COMUNICAT DE PRESĂ – Privind declarațiile din 21.06.2024 ale primarului Emil Boc despre criza locuirii

Săptămâna trecută, primarul reales Emil Boc a făcut la Napoca Live afirmații cu privire la « sfântul drept la locuire al tuturor » și nevoia de a aborda urgent problemele locuirii, preluate de Media9. Pentru cine nu cunoaște politicile reale de locuire din ultimele trei mandate Boc, afirmațiile ar putea semnala un real, sincer, și admirabil interes politic. Departe de a reflecta o schimbare de paradigmă a administrației actuale, ele sunt parte dintr-o campanie post-electorală prin care edilul își spală păcatele mandatelor anterioare și ale recentei sale campanii. Amintim că, pe tot parcursul acesteia, Emil Boc a refuzat cu desăvârșire să vorbească despre inaccesibilitatea locuirii în Cluj-Napoca. 

Declarațiile sunt produse ale laboratorului propagandistic al administrației Boc. Același laborator refuză de ani buni să vină cu propuneri concrete anuale de realizare de locuințe sociale ca soluție de a contracara creșterea continuă a prețurilor de pe piața de locuințe. În schimb, el descoperă constant câte o retorică nouă, la care renunță când ea se dovedește inoportună pentru menținerea puterii politice. Boc pornește în aceste declarații cu ce ne-a obișnuit de 20 de ani de când conduce orașul Cluj-Napoca: are întotdeauna dreptate, nu greșește, iar percepțiile lui sunt realitatea. 

Edilul declară cu nonșalanță: criza locuirii este o criză nouă. De peste opt ani, clujenii au strigat în stradă, în fața Primăriei Cluj și a altor instituții care se presupune că ar trebui să reprezinte interesele cetățenilor, că nu-și mai permit chiriile—și au fost ignorați. De peste opt ani, activiștii și analiștii mișcării locale Căși sociale ACUM! i-au atras atenția asupra asupra crizei locuirii în Cluj-Napoca și modului în care aceasta a fost exacerbată de modelul de dezvoltare promovat de guvernanții locali. Am repetat și în Apelul către candidații la alegerile locale și europarlamentare din iunie 2024 pe care l-am trimis și echipei locale a PNL: administrația Boc nu a răspuns la nevoile locative ale clujenilor, în timp ce dezvoltarea imobiliară pentru profit face ca locuirea în Cluj-Napoca să nu fie sustenabilă. De aceea, avem convingerea că declarațiile reflectă doar faptul că Boc a fost sfătuit să atingă subiectul din considerente electorale (mai avem alegeri curând!), având în vedere că problema s-a agravat pe fondul crizelor generalizate. Referința la Comitetul European al Regiunilor, ignorând starea de nemulțumire generalizată cu privire la chirii, o constantă în anii precedenți, e o tentativă de a se disculpa.

În același timp, declarațiile recente ale lui Boc despre « noua criză a locuirii » se înscriu în același registru al auto-victimizării sale. El a fost victima unei campanii de defăimare, spunea imediat după câștigarea mandatului de primar cu imagine publică șifonată. Acum se portretizează drept eroul luptei cu dezvoltatorii imobiliari, cât și victima lipsei măsurilor administrației publice centrale și europene, fără de care, chiar dacă a vrut dintotdeauna, nu a putut face mai multe. Câte roluri poți juca simultan…?

Reamintim: între 2004-2024, Cluj-Napoca a avut o creștere economică semnificativă și un buget local în creștere. Decizia administrației nu a fost niciodată de a veni în întâmpinarea nevoilor locative ale clujenilor, lăsându-le în totalitate pe seama pieței. Între 2019-2022, în Cluj-Napoca s-au finalizat 10.582 de locuințe private, adică 32% din tot ceea ce s-a construit între 1990-2022, sau 47% din ceea ce s-a edificat în perioada de creștere economică de după 2014. Din 2015 încoace, primăria a realizat doar 12 apartamente de locuințe sociale, recepționate în iulie 2021, după peste 10 ani de la prima planificare, într-un bloc pe str. Ghimeșului.

