAN, ECOLOGICAL AND HOUSING CRISIS IN THE PATA RÂT AREA OF CLUJ-NAPOCA, ROMANIA” ❗

? The Report is structured in five parts: 1) Introduction – Pata Rât of Cluj-Napoca in the context of Covid-19 pandemic; 2) A general overview of the “residential areas” in Pata Rât, Cluj-Napoca; 3) The old and new landfills of Pata Rât, Cluj-Napoca; 4) Demands formulated during the pandemic and the insufficient measures taken by the authorities; 5) Conclusions – the need for policies addressing the structural causes of housing deprivation in Pata Rât, including (environmental) racism and housing politics.

? We identified the following concrete measures that might put an end to the humanitarian and housing crisis in Pata Rât:

▶People have to be urgently rehoused from the polluted, marginalized and stigmatized area of Pata Rât into proper social homes from the city, which would assure that now and in future, they will be protected against any other similar threats.

▶Proper social measures and a decent guaranteed minimum income should complete this desired housing intervention to ensure its sustainability.

▶Further actions would be also needed to legally ban and always prevent evictions that could leave people without adequate alternative housing.

?Our general conclusion is: All the necessary measures targeting people living nowadays in Pata Rât should be conceived as part of a larger local and national housing politics that could produce a proper stock of public housing put under the democratic control of the tenants. Only such a politics might function as a means of assuring the right to housing as a universal right while prioritizing the access to adequate and financially affordable housing and utilities of the low-income and most deprived people.

?You may download our report from this page, too, at its bottom, under the section:
Inputs received < Social society organizations.
https://www.ohchr.org/EN/Issues/Housing/Pages/callCovid19.aspx ❤

Report-to-UN-SRHousing_Pata-Rat_June2020-FINAL
1200px-Pata_Rat-1024x768

La ziarul ”Cărămida” ne luptăm pentru dreptul la locuire [interviul lui Vasile Ernu cu Enikő Vincze]

Întrebările adresate de Vasile Ernu către Eniko Vincze,  membră a mișcării Căși sociale ACUM! și a echipei redacționale Cărămida. Ziarul Dreptății Locative:

Zilele acestea am primit prin poştă de la Cluj ziarul Cărămida – Ziarul dreptăţii locative. Felicit echipa pentru un astfel de material mediatic important. Dragă Enikő Vincze, spune-mi te rog care e scopul şi miza acestui ziar?

Voi vă ocupaţi în principiu de problemele dreptului locativ în Cluj, dar este un demers important pentru toată ţara. În ce constă acest “drept la locuinţă”? Am o vagă impresie că noi nu înţelegem multe dintre drepturile fundamentale, iar acesta pare a fi un drept esenţial…

Poţi te rog să-mi spui succint care ar fi cauzele “crizei locuirii” de la noi?

Ştiu că voi discutaţi mult şi despre “Dreptul la oraş”. Îmi poţi spune cîte ceva despre acest drept şi despre miza lui?

Ştiu că la Cluj, oraş etalon al succesului în România – dar care are poate cea mai mare problemă nerezolvată cum este faimosul Pata Rît – vă războiţi cu primarul Boc. În ce constă acest “război”? Care este situaţia de acolo şi ce solicitaţi voi?

Acum ceva timp discutam despre starea degradantă de la Pata Rît. Care mai este situaţia actuală şi cum crezi că se pot rezolva problemele acelei comunităţi aflate într-o situaţie tragică?

Cînd vor apărea următoarele numere şi cît de des vreţi să scoateţi acest ziar dedicat unei probleme atît de durute?

1mai

1 MAI – O POLITICĂ ANTIRASISTĂ ȘI JUSTĂ DE LOCUIRE PUBLICĂ PENTRU LUCRĂTOARE ȘI LUCRĂTORI

PENTRU CĂ LOCUIREA ESTE O NEVOIE PRIMORDIALĂ

Statul trebuie să investească mai mult în construcția de locuințe publice, în loc să susțină profitul pieței imobiliare. Trebuie ca angajatorii, privați sau publici, să nu mai exploateze forța noastră de muncă prin salarii care sunt prea mici până și pentru acoperirea costurilor locuirii.

