Picture1_observatii

Observații asupra bugetului Municipiului Cluj-Napoca: Probleme critice și propuneri la capitolul LOCUIRE

Document depus în atenția Primăriei în cadrul Dezbaterii publice despre bugetul local 2021

06.04.2021.

În cele ce urmează, vă prezentăm trei seturi de probleme identificate de noi în bugetul pe 2021 al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca din punctul de vedere al Locuirii, precum și propunerile noastre în vederea soluționării acestora.

1.

Din execuția bugetară a municipiului Cluj-Napoca din 31.03.2020 putem observa că, în acel an, pentru marele capitol de cheltuieli numit "Locuințe, servicii și dezvoltare publică", au fost prevăzute 231.870.000 de lei. Iar în propunerea de buget pentru anul 2021 domeniului "Locuințe, servicii și dezvoltare publică" precum reflectă figura de mai jos, i s-au alocat 22.8% din totalul bugetului pentru dezvoltare (1.043.877.576 lei), adică 238.004.087 lei.

Problema identificată: în 2021 se investește la acest capitol doar cu vreo 6 milioane lei mai mult față de cât a fost suma alocată în 2020. Ceea ce înseamnă, că alocarea bugetară la capitolul “Locuire, servicii și dezvoltare publică” ar crește doar cu cc. 2.6%, în condițiile în care bugetul anului 2021 este cu 22% mai mare decât cel al anului trecut, și mai mult, bugetul pentru dezvoltare în 2021 este cu 45.27% mai mare decât cel pe anul 2020. Asta înseamnă că, în continuare, domeniul locuirii este neglijat, chiar dacă figura de mai sus sugerează că “Locuințele, serviciile și dezvoltarea publică” este a doua mare prioritate a fondului de dezvoltare, și chiar dacă dezbaterile din lunile trecute pe această temă au sugerat importanța schimbării politicilor de locuire și de locuire socială.

Soluția propusă: reeșalonarea/ creșterea bugetului pentru capitolul de locuințe sociale (vezi ideile elaborate la punctul 4), sau anunțarea publică că acest capitol nu va fi o prioritate nici în 2021 (precum nu a fost nici în ultimii 5 ani). Precum arătăm la punctul (3), obiectivele pe acest an nu sunt suficiente și nici definite clar.  

Problemă identificată: În continuare, din formatul publicat al bugetului nu reiese nici în acest an, precum nu a reieșit nici în anii trecuți, câți bani se prevede a se cheltui din totalul alocat marelui capitol “Locuințe, servicii și dezvoltare publică” pe creșterea fondului de locuințe sociale, pe renovări, și/sau pe mentenanța/ reparațiile fondului de stat existent, sau pe alte tipuri de costuri aferente stocului de locuințe aflate în administrarea primăriei.

Lipsa de transparență în legătură cu defalcarea acestor cheltuieli, precum și cu stricta urmărire a direcției în care se reatribuie sumele necheltuite, ridică suspiciuni în publicul larg cu privire la buna gospodărire a banilor publici și bunului public din acest domeniu. Iar solicitanții de locuințe sociale continuă să rămână frustrați an de an, când citesc în bugetele anuale, că s-au bugetat sume pentru locuințe, dar observă că stocul de locuințe din fondul primăriei nu a crescut, din contra, este în scădere (datorită continuării vânzărilor și/ sau scoaterii din circuitul locativ a apartamentelor aparținând vechiului fond de stat).

Soluția propusă: publicarea bugetului defalcat pe sub-categorii (locuințe, din care locuințe sociale, servicii, dezvoltare publică cu sub-categoriile aferente) din marea categorie de buget “Locuințe, servicii și dezvoltare publică”.

Din exemplele privind investițiile prioritare în anul 2021 ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca cu privire la locuințe s-au menționat doar următoarele obiective foarte puține și neclar definite, deci notăm aceste aspecte ca fiind problematice din punctul de vedere al bugetării lor, așteptând răspuns la întrebările menționate:

  • Finalizarea locuințelor de pe str. Ghimeșului (nota bene, este vorba despre 12 apartamente, într-un proiect care este implementat și bugetat din 2010 încoace, precum arată tabelul de mai jos). În paralel cu asta observăm, că proiectul de locuințe sociale de pe str. Sighișoarei, dupa 12 ani de pregătire, a dispărut cu totul - ne întrebăm de ce? Și, dacă el nu poate fi realizat din cauza unor motive eventual bine întemeiate, ne întrebăm de ce nu s-a gândit de atâția ani o alternativă pentru acest proiect eșuat, care să se fi finalizat în anul 2021, după finalul perioadei strategice 2014-2020, în condițiile în care în ultimii cinci ani nu s-a făcut nicio locuință socială?

  • Cumpărare de locuințe de pe piață (fără anunțarea vreunui plan cu privire la numărul lor, și la măsuri care să fie mai eficiente decât cele adoptate anii trecuți ce au rezultat în cumpărarea a unui număr infim de locuințe, acest obiectiv nu poate avea nici bugetare adecvată. Este nevoie de o planificare mai clară și prezentarea sa pentru publicul larg).
  • Continuarea subvenției chiriilor private pentru persoanele marginalizate (fără vreun plan cu privire la numărul lor, sau la măsuri de implementare mai adecvate decât cele utilizate anii trecuți, care au făcut ca acest program să nu fi adus rezultatele așteptate, acest obiectiv nu poate avea nici bugetare adecvată. Este nevoie de o planificare mai clară și prezentarea sa pentru publicul larg).