Deci, fondul de locuințe sociale a rămas inadmisibil de mic față de cerere, iar asta a umflat în mod artificial cererea pentru locuințe pe piața chiriilor și a imobilelor. În plus, cererea de locuințe în Cluj a început să includă tot mai multe cereri de locuințe cu scop de investiție. Toate astea au făcut ca între martie 2019 și martie 2024, prețul mediu pe metru pătrat la locuință în Cluj-Napoca să crească de la 1589 euro la 2704 euro.

Multe din locuințele nou construite în ultimii câțiva ani au intrat direct în proprietatea celor care fac investiții imobiliare. Conform datelor Direcției Taxe și Impozite a primăriei, între 2019-2023, numărul proprietarilor cu între 3-10 locuințe în Cluj-Napoca a crescut de la 13.117 în 2020 la 18.592 în 2023 (răspunsurile 3065/101/2020 și 921359/2023). Vorbim despre o nouă și clară pătură socială. Nu despre familii care muncesc, iau ipoteci și cumpără locuință pentru propriul uz.

O soluție implementată în 2018 este ajutorul de chirie. În primul rând, această soluție (de urgență) nu poate avea efect scontat decât în tandem cu măsurile de creștere a fondului de locuințe sociale. Altfel, nu realizează nimic altceva decât alimentarea pieței chiriilor din oraș. Acordarea unui ajutor care a cărei valoare scade gradual timp de trei ani nu ajută la obținerea unei soluții reale pentru familiile respective. Despre condițiile acordării acestui ajutor, menționăm doar că acestea expun în prim plan rasismul și clasismul inerente pieței chiriilor. 

Primarul, supraveghetorul proiectelor de dezvoltare și bugetului local, nu poate poza drept victimă a neputinței, când nici măcar din bugetul de 800 de milioane euro pe anul 2024, sau din excedentul bugetar de 30 de milioane de euro din anul 2023 nu s-a prevăzut realizarea de noi locuințe sociale publice. Doar pentru documentația unui nou proiect simbolic, raportat la nevoile clujenilor. Planul pentru un nou bloc de 35 de apartamente pe str. Sobarilor a fost aprobat în martie 2024, însă când va fi finalizat acest efort administrativ simbolic? Dacă luăm exemplul Ghimeșului, ne putem aștepta la 10 ani.  

Boc nu poate minți cu nonșalanță cu privire la lipsa terenurilor publice, așa cum a făcut-o, având în vedere că a concesionat multe din ele. Conform evidenței primăriei, în 2023 au existat multe parcele de peste 1000 mp în domeniul public. Aici se pot construi blocuri de locuințe sociale cu infrastructură urbană și transport public adecvate, accesibile tuturor celor eligibili la locuințe sociale, conform legii locuințelor: persoanelor care nu au în proprietate o locuință și câștigă sub venitul mediu pe economie. 

Oferim câteva exemple: pe str. Plevnei un teren de 44671 mp, pe Bdul 21 Decembrie un teren de 11.676 mp, pe str. Cetății un teren de 10000 mp, în zona adiacentă str. Brâncuși și Borhanci unul de 8888 mp; mai departe, în zona străzii Plopilor un teren de 4335 mp, sau câte un teren de 3433 respectiv și 2980 mp pe str. Frunzișului; 2743 mp pe str. Ionesco, 2633 mp pe Calea Mănăștur, 2530 mp pe str. Lombului; 2202 și 1337 mp pe str. Soporului, 2063 și alte 1039 mp pe str. Abatorului;1998 mp pe str. Dunării, 1575 mp pe Calea Turzii și pe str. Regina Maria, 1147 mp pe str. Galați, 1017 mp pe str. Bună Ziua.

În timp ce primăria Târgu Jiu are în derulare de la începutul anului 2024 un proiect de 600 de locuințe publice prin PNRR, primăria Cluj-Napoca nici nu a solicitat astfel de finanțări. 

Clujul are nevoie de un nou model de dezvoltare urbană. Restructurarea infrastructurii urbane și atragerea capitalului privat în investiții nu a servit și nu va servi nici de acum încolo la obținerea de locuințe accesibile și adecvate pentru toate persoanele legate de Cluj prin muncile, studiile și familiile lor. Noua administrație a orașului trebuie să urgenteze sustenabilitatea locuirii în Cluj-Napoca prin realizarea unui număr semnificativ de locuințe sociale publice. Definim modalități concrete prin care acest deziderat să se realizeze și în petiția care se poate semna aici. O depunem la toamnă noilor aleși la nivel local, național și european: Cerem ca noua guvernare locală, națională și europeană să investească în obiective neglijate până acum: LOCUINȚE PUBLICE! 