PENTRU CĂ LOCUIREA ESTE UN DREPT FUNDAMENTAL

Constituția trebuie să garanteze dreptul la locuire. Legislația locuinței trebuie să prevadă obligația statului de a asigura locuință tuturor cetățenilor, inclusiv celor cu venituri reduse, nu doar dreptul de a avea acces la locuință.

afis-724x1024

Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică

Titlu proiectului: Întărirea coaliției pentru locuire din Romania prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică
Proiect derulat de: Fundația Desire, Cluj
Sprijinit de: Rosa Luxemburg Stiftung (Biroul din Belgrad)
Perioada proiectului: 01.02.2017 – 31.07.2017.

Obiectivul proiectului: reformularea revendicărilor politice pentru locuire publică / socială prin abodarea locuirii ca problematică de clasă.

Obiective operaționale:
(1) cartografierea dezvoltării pieței imobiliare din Cluj-Napoca și a implicațiilor acesteia asupra locuirii (publice);
(2) întărirea grupului activist de locuire din Cluj, cât și a unei rețele trans-locale pentru justiție locativă din România;
(3) promovarea în cadrul dezbaterii naționale privind schimbarea legislativă a locuirii, a unei poziții față de locuința concepută ca fiind o nevoie primordială și un drept fundamental, o poziție ce reliefează valorea socială a locuirii contestând procesele ce o transformă în marfă și sursă de profit.

Activitățile proiectului:
(1) un studiu de caz (cercetare la scală redusă) desfășurată în lunile Februarie – Mai 2017
Cercetarea va cartografia dezvoltarea unui proiect imobiliar exemplar din oraș subliniind transformările succesive ale infrastructurii unei foste fabrici, cât și terenul pe care se află aceasta, de la momentele în care această zonă, trecând prin demolarea parțială combinată cu închirierea unor spații, ajungând până la refuncționalizarea ei pentru un proiect imobiliar de dezvoltare a unui asamblu mixt ce combină spații comerciale, cu birouri și cu locuințe. Pe lângă descrierea transformărilor, cercetarea va analiza și impactul acestora asupra dinamicilor cartierului/ale zonei, anume asupra locuirii, nivelului prețurilor la chirii. Va sublinia modul în care instituțiile statului au fost agenți activi în acest proces prin ignorarea de a proteja domeniul (proprietatea) publică, cum sunt locuințele fond de stat/sociale din zonă, și mai degrabă au sprijinit privatizarea și “curățarea socială” a cartierului în curs de gentrificare.

(2) Patru ateliere pentru formarea unui grup local de activism pentru locuire din Cluj, organizate lunar în martie, aprilie, mai și iunie 2017
Atelierele sunt dedicate tuturor celor interesați să contribuie la problematizarea și schimbarea concepțiilor hegemonice existente asupra locuirii, și anume ca o marfă disponibilă doar pentru cei care merită sau/și au posibilitatea de a o achiziționa), către o perspectivă conform căreia locuirea este fundamentală existenței oamenilor, un drept de bază al reproducerii sociale. Aceste ateliere vor crea circumstanțe de educație politică cu privire la locuire prin discuțiile propuse ce vizează analizarea proceselor prin care locuirea s-a transformat în marfă și ce efect a avut acest lucru asupra celor care nu își mai permit prețurile crescânde ale locuirii în oraș, cât și de a discuta modalități de chestionare a acestei înțelegeri a locuirii cu scopul de a mobiliza mai multe persoane în activismul pentru locuire, cât și de a multiplica numărul persoanelor care vor putea da mai departe asemenea idei politice în viitor.