În contextul dezbaterilor derulate în lunile trecute de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Banca Mondială despre Strategia locuirii 2021-2030, reprezentanți ai primăriei au transmis următoarele mesaje:

  • locuințele sociale sunt o prioritate pentru decada următoare în orașul Cluj, pentru că ele nu sunt suficiente față de solicitări;
  • primăria a elaborat și a depus la MIPE o fișă de propunere privind utilizarea de fonduri din PNRR pe locuințe sociale.

Știm că Strategia nu este finalizată și adoptată încă, dar, din moment ce anul 2021 este parte din deceniul la care ea se referă:

  • considerăm problematic faptul că acest buget nu prevede nimic legat de intențiile/ planurile menționate mai sus;
  • propunem ca bugetul din 2021 să includă costurile unor lucrări necesare îndeplinirii obiectivelor de realizare de locuințe sociale în anii care vin, de exemplu:
    • investiții necesare pentru ca realizarea de locuințe sociale să poată fi considerată un “proiect matur”, condiția finanțării din PNRR în următorii ani;
    • investiții necesare pentru identificarea unor imobile (terenuri, clădiri) din proprietatea de stat, în administrarea primăriei sau în administrarea unor ministere, care pot fi folosite/ transformate în imobile ce oferp spații de locuințe sociale din 2022 încolo.

Dincolo de problemele punctuale enumerate mai sus, propunem, ca marile priorități de investiții pe 2021 să includă și un capitol pe Locuire, precum există mari capitole și alocări bugetare aferente celorlalte mari domenii prioritare, precum Mobilitate, Zone Verzi, Educație, Sănătate, Digitalizare.

Căși Sociale ACUM!
Contact: Prof. univ. dr. Enikő Vincze, telefon: 0740137561, eniko.vincze10@gmail.com

DIPPNS_FBK_Cover_#2

Scrisoare către consilieri/consiliere locale și reprezentanți/reprezentante din Cluj în Parlamentul României

Dezvoltarea imobiliară pentru profit ne sufocă! Vrem locuințe sociale!

22-28.03.2021, Cluj-Napoca

Privesc cu îngrijorare, cu tristeţe şi cu mânie aşa-numita dezvoltare a Clujului. Oraşul a devenit locul de joacă al investitorilor, unde interesele celor fără capital sunt ignorate sistematic, inclusiv în domeniul locuirii. Vă scriu această scrisoare ca să fie clar, din poziția de:

Cetăţean reprezentat de Dumneavoastră, vreau ca epoca dezvoltărilor imobiliare care ne sufocă să se termine. Mă gândesc la blocurile construite între case, în zone verzi sau în păduri. Mă gândesc la casele înalte cât un bloc dominând restul caselor din jur, dar și la turnurile care modifică structura străzilor sugerând că nu mai este loc pentru casele cu 1-2 nivele. Și mă gândesc și la hotelurile apărute în locul unor clădiri-monumente din centrul istoric.

Această dezvoltare imobiliară nu are în vedere interesele clujenilor, ci transformă locuirea din drept în profit. Scopul e de a produce tot mai mulți bani dezvoltatorilor şi de a-i alunga pe cei cu venituri mici uneori chiar și medii, pentru că nici salariile lor nu mai sunt suficiente pentru plata unei chirii private în acest oraș. Dacă proiectele care azi sunt în fază de lucru se finalizează în același mod nereglementat precum cele din ultimii 20 de ani, terenurile adiacente se vor scumpi, chiriile se vor scumpi, traficul în zonă va deveni infernal, iar cei care nu au venituri foarte mari, mai ales chiriașii, vor fi nevoiţi să se mute la marginile orașului sau chiar în afara lui. Nici proprietarii mici nu vor fi în siguranţă: în nenumărate cazuri investitorii îi hărţuiesc să le vândă casele pentru că le stau în cale. Dar nici noii cumpărători: adesea, dezvoltatorii vând apartamentele în fază de proiect, punând întregul risc al îndatorării, al provocărilor din timpul construcției și înscrierii în cartea funciară pe seama cumpărătorilor.

Trebuie ca primăria să pună dezvoltarea urbană în slujba interesului public. A venit timpul să se facă dezvoltare urbană și prin investiții publice în locuințe sociale. Locuințele sociale publice răspund la nevoia de locuire a celor mulți, rămân protejate față de piața imobiliară dominată de logica profitului, iar dacă sunt în număr semnificativ, pot contribui la scăderea prețurilor la locuințele private.

Ca cetăţean reprezentat de Dumneavoastră, vreau ca oraşul să aibă o strategie a locuirii pentru oameni, nu pentru profit, şi vreau ca primăria să o implementeze cu determinare. În locul proiectelor private haotice îmi doresc să văd că administraţia Clujului îi slujește pe cei mulți prin noi locuințe sociale pentru care să aloce fondurile necesare, an de an, pe termen lung.

Fondul de locuințe sociale se poate crește prin noi construcții și/ sau prin extinderea celor existente pe verticală sau orizontală, precum permit reglementările urbanistice. Dar acest lucru se poate obține și prin renovarea/ reabilitarea unor clădiri publice degradate, precum și prin refuncționalizarea fostelor zone industriale cu acest scop. Primăria poate să cumpere terenuri pentru a construi și trebuie să își redobândească terenurile cu acest scop. Doar astfel va dovedi că priveşte locuirea ca pe un drept al fiecărui clujean şi nu ca pe un privilegiu al speculanților imobiliari. Odată cu planificarea şi realizarea locuinţelor sub control comunitar și accesibil unor diverse categorii sociale putem exclude repetarea scenariilor ghetoizării din Pata Rât şi din alte zone ale Clujului.

