Spații și puteri: cum studenții navighează criza locativă din Cluj [Paul-Sebastian Lazăr]

“At the turn of the millennium, much of the world’s population survives precariously in shanty towns, housing projects, tenements, and homeless encampments where mind-numbing, bone-crushing experiences of poverty engulf the socially vulnerable.”
-Phillippe Burgois

În Cluj-Napoca, tensiunea dintre piața imobiliară și bugetele studenților a atins cote critice. Nevoia de locuire se transformă într-o monedă de schimb: studenții se regăsesc prinși între oferta restrânsă a căminelor și o piață nereglementată. Pe de o parte, studenților li se oferă spații comune de locuire, însoțite de reguli, ritualuri și rețele informale care promit sprijin mutual; pe de altă parte, studenții cu posibilități financiare mai mari pot opta pentru locuințe private, mai intime și autonome, însă la costuri prohibitive. Întrebarea este: care sunt efectele acestei situații asupra accesului la educație, solidarității studențești și, nu în ultimul rând, asupra inegalităților sociale?

Metodologia cercetării a constat în interviuri semi-structurate, realizate atât cu studenți care locuiesc în chirie, cât și cu cei din cămine, completate de observații participative asupra discuțiilor dintre studenți privind situația locativă. Relevanța fenomenului reiese nu doar din cifrele absolute, ci și din efectele sociale și academice: studenții aflați în chirie raportează economii realizate prin rețele personale – unii plătesc doar 300 de lei datorită networking-ului de care beneficiază fiind crescuți în Cluj –, în timp ce locatarii de cămin beneficiază de un spațiu comun restrâns, dar de un cadru regulativ menit să garanteze liniștea.

Ca început, am dorit să aflu care sunt planurile studenților care vin la studii în Cluj. Majoritatea viitorilor studenți își făcuseră planuri încă din liceu: unii mizau pe cămin, alții pe chirie. „Ne interesasem încă din clasa a XII-a și ne uitam zilnic pe Storia pentru anunțuri noi, în perioada de dinaintea începerii facultății” – povestește un grup de trei fete care împart un apartament în Zorilor. Metodele variază de la apeluri la agenții, monitorizarea anunțurilor online, până la „din vorbă în vorbă” prin prieteni sau cunoștințe.
Majoritatea dificultăților întâmpinate de studenți privesc prețurile extrem de ridicate practicate de proprietari în raport cu condițiile oferite: „Prețuri foarte, foarte mari pentru chirii. Fără 400 € nu găseai nimic cu două camere, iar pentru trei camere 600 € era puțin.” Pe lângă costuri, studentele au întâmpinat și discriminare de gen și statut: „Unii proprietari nu voiau să dea apartament la trei fete, căutau cupluri sau persoane pe termen lung. Sau nu închiriau deloc studenților.”

Strategiile de contracarare includ apelul la rețele personale și flexibilitate – unii au acceptat garsoniere „insane” la prețuri foarte mici, obținute prin relații de rudenie. În schimb, cei care au prins loc la cămin subliniază: „Dacă nu intram la cămin, probabil nu aș fi venit la Cluj” – semnalând astfel că sistemul de alocare pe baza mediei de bacalaureat poate decide asupra continuării studiilor.
Rolul relațiilor sociale și culturale este crucial în accesul la locuință. Așa cum menționam mai sus, rețelele nu sunt doar mecanisme de „prietenie” la nivel micro, ci formează un veritabil capital social ce traduce resurse economice și informaționale esențiale. În cazul unui student din cartierul Gheorgheni, această definiție oferită de Pierre Bourdieu – „ansamblul resurselor actuale sau potențiale legate de deținerea unui grup durabil de relații instituționalizate de cunoaștere și recunoaștere mutuală” – prinde contur: printr-o cunoștință a mamei lui, el a obținut o chirie de 300 lei, mult sub media pieței din Cluj.
„Proprietara l-a întrebat care este salariul lui. Când i-a spus că face 3000 lei ca barista, s-au înțeles la 300 lei chirie.” Această practică reflectă cum „deployment of space as a product and medium of power” (Wacquant) se manifestă la nivel individual: cine deține conexiuni poate remodela regulile pieței.

În mediul căminelor, capitalul social capătă o formă colegială: studenții invocă adesea solidaritatea academică drept metodă de adaptare la spațiul restrâns și regulile stricte. Sălile de lectură devin locuri de schimb de cunoștințe și sprijin moral în sesiune:
„Mă ambiționa foarte mult să învăț mai mult decât acasă, pentru că, în sala de lectură, fiecare își vedea de treaba lui și mă motiva să performez academic.”
Prin aceste rețele informale, studenții își compensează lipsa resurselor materiale (spațiu privat, echipamente) cu resurse simbolice: recomandări de profesori buni, schimb de materiale de curs, programe comune de studiu. Se creează astfel un capital cultural colectiv, esențial pentru performanța academică.

Totuși, spațiul privat oferit de un apartament poate îmbunătăți concentrarea susțin unii studenți:
„La cămin eram prea aproape una de alta ca să ne putem concentra; acum, pereții ne separă și ne putem retrage la colțul nostru.”
Social, atât în cămin, cât și în chirie, studenții își organizează viața prin grupuri WhatsApp și întâlniri în oraș, astfel încât niciun format nu pare să limiteze sever viața socială.