(3) Două ședințe de coordonare cu alte inițiative din România pentru justiție locativă, respectiv Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (București) și Dreptul la Oraș(Timișoara), în aprilie (la București) și în iulie (în Cluj), și – legate de acestea –  forumuri publice în vederea rețelizării inițiativelor pentru locuințe publice, precum și acțiuni activiste.
Întâlnirile servesc ca ocazii pentru articularea unei pozitii comune față de schimbarea Legii locuintei, având în vedere că atât Fundația Desire (prin intermediul campaniei Căși sociale ACUM!), cât și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire au făcut parte dintr-un grup informal consultativ la procesul de transformare a legislației locative. Această poziție se concentrează asupra includerii și/sau corelării legislației sociale și a celei împotriva distriminării la ceea ce generic sunt numite prevederi legislative tehnice ale viitoarei Legi a locuinței. Susținem caracterul social și non-discriminatoriu al locuirii în privința a trei componente cruciale ale viitoarei legislații: extinderea/creșterea stocului de locuințe publice care să asigure accesul persoanelor marginalizate la locuințele sociale; reglementarea așezărilor informale ca mijloc de a preveni evacuările forțate; interzicerea și prevenirea evacuărilor forțate care transformă oamenii în persoane fără adăpost.

(4) Participare la procesul de modificare a legislației locuirii prin promovarea argumentelor și principiilor unei politici de locuire publice juste și antirasiste.

14479765_323111458053518_8147844898778262402_n

Locuirea socială în Cluj-Napoca

Grafică: Dénes Miklósi
Prin construirea “locuirii sociale” ca subiect politic și ca problemă de interes public, Campania Căși sociale acum! a contribuit, printre altele, la definirea temelor articulate în contextul campaniilor electorale din anul 2016. Ea va continua acest demers și după alegeri pentru a-i convinge pe noii aleși în funcțiile de primar, vice-primari și consilieri locali să pună pe agenda lor această temă și să o adreseze din punctul de vedere al persoanelor marginalizate social.

Unii spun locuinţe, alţii spun căşi, dar toţi ne dorim un spaţiu locativ care să ne asigure siguranţă şi demnitate umană. Campania Căşi sociale acum! urmăreşte să introducă pe agenda publică subiectul locuirii sociale din perspectiva nevoilor celor care până acum au fost ignoraţi de politicile locale de locuire. Ale celor care cotidian se confruntă cu condiţii de locuire inadecvată (fără acces la utilităţile de bază, în locuinţe neconvenţionale şi nesigure) şi pentru care accesul la căşile sociale este succesiv limitat prin decizii locale ce nu transpun adecvat în criteriile de punctaj de acordare de locuințe sociale prevederile legislației locuirii, a legislației sociale și a legislației anti-discriminare. Iniţiatorii campaniei recunosc caracterul primordial al locuirii și solicită guvernanților locali și centrali adoptarea principiului housing first (locuire înainte de toate) în contextul măsurilor privind combaterea marginalizării sociale.

În anul 2014, stocul de locuințe din fondul public în municipiul Cluj-Napoca era de 1554 locuinţe, adică sub 1.5% din totalul de locuințe din oraș. Stocul a inclus 174 locuințe construite prin programul Agenției Naționale de Locuințe (ANL), 1368 locuințe sociale și locuințe din fondul locativ de stat, ocupate în proporție de 100%; precum și 12 locuințe de necesitate. Din totalul de solicitanți de locuințe sociale din acel an (387), 122 au fost declarați neeligibili, urmând ca în anul 2015 să se repartizeze 12 locuințe printre solicitanții care au depus cereri de locuințe sociale în anul 2014.

Între 2007 și 2014 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a derulat trei mari proiecte prin care a extins fondul locativ public cu locuințe sociale noi. Astfel, în cartierul Oser în 2008 au fost repartizate 271 de apartamente în blocuri nou construite din bani publici; în 2013 s-au distribuit 46 de locuințe, printre care se aflau și cele 24 de apartamente create prin renovarea unui bloc vechi de pe strada Albac din fonduri europene; iar apartamentele rezultate din reamenajarea fostei școli Terapia de pe strada Coroianu tot din fonduri nerambursabile, au constituit o bună parte din locuințele sociale repartizate la 63 de solicitanți în anul 2014. Chiar dacă între 2007-2014 fondul de locuințe sociale a municipiului Cluj s-a extins, aceste măsuri de relativă îmbunătățire nu au adus nici o evoluție pozitivă din punctul de vedere al persoanelor care de la sfârșitul anilor 1990 au început să fie evacuate din diverse cartiere ale orașului și împinse înspre periferie, mai precis pe strada Cantonului (aparținând zonei Pata Rât/ rampa de deșeuri).