Ca cetăţean reprezentat de Dvs vreau în locul fanteziei SF a metroului şi a realităţilor distrugerii naturii în zona Hoia, Făget şi Colina, un oraş cu amprentă ecologică minimă. Proiectul metroului este nociv pentru că forţează pietonii în subteran şi lasă suprafaţa maşinilor poluante. În loc de metrou, ar fi mult mai ieftină şi mult mai (eco)logică soluția unei linii de tramvai pe artera principală a Clujului, care poate fi dezvoltată spre comunele adiacente. Iar legat de natura înconjurătoare, vreau stoparea imediată a construcţiilor de imobile în pădurile noastre!

Viziunea mea diferă clar de viziunea dominantă a administraţiei prin care ea a susținut în ultimele două decenii dezvoltarea imobiliară pentru profit. Vă scriu această scrisoare pentru ca vocea mea să fie auzită şi băgată în sfârșit în seamă. Dumneavoastră sunteţi în Consiliu / Parlament / Guvern pentru a apăra interesele mele.

Vreau de la Dumneavoastră să regândiți strategia dezvoltării urbane, de locuire, de urbanism, de funcţionarea Clujului ca ecosistem urban.

Nu vreau niciun fel de paradis tehnologic, smart city sau oraş magnet pentru oameni de afaceri care își parchează banii în imobiliare. Vreau ca Clujul să fie un oraş decent unde se poate trăi. Vreau un oraş care nu parazitează localitățile din jur, concentrând oamenii şi locurile de muncă într-o metropolă dăunătoare pentru calitatea vieţii. Să punem stop atragerii capitalului la Cluj în detrimentul locuitorilor! Stop dezvoltării imobiliare pentru profit care ne sufocă!

Scrisoare către consilieri deputați clujeni, martie 2021

Trimite și Tu scrisoarea Dezvoltarea imobiliară pentru profit ne sufocă! Vrem locuințe sociale! către consilieri/consiliere locale și parlamentari/parlamentare din Cluj

clujenii_orasul_locuirea

Punct de vedere privind pregătirea Strategiei de Locuire pentru Cluj-Napoca și Zona Metropolitană Cluj

În ianuarie 2020, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a contractat Banca Mondială pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Zona Metropolitană Cluj (2021-2030) care include și un capitol privind Strategia de Locuire.

În februarie 2021 am participat și noi la trei ateliere tematice, în cadrul cărora am accentuat printre altele ideile de mai jos, așteptând să vedem care dintre ele vor fi incluse în această strategie:

  1. Atelier despre locuințe pentru comunitățile marginalizate

- accesul la locuințe pentru comunitățile marginalizate trebuie abordat în cadrul unui plan general de creștere a fondului de locuințe sociale, un aspect care s-a neglijat în ultimii ani, chiar dacă în strategia 2014-2020 adoptată de Consiliul Local s-a prevăzut deja acest lucru (realizându-se ZERO locuințe sociale în perioada 2015-2020)

- locuințele adecvate și accesibile în proprietate publică sunt instrument al incluziunii sociale, dar și mijloc prin care se susțin toate categoriile sociale cu venituri din care nu își pot achiziționa sau închiria o locuință de pe piață (conform legii locuinței, cei sub pragul venitului mediu pe economie)

- pentru a evita perpetuarea competiției anuale între solicitanți de locuințe sociale, și pentru a asigura locuințe sociale în 2 ani de la prima cerere, evitând așteptarea de ani și zeci de ani, este nevoie de identificarea și soluționarea nevoii reale de aceste locuințe în oraș

- în orașul Cluj nu avem așezări informale unde condițiile de locuit și de mediu ar fi adecvate, astfel încât în aceste cazuri, imposibilitatea legalizării acestora trebuie să se decidă laolaltă cu asigurarea de locuințe sociale alternative celor afectați de această reglementare

- în vederea asigurării de locuințe adecvate persoanelor marginalizate și/ sau grupurilor vulnerabile, este nevoie de prevenirea evacuărilor în cazul acestora, prin măsuri de intervenție adaptate la fiecare caz în parte

- locuințele sociale sunt soluții locative pentru multe categorii sociale, planul creșterii numărului lor în următorii 10 ani trebuie să identifice toate aceste nevoi la nivel local

  1. Atelier despre lanțul valoric al locuințelor

- în prețul locuințelor realizate de către dezvoltatorii imobiliari nu intră doar costurile terenului, mijloacelor de producție și forței de muncă (precum aceștia ar vrea să ne sugereze), ci și profitul, cea din urmă componentă fiind, în lipsa oricărei reglementări, responsabilă pentru costurile exorbitante ale locuirii în Cluj-Napoca

- prețul locuințelor nu rezultă din simpla relație între cerere și ofertă, pentru că de câțiva ani, cererea pe piața rezidențială din orașul Cluj include și “cererea” de a face profit din construcția și/ sau tranzacționarea locuințelor

- dezvoltatorii imobiliari afirmă că recurg la soluția de a vinde locuințele în faza de proiect, pentru a evita creditele bancare (în acordarea cărora, băncile le cer să dovedească că au în proprietate terenul și au autorizația de construcție); această soluție pune toată responsabilitatea și toate riscurile pe cumpărători, asigurându-le investitorilor profitul în orice situație de risc

- este nevoie de un alt model de business, unul care împarte riscurile între cei care fac profit din construcție/ tranzacționare/ speculații și cei care cumpără pentru că au nevoie de locuință pentru a locui în ea

- regenerarea urbană și eficientizarea energetică a clădirilor va duce la creșterea costurilor locuirii, de aceea aceste intervenții ar trebui să fie completate de măsuri de reglementare a prețurilor pe piața rezidențială