Căși sociale ACUM!
24.06.2024

INSTA_4_bg_2

Vrem locuire sustenabilă în Cluj: 50-25-10

Locuirea sustenabilă se poate realiza printr-un stoc semnificativ de locuințe sociale publice.

  • Pentru ca acest fond să aibă impact și asupra prețurilor de pe piață, ar trebui să fie la paritate cu locuințele în proprietate privată.

  • Pentru ca realizarea de locuințe sociale să se facă într-un număr adecvat, pe lângă construcții și reconversii de clădiri din fonduri publice, primăria ar trebui să condiționeze aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale inițiate de dezvoltatori imobiliari privați prin transferarea a 25% din ceea ce crează, în fondul public de locuințe.

  • Pentru ca locuirea să devină accesibilă și pentru chiriașii privați, chiria lunară atât la privat cât și la public nu ar trebui să depășească 10% din veniturile chiriașilor.

Acest demers local are nevoie de susținerea din partea politicilor economice și sociale de la nivel național și cel al Uniunii Europene, printre altele, de:

  • Susținerea deciziei de realizare de locuințe care sunt accesibile ca preț pentru cei mulți prin alocare de fonduri și instrumente financiare cu acest scop.

  • Impunerea unui anumit număr de locuințe sociale publice de realizat în fiecare an, calculat față de nevoile locale reale.

  • Controlul chiriilor private și prețurilor de pe piața de locuințe în vederea excluderii speculațiilor financiare cu locuințele.

Cerem creșterea fondului de locuințe sociale publice.

INSTA_3_bg

Opțiunea politică pentru alegerile locale, naționale și europarlamentare: alternativa la proprietatea asupra locuinței este chiria publică, nu chiria privată

Clujenii care nu sunt proprietari de locuințe își doresc o guvernare la nivel local, național și european care să asigure accesibilitatea financiară a locuințelor adecvate. Mulți dintre cei nemulțumiți de prețurile locuințelor din oraș (printre ei studenți sau lucrători temporar) nu vor putea alege guvernanții locali pentru că nu au domiciliul ci doar reședința în Cluj-Napoca, dar:

  • Își acordă votul la alegerile europarlamentare din iunie 2024 pentru candidați care vor să pună locuirea publică pe agenda Uniunii Europene, susținând obligațiile guvernelor naționale și locale de a produce locuințe sociale publice în funcție de nevoile reale în fiecare localitate.

  • La alegerile naționale din toamna acestui an, vor opta pentru candidați care susțin modificarea legii astfel încât și ei să fie eligibili la locuințe sociale, și realizarea obligatorie a unui anumit număr de astfel de locuințe în funcție de nevoile locale de către autoritățile locale cu sprijinul financiar al autorităților naționale.

Cerem creșterea fondului de locuințe sociale publice.

apel practica profesionala

În contextul alegerilor din 2024, reluăm dezbaterea publică despre locuire și piața de locuințe în Cluj

Foto - imagine Căși sociale ACUM!, campanie de strângere de semnături pentru dreptrui locative, mai 2024, design Ákos Török

Enikő Vincze

La o postare a mea pe platforma Clujul Civic din 10 mai 2024 (prin care am anunțat căutarea unor colaboratori ai Căși sociale ACUM ! în vederea strângerii de semnături pentru drepturi locative) a pornit o avalanșă concentrată de ură împotrivă locuințelor sociale publice: 76 de comentarii, și peste 80 de răspunsuri sub ele.

Vreo 7 "civici" s-au mobilizat în apărarea afacerilor imobiliare și a "pieței libere", și-au arătat mușchii împotriva dreptului la locuire, locuințelor sociale publice, reglementării pieței și comunismului sau împotriva "defavorizaților", așa cum îi înțeleg ei. Probabil lor le place că prețurile la locuințe sunt enorm de mari în Cluj, le place că sub pretextul cererii de locuințe (care crește, zic eu, pentru că locuințele devin obiect de investiție și active financiare) și a ofertei reduse de locuințe pe piață (pentru că, zic eu, nu există ofertă de locuințe sociale publice), pot să contribuie la profitul exorbitant al dezvoltatorilor și proprietarilor de locuințe din Cluj. Desigur, ei înșiși pot fi afaceriști ai domeniului și atunci nu ne mai mirăm de ce sunt atât de porniți într-un mod coordonat împotriva criticilor care le demască interesele.