Anul 2010 este moment crucial al perioadei guvernării neoliberale din România și al politicilor sale de austeritate.În acest context, politicile publice și măsurile implementate pe plan local (de exemplu în domeniul locuirii) nu doar că urmăreau restrângerea investițiilor publice în servicii menite să susțină cetățenii, ci – din efortul de a se legitima – au și produs subiectul care “nu este competitiv pe piață” și “nu merită” să beneficieze de astfel de investiții. Pe plan local, în Cluj-Napoca, în sistemul de atribuire de locuințe sociale acest scop a fost servit prin  crearea “solicitantului neeligibil”. Și asta nu pe baza a ceea ce prevede Legea locuinței din 1996 cu privire la cine poate beneficia de locuință socială (cetățeanul care nu deține și nu a deținut o locuință după 1990, nu câștigă mai mult decât salariul mediu pe economie și nu a beneficiat de sprijin din partea statului în realizarea unei locuințe), ci pe baza altor criterii, introduse pe plan local prin HCL 389/2010, înainte de toate cel al “venitului permanent”. Și mai mult, această excluziune locativă a îmbrăcat și formele unui rasism anti-țigănesc: persoanele evacuate de pe fosta strada Coastei în 2010 pentru ‘regenerarea urbană’ a zonei nu au avut acces la locuințele atribuite prin sistemul uzual local ci au fost mutate forțat în casele modulare din Pata Rât în timp ce nici unui solicitant de locuințe sociale cu domiciliul în alte părți ale orașului nu i s-au repartizat locuințe în casele din apropierea rampei de gunoi.

Îndreptățirea la locuință socială în România este condiționată de nivelul venitului prin Legea locuinței (în sensul ca acesta să se situeze sub venitul mediu), care însă nu prevede în mod explicit că venitul ar trebui să rezulte din calitatea de angajat al solicitantului de locuință socială. Această abordare este binevenită în condițiile restructurării pieței forței de muncă care crează forță de muncă precară, de exemplu situații de angajare cu contract temporar de muncă, sau de muncă zilieră, sau de muncă prestată în economia informală. Ea ar trebui luată în vedere și în sistemele efective de atribuire de locuințe sociale pe plan local. În Cluj-Napoca, prin Hotărârile 363/2012 și 150/2013, Consiliul Local a reiterat criteriul de neelegibilitate consacrat la nivel local în 2010 prin care se declarau neeligibili toți solicitanții ce nu puteau să facă dovada unui venit permanent. Prin HCL 434/2015, adoptat în decembrie anul trecut pe baza analizei propunerilor Grupului de Acțiune Locală pentru Incluziune Locativă (vezi aici, și aici) administrația publică a admis ca eligibile persoanele angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată, dar, din păcate, a refuzat să adopte propunerea GALIL privind recunoașterea venitului minim garantat ca formă de venit care asigură elibilitatea solicitanților la locuință socială.

Condițiile de locuit reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie să stea la baza elaborării criteriilor pentru locuințe sociale de către autoritățile locale, conform Art. 21 din Normele de aplicare a Legii locuinței. Locuirea este un factor determinant de bază al calității vieții și al dezvoltării, iar Art. 21 confirmă importanța care trebuie acordată. În practică, observăm că există municipii ale căror criterii iau în considerare locuirea în locuințe improvizate, cum ar fi Pitești, Arad, Satu Mare sau Alba-Iulia. Pe de altă parte, criteriile din Cluj-Napoca nu punctează deloc aceste situații.