- creșterea fondului de locuințe sociale nu înseamă rabat de la calitatea locuințelor

- fiind vorba de o strategie pe 10 ani, planurile privind creșterea fondului de locuințe sociale ar trebui să fie ambițioase

- Banca Mondială ar putea să sugereze Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, dar direct și Guvernului României, ca cel din urmă să susțină includerea în Planul Național de Redresare Economică și Reziliență fonduri pentru creșterea stocului de locuințe sociale respectând cerințele eficienței energetice și nevoia de a implementa, în paralel, reforme aferente în politica locuirii

Atelier 3: Planificare urbană pentru locuințe în zona metropolitană

- în studiul nostru Locuirea în Cluj-Napoca, printre altele am arătat care au fost marile trenduri spațiale ale dezvoltării rezidențiale în oraș și zona metropolitană după 1990 încoace, precum și faptul că în perioada de criză și cea a politicilor de austeritate, dezvoltarea imobiliară a găsit nișe de supraviețuire prin investiții în comunele din jurul orașului

- mulți participanți la această discuție au arătat cum problemele locative (urbanism sufocant, prețuri mari, probleme de mobilitate) sunt înrădăcinate în logica dezvoltatorilor imobiliari de a investi acolo unde profitul este mai mare și de a exploata lacunele legislative și urbanistice, în faptul că statul s-a retras din domeniul locuirii lăsând dezvoltarea fondului locativ pe seama pieței, dar și în privatizarea planificării urbane sau lipsa planificării urbane adecvate

- pornind de la cele de mai sus, ar trebui să tragem concluzii care să indice acțiuni ce acționează asupra cauzelor enumerate, precum: reglementarea pieței imobiliare; reabilitarea statului ca producător de locuințe; schimbarea paradigmei neoliberale în ceea ce privește planificarea urbană; revizuirea presupoziției că piața rezolvă criza locuirii

- oportunitatea structurală pentru schimbarea politicii locuirii constă în faptul că ajutoarele de stat alocate companiilor private în vederea salvării economiei schimbă gândirea despre relația între stat și piață: dacă intervenția statului în piață este justificată acum, atunci ar trebui să fie justificată și implicarea directă a statului în producția de locuințe

locuinte publice crzia copy

Propunere pentru Planul Național de Redresare și Reziliență

În 22.02.2021, Blocul pentru Locuire a transmis către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene o propunere privind utilizarea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și câteva reforme necesare în politica guvernamentală a locuirii, în vederea creșterii fondului de locuințe sociale.

Am propus alocarea a 2.9 miliarde de euro pentru realizarea de 128.683  de noi locuințe sociale (prin construcție sau prin renovare unor clădiri publice convertite în clădiri de locuințe sociale). Atât a fost nevoia de locuință socială identificată de MDRAP în 2018 la nivel de țară.

Printre reformele propuse, se află și următoarele două: Constituirea unor Asociații de Chiriași ai locuințelor sociale, care să participe la deciziile privind administrarea fondului de locuințe sociale ca bun public, respectând principiul conform căruia locuința socială este inalienabilă. Înființarea la nivel local a unor întreprinderi publice care să realizeze construcțiile și mentenanța locuințelor sociale.

Am prezentat propunerea noastră în formatul cerut de MIPE în contextul dezbaterilor publice legate de PNRR, care au fost derulate în această lună și cu organizații ale societății civile, făcând referire la obiectivele documentelor programatice ale UE.

Propunerea BPL a fost susținută de mai multe organizații: Căși sociale ACUM, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, Dreptul la Oraș, Asociația E-Romnja, Asociația Roma Just, Asociația Quantic, Fundația Desire, Policy Centre for Roma and Minorities, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Organizația Umanitară Concordia, Human Catalyst, Federația Sindicatelor Libere din Comerț, Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean, Institutul pentru Solidaritate Socială, Coaliția pentru Egalitate de Gen.

Citiți întregul document aici:

revendicari sindicale_locuire

Susținem renvendicările protestelor sindicale!

În contextul protestelor sindicale din ianuarie-februarie 2021, să revendicăm împreună: salarii decente pentru toți care să acopere măcar coșul minim decent de consum; protecție adecvată la locul de muncă; dreptul la auto-organizare muncitorească; locuințe adecvate la un preț accesibil în funcție de venituri; pentru toți lucrătorii.

cluj verde_dreptate locativa

Un Cluj verde cu dreptate lovativă!

Înfrățirea între mișcarea ecologistă și cea pentru dreptate locativă are mare potențial în orașul nostru. Să ne gândim cum s-o construim și cum s-o întărim. Scopul este de a pune presiune pe administrația publică locală să asigure ca toată lumea să aibă o locuință adecvată într-un mediu verde și sănătos. În momentulde față să nu uităm: planul de redresare economică și reziliență trebuie definit și în România în așa fel încât el să aloce fonduri pentru investiții care contribuie nu doar la înverzirea economiei, ci și la justiția socială, de exemplu prin creșterea fondului de locuințe sociale și îmbunătățirea energetică a fondului locativ.

Scrisoare deschisă Către Guvernul României

În contextul discuțiilor interministeriale și al consultării societății civile cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin Blocul pentru Locuire am înaintat acest document în 2 februarie 2021 către Guvernul României, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Scrisoare deschisă Către Guvernul României_2febr2021
test

Scrisoare deschisă către Primăria Municipiului Cluj-Napoca

ESTE TIMPUL SĂ REPARTIZAȚI LOCUINȚE SOCIALE PENTRU TOȚI SOLICITANȚII ELIGIBILI

08.01.2021.