Nu vreau să fac niciun fel de reclamă la ce au spus ei, mai jos am adunat câteva din răspunsurile mele în cadrul acestei dezbateri civice.

  1. Nu cheltuirea banilor publici pe locuințe sociale publice este aberantă. Aberant este, că din banii publici municipalitatea investește în dezvoltarea infrastructurii urbane (drumuri, utilități, parcuri, transport public, baze sportive, piste de biciclete, maluri de răuri amenajate), care cresc valoarea de piață a terenurilor unde apoi construiesc dezvoltatorii instituționali și, cu referire la acele infrastructuri, impun niste prețuri barosane la metru pătrat. Aberant este, că locuințele au devenit active financiare, se achiziționează ca investiție, contribuind prin asta la creșterea permanentă a prețurilor de pe piață. Aberant este, că nu există ofertă de locuințe publice în oraș, și accesul la locuință se lasă doar pe seama pieței nereglementate.
  2. Locuința socială nu deservește doar persoana/familia individuală care locuiește în ea. Dar, desigur, fiecare persoană contează, deci trebuie apreciat faptul că asigurarea de locuință adecvată la un preț accesibil în funcție de venituri îmbunătățește calitatea vieții în cazul fiecărui individ. Dincolo de asta, locuința socială publică este un bun colectiv din care nimeni nu face profit pe seama chiriașului sau statului. Ea este un bun colectiv care nu se poate vinde, rămâne în proprietate publică pentru întotdeauna.
  3. Noi solicităm locuințe sociale într-un număr semnificativ, care deservește nevoile multora, și, indirect, reglementează prețul pe piața de locuințe (fiind o ofertă considerabilă), astfel încât servește și interesele celor care cumpără/ închiriază de pe piață. Eu am găsit argumentele pentru creșterea fondului locativ public și le-am spus, voi tot repetați comparația locuințelor sociale cu pistele de biciclete. Poate după ce vor fi suficiente piste de biciclete, cât să vă placă și să vă satisfacă, începeti să vă gânditi și la alte nevoi sociale (cele fundamentale)șsi bunuri colective (printre ele locuințele, unde se reproduce forța de muncă, de care are nevoie și capitalul, spre exploatare).
  4. Cât despre mitul "pieței libere", lăsând laoparte legislația prin care instituțiile statului favorizează companiile private, să ne aducem aminte de ajutoarele de stat date companiilor în pandemie, subvențiile acordate companiilor energetice, și banii publici investiți în industria de armament. Dar vă înțeleg confuzia legată de piața liberă – o aud de multe ori : vreți ca piața să fie liberă când capitalul face ce vrea, și statul să intervină cu investiții atunci când capitalul are nevoie să fie salvat.
  5. Perioada de austeritate din anii 1980 nu are nimic de a face cu reglementarea pieței de azi. Reglementarea prețurilor și chiriei la locuințe, a prețului la energie/ utilități nu este echivalentă cu ceea ce ziceți despre suferința bunicilor. Vreți să justificați exploatarea forței de muncă atât la locul de muncă, cât și a nevoilor sale locative, și să delegitimați revendicările care ar reduce sau elimină această exploatare. Evident, faceți asta prin discursul anticomunist prea bine cunoscut și exersat în ultimii 34 de ani. Încă odată, vă doresc să vă hrăniți fericit cu iluziile pieței libere.
  6. Spuneți că locuințele sociale sunt pentru "defavorizați". Dar defavorizații sunt mai mai mulți decât sugerați : ei sunt cei care trebuie să plătească peste 30% din venituri pe costurile locuirii. Deci foarte mulți. De ce s-a întâmplat asta? Exact pentru că piața de locuințe și piața energetică este nereglementată. Dacă ar exista ideea că statul nu are (doar) rolul să sprijine prin programe, ajutoare și subvenții proprietarii don sectorul privat, ci (si) interesele claselor lucrătoare, nu s-ar întâmpla așa.
  7. Vorbiți despre clasele lucrătoare între ghimilemele – dare esle nu sunt categorii sociale între ghilimele. Nu vă place termenul? Lucrătorii în IT, da, și ei fac parte din această categorie. Toți cei care nu au în proprietate mijloace de producție și își vând forța de muncă pentru salariu, sunt parte din clasele lucrătoare. Folosesc pluralul clasei lucrătoare, pentru că există o stratificare interioară în sânul acestei categorii. Lucratorii în IT au salarii mai mari decât se plătește în multe alte sectoare economice din România, dar ei, majoritatea lucrând pentru companii care externalizează producția în altă parte, primesc mai puțin la noi/ în țări periferice decât în țările capitaliste centrale.
  8. Am mai spus, repet aici pe scurt ce este cu marea cerere de locuinte în Cluj, care este o cerere hrănită din pofta creată pentru locuință ca investiție. Sigur, sunteți liber să vă placă să plătiți mult din venituri pe locuire, ca să asigurați profituri de 30-50% celor care vând locuințele și utilitățile și creditele. Sunteți liber să credeși în miraculoasa forță a "pieței libere" de a soluționa problemele locuirii. Dar mai citiți însă și analize care spun altceva. Dacă nu vă temeți să vă pierdeți iluziile după 34 de ani de transformări capitaliste. Și nu mai încercați să îi descalificați pe cei care sunt nemulțumiți și revoltați din cauza crizei accesibilității financiare a locuințelor și altor manifestări ale crizei locuirii în Cluj, România, și alte părți ale lumii.