Conform Legii locuintei, administraţiile locale au responsabilităţi cu privire la stabilirea procedurii de atribuire a locuinţelor sociale, inclusiv a definirii criteriilor de punctare, însă educația nu este menționată printre ele.Introducerea studiilor discrimineaza indirect persoanele marginalizate social, care au acces redus la școlarizare. Dimpotrivă, consiliile locale au obligația de a asigura accesul la locuință al persoanelor marginalizate social, conform Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale 116/2002. Totusi, multe municipalități consideră nivelul educației școlare atunci când stabilesc listele de priorități în vederea atribuirii locuințelor sociale. Mai mult, la Cluj-Napoca, criteriul studiilor are cea mai disproporționată pondere față de criteriile prioritare menționate în Legea Locuinței, printre care: situația economică, condițiile de locuire, numărul persoanelor din gospodărie, starea sănătății solicitanților.

În ultima decadă (între 2005 şi 2015), procedura de atribuire a locuinţelor sociale în Cluj a fost schimbată de 12 ori, uneori transformările fiind substanţiale, alteori consilierii aducând doar amendamente punctuale pe unele dintre criteriile de punctare. Relevanţa procedurii de atribuire a locuinţelor sociale decurge nu numai pentru evidenţierea faptului că deliberativul local ocoleşte drepturile celor cărora locuinţele sociale sunt destinate. Procedura este importantă şi pentru că aceasta produce “solicitantul ideal” al unei locuinţe sociale, al cărui profil, diferit de textul legii locuinţei, reflectă persoanele care, în viziunea decidenţilor locali, merită să trăiască în oraş. Este un mecanism prin care politica locală de locuire nu numai că discriminează între oameni, în special în defavoarea celor mai deprivaţi, cel mai adesea de etnie romă, dar şi exclude aceste persoane de la dreptul constituţional al unui nivel de trai decent.

În 10 decembrie 2015, cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Organizația Națiunile Unite a lansat o campanie de un an în vederea aniversării de jumătate de secol de la adoptarea în 1966 a Pactului Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale, și a Pactului Internațional privind Drepturile Civice și Politice. Acestea reiterează că idealul fiinţei umane libere, eliberate de teamă şi mizerie, nu poate fi realizat decât dacă se creează condiţii care permit fiecăruia să se bucure de drepturile sale economice, sociale şi culturale, ca şi de drepturile sale civile şi politice. Depinde de aleșii noștri locali dacă în acest an aniversar, aplicând pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, municipalitatea noastră își va asuma sau nu obligațiile în ceea ce privește asigurarea accesului efectiv la locuință ca drept economic și social al persoanelor marginalizate. Sau dacă Clujul va acționa sau nu ca oraș european care respectă Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și Carta Socială Europeană. Depinde de noi, alegătorii, dacă cu ocazia alegerilor locale din iunie 2016 impunem și revendicăm sau nu acest deziderat, adică dacă vom transforma în realitate casa dreptului la locuință adecvată.

Pe baza nevoilor estimate, Primăria Municipiului Cluj-Napoca ar trebui să elaboreze și implementeze un program local de locuire în corelare cu Strategia națională de locuire, acesta fiind, conform legii, “instrumentul de observare, de definire şi de programare a investiţiilor şi acţiunilor în domeniul locuirii la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale.” Acest program trebuie să includă și acțiuni prin care se dezvoltă și construcţia de locuințe sociale, respectiv proceduri prin care, pe lângă construcțiile noi, fondul de locuințe sociale se poate extinde în mod adecvat ca interes public. Și nu în ultimul rând, autorităților publice locale le revine responsabilitatea de a repartiza locuințele sociale din fondul locativ public în ordinea de prioritate stabilită de ele pe baza criteriilor stabilite prin lege. În acest demers, autoritățile sunt susținute nu doar de legea locuinței, ci și de legislația socială și cea de anti-discriminare. Și mai important, autoritățile publice sunt nu doar abilitate, ci și obligate  să elaboreze și aplice criterii de punctaj prin care să asigure accesul la locuință socială persoanelor marginalizate social și/sau persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă.

hai pe ultimul loc 4

“Hai pe ultimul loc” – Crosul Companiilor 2016

Campania „Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie” participă la Crosul Companiilor. Hai pe Ultimul loc la stadion și ia startul alături de patarâteni și activiști la 10.30 sau alătură-te lor pe traseu.