Subsemnații, solicitanți de locuințe sociale cu cereri depuse în anul 2020 la primăria Municipiului Cluj-Napoca, suntem eligibili la locuință socială și am obținut punctaj la evaluarea dosarelor noastre. Mulți dintre noi solicităm locuință socială de peste 2 ani, unii dintre noi chiar de 20 de ani!

Considerăm, că locuința socială este un drept al nostru, din moment ce suntem eligibili conform Legii locuinței din 1996. Dar ne temem, că primăria Cluj-Napoca va oferi și în acest an un număr modic de locuințe și vor lăsa cu ochii în soare multe persoane de pe lista de așteptare. Cu toate că, locuința este un drept, nu un privilegiu! De aceea facem acum acest apel.

Toate persoanele merită și au nevoie de locuință socială. Nimeni nu ar trebui să fie în competiție pentru asta, cum am fost puși noi să fim an de ani!

Vă solicităm ca în anul 2021:

  • să repartizați 222 de locuințe sociale, deci să alocați o locuință socială tuturor celor pe care i-ați declarat eligibili;
  • să alocați sumele necesare din bugetul public pe anul 2021, pentru a crea 222 de locuințe sociale prin construcții noi, prin renovarea locuințelor vechi din proprietate de stat, prin renovarea altor spații care sunt în proprietatea Statului Român.

În 2008 a fost posibilă repartizarea a peste 270 de locuințe sociale. Ar trebui să poată să fie și în acest an, precum și de acum încolo. Pe lângă noi, sunt tot mai mulți tineri care ar avea nevoie de o locuință socială la început de carieră în orașul Cluj, cel mai scump oraș din țară din punct de vedere imobiliar. A venit timpul să acționați!

Solicitarea noastră este cu atât mai stringentă cu cât pandemia ne-a arătat, că dreptul la sănătate depinde și de dreptul la o locuință adecvată. Iar mecanismul european pentru tranziția justă la economia verde și digitală prevede nevoia și posibilitatea financiară de a crea noi locuințe sociale eficiente din punct de vedere energetic, care să asigure că în perioada redresării economice nimeni nu este lăsat în urmă. Domnule primar Emil Boc, ați spus de multe ori, că în Cluj nimeni nu este lăsat în urmă. A venit timpul să dovediți acest lucru.

 

Semnatari:

  1. Ban Vasile
  2. Lugojan Elisabeta
  3. Csiki Gheorghe Robinson
  4. Gherebenes Sara
  5. Fogarasi Elena
  6. Rozsa Ion
  7. Rusu Stelian
  8. Boldijar Sandor
  9. Tilică Alexandru
  10. Petean Giulia Romina
  11. Czanka Adam
  12. Rozsa Ioan
  13. Rozsa Daniel Florin
  14. Andradi Paul Mihai
  15. Gereberes AndreiGreta Petru
  16. Gerebenes Ioan
  17. Creta Iuliana Elena
  18. Szabo Zoltan
  19. Czanka Adam
  20. Rusu Laura Alina
  21. Sebesi Ana Maria
  22. Csurkuly Ida
  23. Bojte Janos
  24. Budi Magdalena
  25. Farkas Ana Maria
  26. Farkas Janos
  27. Farkas Zoltan
  28. Farkas Zoltan
  29. Farkas Mihai
  30. Farkas Karoly
  31. Roșca Vasile
  32. Elisabeta Unguraș
  33. Kocsis Szabo Irina
  34. Adam Andreea
  35. Adrian Hoka
  36. Boldijar Anghel
  37. Djurj Irina Ioana
  38. Fogarasi Lazăr
  39. Dezmirean Viorel
  40. Argheluș Nelu
  41. Argheluș Florin
  42. Lakatos Robert
  43. Cojocnean Nicolae
  44. Mureșan Ecaterina
  45. Burcea Terez
  46. Kalai Anna
  47. Varga Simona Maria
  48. David Florentina
  49. Bontea Vasile
  50. Adam Ioana Lidia
  51. Țanca Janos
  52. Czanka Alexandru Martin
  53. Varga Ana Rozalia
  54. Mureșan Claudiu
  55. Farcaș Angela
  56. Mureșan Alexandru
  57. Rezmuves Romulus
  58. Varga Zelma
  59. Cuti Mihai
  60. Nonica Vandana
  61. Cojocnean Nicolae Călin
  62. Moldovan Arpad
  63. Elekes Cosmin
  64. Dezmirean Alexandru Marinel
  65. Kalai Cristian
  66. Kalo Ildiko
  67. Veres Isidor
  68. Mureșan Adam
  69. Mate Zamfir
  70. Nonica Alex
  71. Czuli Gelu Alexandru
  72. Elekes Erika
  73. Elekes Marinela Uța
  74. Dezmirean Claudia Lucreția
  75. Czanka Carmen
  76. Kovacs Maria
  77. Gereberes Andrei
  78. Berki Casian
  79. Kiraly Mariana
  80. Petrean Domenico
  81. Adam Vlad Marian
  82. Adam Alexandra Liliana
  83. Stoica Bogdan
  84. Adam Rozalia Firuța
  85. David Valeriu Radu
  86. Adam Ioan Adrian
  87. Korosi Sandu
  88. Elekes Carmen
  89. Varga Alexandru
  90. Mureșan Cristian
  91. Mureșan Ioan
  92. Lingurar Nadia
  93. Lorincz Doina Lila
  94. Mureșan Ioan
  95. Czuli Ioan Adrian
  96. Bocretaș Martin Titu
  97. Petrean Acatone Adrian
  98. Varga Angela
  99. Adam Cristian
138831768_706434240244095_5061026919337039325_n