14.05.2024.

Euro_housing

Despre conferința EUROCITIES în Cluj-Napoca/ About the EUROCITIES conference in Cluj-Napoca

Foto - turnurile pe spațiul fostului Abator, @autoare, august 2023

Foto - imagine EAC la Webinarul din 18.04.2024: The impact of EU policies on housing and urban development

Cluj-Napoca nu este cel mai potrivit loc pentru a organiza conferința Eurocities în Cluj în mijlocul alegerilor locale (29-31 mai 2024), promovându-l pe actualul primar în campania sa electorală.

Din punctul de vedere al locuirii, Cluj-Napoca nu este un oraș european durabil/sustenabil.

  • Din 2019, administrația publică locală a investit mulți bani în dezvoltarea infrastructurii urbane. Au fost construite parcuri, facilități sportive, piste de biciclete, străzi pietonale, malul Someșului și Canalul Morii au fost restructurate, iar un număr mare de străzi au fost reamenajate.

Între timp, însă, nu a existat nicio preocupare dedicată creșterii fondului de locuințe publice, chiar dacă, ca obiectiv de bifat, în Strategia de Dezvoltare Urbană Integrată 2021-2030, primăria a recunoscut necesitatea locuințelor sociale publice în Cluj-Napoca și Zona Metropolitană Cluj. Oferta de locuințe sociale rămâne cu mult în urma cererii, iar acest lucru umflă artificial cererea de locuințe cumpărate sau închiriate de pe piață.

  • În paralel cu proiectele menționate mai sus, administrația publică locală s-a preocupat de atragerea investitorilor economici, inclusiv a investitorilor în dezvoltarea imobiliară. Dezvoltatorii au venit, urmărindu-și interesele legate de acumularea de profit prin construirea și comercializarea de clădiri de birouri, centre comerciale, clădiri rezidențiale sau cu utilizare mixtă.

Între 2019 și 2022, în Cluj-Napoca au fost finalizate 10.582 de locuințe particulare, adică 32% din toate cele construite în perioada 1990-2022, sau 47% din cele construite în perioada de creștere economică de după 2014. ‼️ În paralel cu această tendință, din 2015 încoace, primăria clujeană a construit doar 12 apartamente de locuințe sociale. Subordonarea intereselor publice de a avea un mediu natural și construit sănătos față de interesele capitalului imobiliar a dus la haos urbanistic, regimuri de înălțime a clădirilor depășind limitele definite în PUG, și aglomerarea traficului.