Campania amintește autorităților obligația de a implementa măsuri de protecție față de persoanele afectate de politicile deficitare de gestionare a deșeurilor și necesitatea de a combate rasismul de mediu care afectează sănătatea persoanelor marginalizate social din Pata Rât, majoritatea de etnie romă.

Camera și montaj: Radu Gaciu

Echipa campaniei cu Ioan Doghi, Linda Greta, Alexandru Greta, Elena Cherecheș, Enikő Vincze și Adrian Dohotaru.

„Alerg, mă rog, merg mai rapid, pentru Pata Rât pentru ca oamenii să se solidarizeze cu problemele din zonă. Să vadă că și noi suntem oameni care participăm în societate, plătim taxe și impozite și vrem să avem oviață normală. Vrem la fel ca alții ca și copiii noștri să aibă un viitor mai bun. Vrem înapoi în oraș din cauză că rampele sunt foarte aproape de noi și sunt poluante, mai ales din cauza incendiilor. De asemenea, nu avem acces la facilități, iar noi ne-am născut în oraș, nu în corturi”

 Linda Creta, membră a campaniei, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei

 

Scopurile imediate ale campaniei sunt de a pune presiune asupra autorităților și companiilor cu rampe de deșeuri din Pata Rât pentru a îmbunătăți condițiile de locuire și de muncă și de a genera sprijin public pentru ca zona Pata Rât în special și Clujul în general să fie poluate cât mai puțin din cauza depozitării necorespunzătoare a deșeurilor.

„Vreau să câștig din nou Crosul Companiilor la proba individuală pentru că întrecerile te pot motiva să dai tot ce e mai bun din tine. Dar la echipe mă alătur celor de pe Ultimul loc pentru că întrecerile pot avea uneori efecte negative de care uităm. Când suntem prea individualiști și setați să ieșim în față, uităm de oamenii care rămân în urmă sau de cei care nici măcar nu mai au șansa de a lua startul. E necesar un echilibru în societate. Până la urmă, bucuria participării împreună și a cooperării dintre noi sunt mai importante decât plăcerea câștigului propriu. Echilibrează Clujul, hai și tu pe ultimul loc!” – Adi Dohotaru, coordonator Consultați-ne, cercetător și activist

Echipa „Ultimul loc” a Fundației Desire este formată din Linda Greta, rezidentă la locuințele modulare, Elena-Marta Cherecheș, din Dallas, și Ioan Doghi, locuitor al străzii Cantonului. Pe parcursul celor 6 km, li se alătură și ceilalți membri ai campaniei din Pata Rât și, sperăm noi, cât mai mulți clujeni solidari.

Hotărârea C.N.C.D. 531/27.09.2017: criteriile de acordare de locuințe sociale ale Primăriei Cluj-Napoca sunt discriminatorii

Fundația Desire a adresat o petiție către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în octombrie 2016 cu privire la caracterul discriminator al criteriilor de acordare a locuințelor sociale aplicate de Primăria Municipiului Cluj-Napoca pe baza HCL 434/16.12.2015. Petiția a demonstrat că aceste criterii elimină în mod particular solicitanții aparținând unor categorii sociale marginalizate, neoferind punctaj pentru bolile cronice sau pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale, sau celor care datorită condițiilor economice nu au avut șansa de a face studii universitare.