Scrisoare deschisă Către Asociația Municipiilor din România

În atenția domnului președinte Emil Boc

Revendicați de la Guvernul României să facă investiții publice în locuințe sociale

14.01.2021

În contextul prelungirii pandemiei Covid-19, a recesiunii economice și a pregătirii planului de redresare economică în România și la nivelul Uniunii Europene, vă atragem atenția asupra crizei locuirii și asupra nevoii urgente de a implementa măsuri de politici publice în vederea soluționării acesteia. Criza locuirii nu a început acum, ci se datorează în bună parte politicilor guvernamentale în domeniul locuirii implementate în ultimele decenii. Sectorul locuirii în general a suferit de subfinanțare în România, iar programele guvernamentale în acest domeniu au susținut în primul rând construcția de locuințe private, dezvoltatorii imobiliari și piața de locuințe, neglijând total fondul de locuințe sociale. Este timpul ca această stare de fapt să se schimbe. Vocea celor de la firul ierbii și a localităților trebuie să fie auzită de guvern.

Criza locuirii are diverse manifestări și afectează diferit o multitudine de categorii sociale. Creșterea fondului de locuințe sociale are un rol crucial în soluționarea acestei crize agravate de pandemie și de recesiunea economică, răspunzând la nevoile de locuire ale mai multor pături sociale, dar și la cele de dezvoltare prin investiții în infrastructură urbană prin care se asigură servicii economice de interes general. 

Supraaglomerarea locuințelor

Statisticile Eurostat ne arată că, în România, procentul celor care locuiesc în locuințe supraaglomerate este de peste 50% – cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă că, în condițiile în care oamenii nu au bani ca să achiziționeze sau închirieze locuință de pe piață, se aglomerează în locuințele rudelor sau prietenilor,  sau închiriază colectiv o locuință. Locuințele sociale realizate prin investiții publice ar contribui la reducerea supraaglomerării în locuințe și la îmbunătățirea calității vieții.

Tinerii nevoiți să locuiască cu părinții

Conform studiului „Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populația României” (Friedrich Ebert Stiftung, 2018): „peste 40% din tinerii cu vârstele între 25 și 34 de ani locuiesc cu părinții (42,2% în 2017, 43,4% în 2015). Situația este mult mai proastă decât media europeană de doar 28,7%”. Locuințele sociale realizate prin investiții publice ar susține tinerii în dorința lor de a începe o viață autonomă față de părinți și de a se stabili în localitățile unde găsesc locuri de muncă.

Costurile locuirii

În 2018, Banca Națională a României observa că, la nivel național, pentru un apartament cu două camere, perioada necesară achiziționării unei locuințe fără credit ar fi de 10 ani presupunând situație imposibilă în care oamenii nu ar cheltui niciun ban pe altceva în această perioadă; la nivel de localități, această perioadă diferă, de exemplu în orașul Cluj este de peste 11 ani, iar în București sub 8 ani. Mai mult, comparând costurile chiriei private sau ale ratelor bancare lunare, cu veniturile medii chiar și din orașele mari, observăm că și cei care au venituri relativ ridicate cheltuie peste 50% din veniturile lor pe aceste costuri. Locuințele sociale publice sunt locuințe accesibile ca preț pentru multe categorii sociale eligibile la acest tip de locuință conform Legii locuinței din 1996. 

Evacuările care lasă persoanele evacuate fără locuință adecvată

Studiul Blocului Pentru Locuire (2019) despre evacuările forțate din România arată că, în ultimii 16 ani, au fost efectuate 24.000 de evacuări silite prin executori judecătorești. Luând în considerare celelalte practici de evacuare neconforme legii, deci neacoperite de UNEJ/ Ministerul Justiției (respectiv evacuarea pe cale administrativă, evacuări de pe terenuri virane, etc.) putem afirma că numărul de evacuări din locuințe în România după 1989 este de peste 100.000. Dacă fiecare evacuare a afectat în medie 5 gospodării și dacă considerăm media de număr de persoane pe gospodarie calculată de INS pentru anul 2011 (2.66 persoane/ gospodărie), se poate constata că numărul de persoane evacuate este de 1.330.000. Un stoc adecvat de locuințe sociale, împreună cu un pachet de măsuri de sprijin, este în măsură să soluționeze problema persoanelor fără adăpost – care, conform definiției FEANSTA folosite la nivel internațional, includ atât persoanele străzii cât și persoanele care locuiesc în condiții inadecvate.

Nevoia de locuințe sociale

Conform unei evidențe realizate în 2018 de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pe baza informațiilor primite de la prefecturi, 120.115 de familii s-au aflat în nevoie urgentă de locuință, incluzând și numărul de solicitări de locuințe sociale. Menționăm că acest număr este mult mai mic față de numărul celor care au efectiv nevoie de locuințe sociale, pentru că, în condițiile în care oamenii observă că primăriile nu fac și nu repartizează locuințe sociale, ei renunță să își mai depună cererile. Creșterea fondului de locuințe sociale ar răspunde nevoii persoanelor eligibile pentru accesarea de locuințe sociale, conform Legii Locuinței 114/1996, dintre care – în condițiile creșterii continue a prețului la locuințe – tot mai puțini își permit să achiziționeze sau închirieze o locuință de pe piață.

Evidența de mai sus include și numărul de familii marginalizate social care nu dețin o locuință, numărul familiilor care se află în risc de demolare/evacuare și al celor care locuiesc în așezări informale ce nu ar putea fi legalizate. Locuințele sociale realizate prin investiții publice ar putea contribui la asigurarea efectivă a accesului la locuință a tuturor grupurilor vulnerabile față de care, conform prevederilor legale, autoritățile statului au această obligație.