Astfel, terenurile și clădirile, și în special casele, au devenit nu numai mărfuri, ci și active financiare și obiective de investiții, ceea ce a dus la: creșterea continuă a prețului acestora pe piață; faptul că cererea de locuințe din Cluj a început să includă cerere din ce în ce mai mare de locuințe ca investiție; deteriorarea mediului natural și construit al orașului.

Multe dintre apelurile mișcării Căși sociale ACUM! (repetate și cu ocazia alegerilor din 2019), până și mesajul „Oraș pentru oameni, nu pentru profit”, au fost integrate în discursul oficial al administrației publice locale, însă, în lipsa unei decizii politice ferme, fără planuri anuale, alocații financiare și măsuri prompte în vederea transpunerii lor în practică.

Cerem de la instituțiile locale și europene o creștere semnificativă a fondului de locuințe publice în Cluj-Napoca și alte orașe mari din România, care să garanteze accesul diverselor categorii sociale la locuințe la prețuri accesibile și să reglementeze indirect creșterea prețurilor pe piața imobiliară.

***

Cluj-Napoca is not the best place to organize such a conference in the middle of local elections, promoting the current mayor in his campaign.

From the point of view of housing, Cluj-Napoca is not a sustainable European city.

  • Since 2019, the local public administration has invested heavily in the development of urban infrastructure. Parks, sports facilities, bicycle paths, and pedestrian streets have been built, the bank of Someș and the Morii Canal have been restructured, and many streets have been redeveloped.

In the meantime, however, there was no concern dedicated to increasing the public housing stock, even though, as an objective to be ticked in the Integrated Urban Development Strategy 2021-2030, the mayor's office recognized the need for social housing in Cluj-Napoca and the Cluj Metropolitan Area. The supply of social housing remains far behind demand, artificially inflating the demand for buy-to-let homes on the market.

  • Parallel to the projects mentioned above, the local public administration was concerned with attracting economic investors, including real estate developers. Developers came, pursuing their interests related to the accumulation of profit by building and trading office buildings, shopping centers, residential, or mixed-use buildings.

Between 2019 and 2022, 10,582 private homes were completed in Cluj-Napoca, i.e., 32% of all that was built between 1990-2022, or 47% of what was built in the period of economic growth after 2014. In parallel with this trend, since 2015, the town hall has built only 12 social housing apartments. The subordination of public interests of having a healthy natural and built environment to the interests of real estate capital has led to urban chaos, building height regimes exceeding the limits defined in the PUG, and traffic congestion.

Thus, lands and buildings, and houses in particular, became not only commodities but also financial assets and objects of investment, which led to the continuous increase of their price on the market, the fact that the housing demand in Cluj started to include a growing demand for housing as investment, and the deterioration of the city's natural and built environment.

Many of the calls of the Social Housing NOW! movement (also repeated on the occasion of the 2019 elections), even the message "City for people, not for profit," have been integrated into the official discourse of the local public administration, however, in the absence of a firm political decision, without annual plans, financial allocations and prompt measures in view their transposition in practice.

We demand from the local and European institutions a significant increase of public housing stock in Cluj-Napoca and other Romanian big cities that can guarantee the access of diverse social categories to affordable homes and indirectly can regulate the price increase in the housing market.

31.05.2024.

4. Abator_new real estate_foto aug 2023

Câteva gânduri despre gândirea dezvoltatorilor/investitorilor imobiliari

Foto - turnurile pe spațiul fostului Abator, @autoare, august 2023

Foto - turnurile pe spațiul fostului Abator, @autoare, august 2023

Enikő Vincze

Cei 550 de profesioniști în imobiliare – agenți, dezvoltatori și investitori – care au luat parte la conferința Imobiliare.ro HUB 2024 (relatat aici), au emanat bine-cunoscutul optimism al actorilor imobiliari. Cum văd eu ce s-a spus acolo?

Dincolo de logica profitului, pe care o naturalizează ori de câte ori pot (și se întreabă, de ce aducem în discuție chestiunea profitului, căci, desigur, asta este motorul lor), dezvoltatorii/ investitorii imobiliari expun în spațiul public un discurs al gândirii pozitive.