Analizând petiția, Colegiul Director al C.N.C.D. a hotărât:

Hotarare CNCD_ 531-2017

1. Acordarea unui punctaj de numai 5 puncte pentru obținerea de locuințe sociale de către persoanele fără studii sau studii primare, 10 puncte pentru persoanele cu dizabilități, până la 20 de puncte pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale, în comparație cu acordarea de 40 puncte pentru persoanele care au studii universitare și 45 puncte pentru cei cu studii doctorale, reprezintă discriminare conform art.2 alin. 1 coroborat cu art. 10lit. a) 9i h) al O.G. nr. 137/2000

2. Aplică reclamatului, Instituției Primarului din Cluj Napoca, amenda contravenționali de 3.000 lei conform art.26 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000;

3. Obligă reclamatul să publice pe pagina de internet a Primăriei Cluj Napoca un rezumat al prezentei hotărâri conform art. 26 alin. 2 din O.G. nr. 137/2000

4. Recomandă reclamatului să inițieze modificarea H.C.L. nr. 434/16.12.2015, Consiliului Local al Municipiului Cluj – Napoca privind modificarea și completarea Anexelor 1, 2 și 3 ale Hotărârii nr. 15012013 (criteriile de punctare, criterii de eligibilitate și de selecție pentru solulionarea cererilor de locuințe sociale și repartizare acestora în regim de închiriere, formularele de înscriere pe listele de priorități la locuințele sociale, documentele justificative pentru întocmirea dosarelor, stabilirea datei și locului de depunere a dosarelor, precum și modul de comunicare a acestor informații către solicitanți), în sensul de a mări punctajul acordat pentru persoanele aflate în situațiile analizat mai sus.

Citiți întreaga Hotărâre a Colegiului Director al CNCD:

Hotarare-CNCD_-531-2017

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 951/2018

R O M Â N I A. TRIBUNALUL CLUJ. SECŢIA MIXTĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr. …… 

[…] Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că reclamanții au atacat mai multe hotărâri adoptate de către Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca în legătură cu acordarea de locuințe sociale. […] Reţine instanţa că prin criteriile, ordinea de preferinţă şi punctajele stabilite prin hotărârea atacată , pârâtul s-a îndepărtat de scopul urmărit de legiuitor la reglementarea locuinţei sociale şi a adoptat criterii care adaugă la lege şi denaturează scopul acesteia. […] Prin hotărârea atacată se exclud de la posibilitatea de acordare a unor locuințe sociale solicitanții care nu pot face dovada unui venit permanent dovediț prin contract de muncă certificat de angajator, cupon de pensie, convenție civilă, pfa sau alte asemenea. Se prevede în mod expres că pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturile de asistență socială. […]

Aici se poate citi sentinta 951_2018 Tribunal(3)

re-editată de noi, pentru a nu releva informații confidențiale.

Administrația trebuie să respecte și să aplice principiul legalității în activitatea desfășurată.

Potrivit acestui principiu se impune ca întreaga activitate a autorităților administrative să se desfășoară pe baza legii și în conformitate cu aceasta, urmărind să organizeze executarea în concret a legii. Libertatea de apreciere a autorităților administrației publice locale cu privire la criteriile de acordare a locuințelor sociale nu este nelimitată, această apreciere trebuind să se înscrie în condiţiile Legii 114 / 1996.

Prin urmare, marja de apreciere a autorităţilor locale nu poate să depăşească condiţiile reglementate.

Luând în considerare prevederile art. 43 din Lege, apreciază instanța că prin criteriile stabilite anual de către autoritățile administrației publice locale nu se pot stabili criterii sau punctaje care să denatureze scopul acordării locuințelor sociale şi să excludă persoanele fără venituri sau cu venituri din asistența socială.

Având în vedere că hotărârea consiliului local prin care se pot adopta criterii de acordare a locuințelor sociale este un act infra legal, aceasta trebuie să respecte dispoziţiile cu forţă juridică superioară , respectiv să nu prevadă condiții mai restrictive decât cele stabilite cu caracter general în lege.

Criteriile stabilite anual de către autoritățile locale, în vederea atribuirii unor locuinţe sociale trebuie să vizeze departajarea persoanelor, nu să stabilească noi neeligibilităţi , autoritatea neavând abilitatea și competența legală de a stabili criterii de excludere de la acordarea locuințelor sociale, altele în afară de cele prevăzute de lege.