Procentul extrem de redus al locuințelor sociale 

Conform Eurostat, în România procentul de locuințe în proprietate publică din totalul fondului de locuințe a ajuns sub 2%; dintre acestea, doar un procent infim sunt locuințe sociale conform definiției Legii Locuinței din 1996. În multe țări dezvoltate, procentul de locuințe sociale este mult mai mare, precum în Olanda de 37%, în Danemarca și Austria de 20%, în Regatul Unit de 17%, în Franța de 14%, între 10-12% în Irlanda, Islanda și Finlanda. Acest decalaj are urmări socio-economice extrem de grave, în condițiile în care România cunoaște cea mai mare rată a sărăciei monetare, cel mai mare procent al angajaților care câștigă venituri sub pragul sărăciei, precum și cea mai mare rată a sărăciei-și-excluziunii-sociale din Uniunea Europeană.

Procentul de locuințe în proprietate publică s-a redus vertiginos în condițiile în care, din anii 1990 încoace, vechiul fond de stat s-a privatizat aproape în totalitate, iar numărul de locuințe finalizate anual din fonduri publice s-a redus în mod dramatic.

 

Alocați buget adecvat creșterii fondului de locuințe sociale

Având în vedere realitățile socio-economice din România, descrise prin datele de mai sus, se impune ca statul român să înceapă de urgență un ambițios program de construcție de noi locuințe sociale, adecvate ca și calitate, și accesibile ca preț în funcție de veniturile celor eligibili conform Legii Locuinței.

Puținele măsuri privind locuințele sociale din programul operațional numit „Incluziune și Demnitate Socială” (un nou Program Operațional al Fondurilor Europene promis pentru perioada 2021-2027) sunt insuficiente la nivelul României chiar și din punctul de vedere al combaterii sărăciei. În plus, însă, precum am demonstrat mai sus, criza locuirii afectează multe categorii de persoane, nu doar persoanele care trăiesc în sărăcie extremă și în condiții caracterizate de privațiuni materiale severe.

Pornind de la cunoașterea nevoilor locale, Asociația Municipiilor ar trebui să solicite de la Guvernul României să aloce un buget anual adecvat pentru creșterea fondului de locuințe sociale în perioada 2021-2027. Sursele pentru acest buget pot veni atât prin Programul Guvernamental de Construcție de Locuințe Sociale, cât și prin Mecanismului European de Redresare și Reziliență – având în vedere faptul că Guvernul își asumă și alte investiții din această sursă.

Un astfel de program de investiții publice în locuințe sociale s-ar alinia cu practicile europene actuale și planificate, pentru asigurarea unei tranziții verzi juste din punct de vedere social și pentru redresarea de după criza actuală.El are potențialul să contribuie la realizarea a patru obiective socio-economice interconectate: asigurarea de condiții adecvate de locuit pentru cât mai multe persoane ale căror venituri nu permit achiziționarea sau închirierea unei locuințe de pe piață; susținerea industriei de construcții și altor sectoare economice relevante; crearea de noi locuri de muncă; contribuție la eficientizarea energetică prin noi construcții de locuințe sociale și/ sau renovări care contribuie la creșterea fondului locativ public peste tot în țară unde este nevoie de asta, respectând cerințele Pactului Ecologic European.

Blocul pentru Locuire,
https://bloculpentrulocuire.ro/
bloculpentrulocuire@gmail.com
Persoană de contact: Prof. univ. dr. Enikő Vincze – eniko.vincze10@gmail.com

01 editorial

Un deceniu de luptă pentru dreptate locativă. Lupta continuă!

10 ani în Pata Rât, 10 ani de luptă

Locuirea în Pata Rât nu a început în 2010. Și nici lupta de zi cu zi a oamenilor de acolo. Însă în2020, marcând 10 ani de la evacuarea de pe str. Coastei și relocarea forțată a celor evacuați în Pata Rât, reconstituim ultimul deceniu din viața trăită la casele modulare și pe str. Cantonului, dar și ceea ce înseamnă munca oamenilor din Dallas pe rampele de deșeuri, precum și activismul politic din Cluj pentru dreptate locativă văzut ca un proces de continuă formare. Expoziția realizată de noi (“10 ani – Lupta continuă”), precum și broșura “Un deceniu de luptă pentru dreptate locativă” realizate de Căși sociale ACUM! în acest moment comemorativ dar și de celebrare a unei auto-organizări colective susținute, contribuie la acest scop.

Într-un an aniversar, este inevitabilă o autoreflecție asupra apariției și evoluțiilor mișcării trecute prin mai multe etape. Știm și simțim că trebuie să facem asta atât dintr-o perspectivă conceptuală sau ideologică, cât și din punctul de vedere al materialelor create cu scopul de a contribui la conștientizarea în rândurile unui public larg și la responsabilizarea statului cu privire la mai multe fenomene interconectate: ghetoizarea rezidențială a persoanelor rome sărăcite, rasismul instituțional și structural manifestat în evacuări forțate, segregarea teritorială și socială, locuirea în mediu poluat și condiții inadecvate, criteriile de atribuire de locuințe sociale, fondul locativ public, preponderența producției de locuințe pentru profit prin dezvoltare imobiliară, regenerare urbană prin deposedare, împovărarea unor categorii largi de oameni cu costurile locuirii și criza locuirii în general.