  • Pentru ei, crizele sunt noi oportunități de investiții (în condițiile în care se inventează noi și noi instrumente financiare, sau se cumpără atunci când imobiliarele se ieftinesc), iar perioadele de creștere economică sunt perioade care le cresc enorm profiturile de pe urma speculațiilor financiare și discursive.
  • Pentru actorii piețelor imobiliare, mersul bun al acestor piețe constă în creșterea continuă a prețului la locuințe, clădiri de birouri sau spații comerciale sau de logistică cu care ei fac afaceri, adică în asigurarea creșterii profitabilității. Din contra, pentru consumatorii de locuințe (cei care cumpără sau închiriază să locuiască în și nu să facă afaceri cu ele), este bine atunci, când prețurile nu cresc sub presiunea creșterii profitabilității. Pe scurt: criza piețelor imobiliare și criza locuirii sunt două lucruri diferite, chiar contradictorii.

Declarațiile participanților la conferința Imobiliare.ro HUB 2024 cu privire la mesajul lor de bază "Locuințele românilor sunt la ora actuală accesibile" crează cât pot ele de bine confuzii peste confuzii:

  • Despre ce înseamnă locuințe accesibile (accesibile pentru cine, în condițiile marilor inegalități salariale, și în condițiile în care, de exemplu, în Cluj-Napoca, în cazul unui salariu mediu, se cheltuie peste 40% sau chiar aproape 50% pe costurile locuirii?);
  • Despre cât au crescut prețurile la locuințe în ultimii 10 ani (în Cluj-Napoca, de exemplu, au crescut de la 938 euro/mp în ianuarie 2014 la 2726 euro/mp în aprilie 2024, deci cu aproape de trei ori, nu de două ori precum se argumentează în articol în favoarea ideii "accesibilității locuințelor în România"!);
  • Despre cât a putut (sau mai bine zis, nu a putut) să compenseze creșterea relativă a valorii puterii de cumpărare medii în România inflația covârșitoare din ultimii doi ani (în condițiile în care costurile locuirii nu includ doar costurile chiriei sau ratei creditelor imobiliare pe lună, ci și costurile utilităților; iar aceste cheltuieli, desigur, nu sunt singurele pe care oamenii le fac în timp ce prețurile la mâncare, de exemplu, au crescut și ele enorm de mult, astfel încât, după ce se hrănesc, oamenii azi au mai puțini bani de cheltuit pe locuire);
  • Despre ce se compară cu ce (cu scopul de a expune diferența între capitalele regiunii în favoarea Bucureștiului, raportat la alte capitale din ECE, cu privire la numărul de ani de muncă necesari achiziționării unei locuințe, se omite a se spune că în orașul Cluj este nevoie ca să lucrezi timp de 10.4 ani ca să îți achiziționezi o locuință și să nu cheltui pe nimic altceva de-a lungul acestor ani, o medie ce situează acest oraș regional peste capitala Ungariei, la nivelul capitalei Poloniei, și aproape de capitala Cehiei);
  • Despre dinamica cererii și ofertei (ascunzând cum oferta de pe piață nu poate să facă față cererii ce include și cererea de locuință ca investiție; sau cum oferta locuințelor publice este aproape inexistentă și asta crează problema cererii mari de locuințe pentru locuit; sau cum prețul la locuință nu ar trebui să crească în mod natural profitul pentru că locuința nu este în mod natural o sursă de profit și, dacă ele se doresc politic, există proceduri de reglementare a prețurilor).

Dezvoltatorii/ investitorii imobiliari și profesioniștii care îi susțin fac tot posibilul să construiască discursiv consensul cu privire la "accesibilitatea locuințelor în România" pentru a ascunde realitatea din punctul de vedere al celor care au nevoie de locuință ca să locuiască și nu să investească în ele.

  • Scopul lor este să justifice creșterea prețurilor și asigurarea profitabilității acestui domeniu.
  • Ei vor să creeze imaginea României ca fiind o țară atractivă pentru investitori în contextul crizei energetice, inflaționiste, geopolitice și climatice create de capitalism, transmițând mesajul că în România merită de investit în imobiliare/locuințe, pentru că prețurile mari au unde să crească în continuare.
  • Orice conferință, forum, târg etc. al investitorilor/ dezvoltatorilor imobiliari asta face, crează oportunități de întâlnire pentru ei cu scopul de a expune puterea lor materială și pentru a justifica principiul profitabilității într-un domeniu (cel al locuirii) în care discuția ar trebui să se poartă despre locuire ca nevoie primordială și drept fundamental al omului.