[…] 

Instanța admite în parte acţiunea formulată de reclamanta FUNDAŢIA DESIRE – FUNDAŢIE PENTRU DESCHIDERE ŞI REFLEXIE SOCIALĂ, […]  şi reclamanţii persoane fizice […..] prin avocat Paula Petean , […]  în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, cu sediul în Cluj Napoca, str. Moţilor nr. 1-3, jud. Cluj.

Anulează HCL 434/2015, HCL 647/2016 şi HCL 65/2017 sub aspectele contestate.

Dispune reluarea evaluării situaţiei reclamanţilor în vederea acordării de locuinţe sociale cu excluderea criteriilor stabilite de HCL anulate, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

HCL 434/2015 Cluj-Napoca – DISCRIMINATOARE ȘI ILEGALĂ / Comunicat – 28 martie & 3 aprilie 2018

Instanțele de judecată au decis în două rânduri că HCL 434/2015, Cluj-Napoca este DISCRIMINATOARE ȘI ILEGALĂ. Astfel, criteriile de atribuire a locuințelor sociale din orașul Cluj contravin atât prevederilor Legii pentru prevenirea și combaterea discriminării, cât și Legii locuinței. 

DISCRIMINAREA

În urma petiției depuse la CNCD de către Fundația Desire în septembrie 2017, CNCD a hotărât: „criteriile de acordare de locuințe sociale în Cluj-Napoca au caracter discriminator, deoarece elimină solicitanții aparținând unor categorii sociale marginalizate, neoferind punctaj pentru bolile cronice sau pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale sau celor care, datorită condițiilor economice, nu au avut șansa de a face studii universitare.” Primăria Municipiului Cluj-Napoca a contestat hotărârea CNCD la Curtea de Apel Cluj. În 3 aprilie 2018 Curtea de Apel a reiterat: criteriile de atribuire de locuințe sociale sunt discriminatorii. Rămâne valabilă decizia CNCD, amenda dată Instituției Primarului, precum și recomandarea CNCD de a iniția modificarea hotărârii discriminatorii a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, HCL 434/2015.

ILEGALITATEA

Pe urma acțiunii împotriva Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, înaintată Tribunalului Cluj/ Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal de către Fundația Desire și 88 de persoane, în 28 martie 2018 Tribunalul Cluj a luat Hotărârea 951/2018. Printre altele, acesta anulează HCL 434/2015 pentru că: “criteriile de acordare a locuințelor sociale definite în HCL 434/2015 duc la excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform Legii nr. 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 114/1996 privind locuințele.”

*

Primăria și Consiliul Local au dreptul să depună recurs la ambele hotărâri. Mișcarea Căși Sociale ACUM! și Fundația Desire așteaptă din partea lor intrarea în legalitate și modificarea de urgență a criteriilor de atribuire de locuințe sociale. Suținem în continuare că pentru a putea răspunde cu adevărat la nevoia de locuințe adecvate și accesibile a persoanelor cu venituri reduse care locuiesc în condiții inadecvate, administrația publică locală trebuie să elaboreze și implementeze ACUM un plan corespunzător de dezvoltare a fondului de locuințe sociale publice în orașul Cluj.

Petiția Fundației Desire către CNCD privind caracterul discriminator, precum și acțiunea în instanță privind caracterul illegal al criteriilor de alocare de locuințe sociale în Cluj-Napoca sunt rezultatul unei colaborări inedite și îndelungate în cadrul campaniei Căși sociale ACUM!,(2016-2017, 2017-2018) între locuitorii de pe str. Cantonului și str. Stephenson, sociologii și activiștii de la Fundația Desire și avocata Paula Petean. Lupta noastră este pentru dreptul la locuire pentru toți și o luptă pentru măsuri afirmative care să asigure accesul efectiv la locuințe adecvate a celor 25% din populația României care trăiește în sărăcie.

Echipa Căși Sociale ACUM!