Marile etape ale mișcării pentru dreptate locativă

Ne aducem aminte de anul 2010. El a decurs cu pregătirile minuțioase ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în vederea implementării planului de realizare de "locuințe sociale" dedicate romilor cu domiciliul pe str. Coastei, str. Cantonului și str. Pata Rât în proximitatea rampelor de deșeuri. Din păcate, încercările Asociației Amare Phrala și Fundației Desire, susținute de mai multe organizații civice rome și în primul rând de Romani Criss, nu au reușit să oprească planul autorităților publice locale.Aceasta a fost etapadeAcțiuni împotriva ghetoizării romilor în Pata Rât.

Calendarul politic al primăriei a culminat în 17 decembrie 2010 cu evacuarea pe cale administrativă a 350 de persoane de pe strada Coastei la minus 20 de grade, demolarea imediată a locuințelor de acolo, o mare parte dintre ele utilizate în regim de închiriere de la primărie, precum și cu mutarea forțată a persoanelor în casele modulare construite la sub 1000 de metri de rampa de deșeuri. Acel moment tragic a însemnat și începutul luptei lor împotriva nedreptății. Din ianuarie 2011, Grupul Local al Organizațiilor Civice (GLoc) a organizat numeroase evenimente, printre ele un atelier pentru copiii din Pata Rât și elevii Școlii Elf. În cadrul acestuia, copiii au inventat și desenat bufnița salvatoare – inspirați fiind din simbolistica ei. Multă vreme protestele noastre stradale au fost marcate de imaginea sa.  Etapa dintre 2011-2015 a fost plină deAcțiuni împotriva segregării teritoriale și pentru dreptul la locuire, producând în același timp o serie de revendicări către guvernanți de la diverse nivele.

În 2015, în cadrul atelierelor derulate sub egida programului ROMEDIN al Fundației Desire, copiii din Pata Rât și-au imaginat crocodilul din râul Someș. Creația lor a stat la baza conceperii siglei noastre, imaginea consacrată deja în spațiul public local fiind folosită pe numeroase materiale revendicative și contestatoare ale noastre.

Activismul politic pentru dreptate locativă din Cluj a fost, este și va fi alături și împreună cu toți locuitorii din zona Pata Rât, iar această alăturare ne-a învățat să devenim tot mai radicali în urma constatării perpetuării crizei umanitare, de mediu și de locuire din Pata Rât de-a lungul atâtor decenii. În 2016, precedată fiind de acțiunile menționate mai sus, Căși sociale ACUM! a pornit ca o Campanie a Fundației Desirepentru criterii juste de atribuire de locuințe sociale, ce a inclus atât susținerea persoanelor cu domiciliul în Pata Rât în efortul lor de solicitare de locuințe sociale, cât și analiza legislației și politicilor locative din România și din Cluj de după 1990. Acestea au fost cele două fundamente pe care ne-am bazat acțiunile contestare față de autorități în instanță.

Marcată și de prima apariție a ziarului Cărămida, din 2017 s-a început Transformarea campaniei în mișcare la nivel local, dar și dincolo de acesta, prin participarea la inițierea platformei naționale Blocul pentru Locuire și prin aderarea ca grupare membră la Coaliția Europeană de Acțiune pentru Dreptul la Locuire și la Oraș.

Extinderea mișcării Căși sociale ACUM! este un proces început din 2019 prin căutarea de noi și noi posibilități de coalizare pentru întărirea militantismului pentru o politică justă și antirasistă de locuire. În mod particular, ne cizelăm lupta pentru creșterea fondului locativ public ca soluție la criza locuirii în municipiul Cluj-Napoca, care, în paralel cu dezvoltarea urbană pentru profit, în ultimii 5 ani a devenit cel mai scump oraș al pieței imobiliare din România. Dar, dincolo de asta, suntem tovarășe la inițiative care acționează pentru investiții publice în servicii publice, pentru dreptul la locuire într-un mediu sănătos, sau care contribuie la formarea unor celule de auto-organizare cu potențial de creare de alte tipuri de locuințe non-profit decât locuințele sociale.

Personal, cred că cele din urmă trebuie să fie realizate din fonduri publice prin companii publice pentru a reduce cheltuielile de construcție sau renovare la costurile forței de muncă și ale mijloacelor de producție, eliminând costurile profitului pe care firmele urmăresc să le facă din bani publici. Siguranța menținerii acestor locuințe în proprietate publică și închirierea la un preț accesibil în funcție de venituri, depinde de redefinirea proprietății publice ca o proprietate împărtășită între stat și locatarii chiriași, asigurând un control democratic al celor din urmă asupra acestor locuințe.

Lupta continuă

În contexul pandemiei Covid-19 și al recesiunii economice curente, suntem în continuare laolaltă cu toți cei care suferă cel mai mult de pe urma acestor fenomene, dar și în urma măsurilor guvernamentale care neglijează nevoile lor. Ne vom hrăni energiile mai departe din sursele noastre deja încercate:

  • bazarea activismului politic pe documentare/cunoaștere, dar și pe o rețelizare fundamentată pe reciprocitate, încredere și solidaritate între oameni;
  • angajamente politice cizelate prin înțelegerea cauzelor structurale ale crizei locuirii ca o caracteristică endemică a capitalismului;
  • transformarea experiențelor trăite ale deposedării și exploatării în mesaje politice;
  • voința fermă de a responsabiliza statul, devenit în ultimele decenii un susținător al intereselor capitalului, față de nevoile de locuire ale oamenilor și față de obligațiile sale privind bunăstarea tuturor prin investiții publice în servicii publice, inclusiv în crearea unui fond de locuințe adecvate și accesibile ca preț pentru largi categorii de persoane.

În interiorul Căși sociale ACUM! și prin alianțele noastre, menținem vie speranța politică într-o societate a egalității, dreptății și solidarității sociale.

Enikő Vincze