Media din România face și ea ce poate ca să arate în mod unilateral perspectiva investitorilor/ dezvoltatorilor (cea a profitului și valorii de schimb) și să ascundă sau să delegitimeze discuțiile publice despre valoarea socială sau de întrebuințare a locuinței.

30.05.2024.

INSTA_2_bg

Dezvoltarea imobiliară pentru profit: face ca locuirea în Cluj să nu fie sustenabilă

După 2019, administrația publică locală a continuat să fie preocupată de atragerea investitorilor economici, inclusiv investitori în dezvoltare imobiliară, români și străini. Dezvoltatorii au venit, urmărind interesele lor legate de acumularea profitului prin construirea și tranzacționarea clădirilor de birouri, centre comerciale, locuințe sau construcții cu funcțiuni mixte.

Locuințele au devenit nu doar marfă ci și obiective de investiții financiare. Asta a condus la perpetua creștere a prețului lor pe piață. Piața și dezvoltatorii privați, urmărind maximizarea profitului, nu pot să soluționeze nevoile de locuire ale celor care nu au în proprietate în locuință, lucrează sau studiază în Cluj.

Clujul rămâne faimos datorită faptului că este cel mai scump oraș din România din punct de vedere imobiliar, faima aceasta atrăgând noi și noi investitori, fiind apreciată de turiști sau localnici cu foarte mulți bani, respectiv de către cei care au proprietăți de închiriat. Administrația locală a ajuns să se auto-aprecieze prin cât de scump este Clujul, măsurând valoarea orașului, într-un mod fals, prin costurile mari ale locuirii.

În Cluj-Napoca, cererea de locuințe de pe piață include cererea de locuințe cu scop investițional. Cerem creșterea fondului de locuințe sociale publice.


--

Journal articles, 2023/2024:

Recent books:

New political writings/ Militant research:

INSTA_1_bg_final

Politica de locuire a administrației Boc: nu răspunde la nevoile locative ale clujenilor

Cu excepția proiectului de blocuri de locuințe sociale de pe strada Blajului din care, în 2008, s-au repartizat 271 de apartamente, administrația primarului Boc nu a avut un proiect semnificativ de realizare de locuințe sociale de-a lungul celor cinci mandate ale sale.

Între 2019 și 2022, în Cluj-Napoca s-au finalizat 10582 de locuințe private, adică 32% din tot ceea ce s-a construit între 1990-2022, sau 47% din ceea ce s-a edificat în perioada de creștere economică de după 2014. Din 2015 încoace, primăria a realizat doar 12 apartamente de locuințe sociale, recepționate în iulie 2021, după peste 10 ani de la primele planificări ale sale.

După 2019, s-au realizat parcuri, baze sportive, piste de biciclete, străzi pietonale, s-a restructurat malul Someșului și Canalul Morii, s-au refăcut artere principale cu benzi pentru autobuze și poduri pentru redirecționarea traficului și s-au reamenajat un număr mare de străzi. Dar nici măcar din bugetul pe anul 2024, de aproape 803 milioane de euro, sau din excedentul bugetar de peste 30 de milioane de euro din anul 2023 nu s-au prevăzut noi locuințe sociale publice.

În Cluj-Napoca, oferta de locuințe sociale este mult prea redusă față de nevoi și umflă artificial cererea de locuințe de pe piață. Cerem creșterea fondului de locuințe sociale publice.

Apel către candidații la alegerile locale și europarlamentare din 2024

Căși sociale ACUM! trimite acest APEL CĂTRE CANDIDAȚII LA ALEGERILE LOCALE ȘI EUROPARLAMENTARE DIN 2024: 
INVESTIȚI ÎN CEL MAI NEGLIJAT OBIECTIV DE UTILITATE PUBLICĂ: LOCUINȚE SOCIALE PUBLICE!
ALTERNATIVA LA PROPRIETATEA ASUPRA LOCUINȚEI ESTE CHIRIA PUBLICĂ, NU CHIRIA PRIVATĂ!
ASTA ESTE CEA MAI BUNĂ CALE PENTRU CA LOCUIREA ÎN ORAȘUL CLUJ SĂ DEVINĂ SUSTENABILĂ FINANCIAR ȘI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII PENTRU TOȚI!