Piața imobiliară dereglementată din Cluj profită de studenți inclusiv prin căminele private, considerate „cel mai mare scam”:
„Am stat o lună într-un cămin privat – cel mai mare scam. Nu vă duceți niciodată la cămin privat. Dacă mergeți, mergeți doar la cel de stat.”
Prețurile din căminele private cresc odată cu piața imobiliară: studenții ajung să plătească 800 lei de persoană pentru camere aglomerate și condiții slabe. Aceste cămine sunt deținute de mari companii care caută profit pasiv, singura investiție fiind achiziția imobilului.
În căminele de stat, repartizarea pe baza mediei de admitere asigură accesul, dar creează inegalități de trai: complexul „Eco” oferă condiții moderne, în timp ce în Hașdeu cinci persoane împart adesea un spațiu înghesuit.
Chiria medie într-un apartament cu trei persoane ajunge la 500 €/lună, plus utilități (200–300 RON/persoană). Pentru mulți, aceasta implică renunțarea la bursa integrală sau angajarea part-time. În schimb, în cămin, prețul este de 110–220 RON/lună, accesibil, dar insuficient raportat la cererea mare.

Un rol important îl joacă agențiile imobiliare, active pe Instagram și TikTok, unde promovează apartamentele ca produse de „lifestyle”, nu ca metri pătrați. Focusul este pe experiență: coworking în living, cafenele de cartier, toate pentru a justifica chirii de 600–700 € pe lună. Aceste clipuri susțin inevitabilitatea creșterii prețurilor, comparând-o cu „trenduri globale”, fără să menționeze că, potrivit Cluj County Spatial Plan Substantiation Study (2020), gradul de ocupare în Cluj era de doar 9 %.
Astfel, se creează iluzia unei penurii și se justifică prețurile mari, în linie cu analizele despre „puterea urbană” realizate de Norbert Petrovici. „Puterea urbană” descrie modul în care grupurile privilegiate controlează dezvoltarea orașelor, transformând modernizarea urbană într-un mecanism de excludere și concentrare a resurselor, mai ales în contextul tranziției post-socialiste.

Concluzie:
Dincolo de resursele și strategiile studenților, piața locativă din Cluj-Napoca este modelată de discursurile agențiilor care transformă locuința într-un bun de lux. Doar o intervenție coordonată – combinând politici universitare, subvenții și reglementări stricte ale pieței – poate echilibra această dinamică. Studenții propun soluții precum: creșterea și modernizarea capacității căminelor de stat (inclusiv Hașdeul), acordarea de burse adaptate costurilor locative, reglementarea pieței imobiliare și protecția chiriașilor împotriva abuzurilor.

Bibliografie:
Bourgois, Phillippe. „Poverty, Culture of.” Elsevier Ltd., 2015, vol. 17, pp. 11904–11907.
Bourdieu, Pierre. Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste. Translated by Richard Nice. Cambridge, MA: Harvard University Press, 1984.
Investropa. Real Estate Market Statistics 2025. Investropa, 2025.
Petrovici, Norbert. Workers and the City: Rethinking the Geographies of Power in Post-socialist Urbanisation. București: Editura Academiei, 2019.
World Bank. Cluj County Spatial Plan Substantiation Study. World Bank, 2020.
Wacquant, Loïc. Urban Outcasts: A Comparative Sociology of Advanced Marginality. Cambridge: Polity Press, 2008.

26.04.2025.

Ți-ai găsit un apartament drăguț…. ce ar putea merge rău? [Mădălina Mărgeanu]

Plot: ești nou în Cluj-Napoca și ai avut norocul de a găsi un apartament drăguț, situat într-o locație bună și un preț pentru chirie decent…

Ce ar putea merge rău?

Contractul.

În Cluj, unde găsești mai repede o colonie de ploșnițe decât un apartament decent sub 400€, mulți chiriași semnează în grabă, ezitând negocierea, pe considerentul că, la un moment dat, se vor înțelege cu proprietarul. Însă, ‘’socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg’’… Astfel, chiar dacă nu toți proprietarii sunt rău-intenționați, cu toții au un interes personal, iar haosul generat de cererea mare de locuințe în piața imobiliară clujeană nu pare să favorizeze chiriașul…
Prin urmare, ‘’nu semna ca primarul’’ și mai rămâi cu noi pentru a afla ce trebuie să știi înainte să te muți în chirie în Cluj-Napoca!
Acum, pentru că ai ajuns până aici…de ce ar trebui să-ți pese?
Când te gândești la un apartament decent în Cluj, nu mai ai chef să te încurci cu ‘’detalii legale’’ și vrei doar să te muți repede, ca să scapi de stres, dar tocmai aici e problema: în absența unui contract legal, echitabil pentru ambele părți și înregistrat, nu poți să beneficiezi de protecție legală, expunându-te unei lungi serii de riscuri cauzate de proprietar, care, odată concretizate, par mici, la început, dar pot genera probleme majore și cheltuieli neprevăzute pe termen lung.

Uite căror aspecte ar trebui să le acorzi mai multă atenție:

1. Contractele verbale
În dreptul românesc actual, contractul de locațiune de locuințe este considerat consensual, adică se încheie prin simplul acord de voințe, îndată ce părțile au convenit asupra bunului și prețului chiriei, fără a fi necesară o formă specială, cum ar fi forma scrisă (art. 1781 C.civ.).
Cu toate acestea, forma scrisă este esențială pentru dovedirea lui în fața instanței judecătorești sau a autorităților publice și este obligatorie pentru înregistrarea fiscală a contractului, care profită ambelor părți (oferindu-le acestora deplină protecție juridică).
În absența formei scrise, orice dispută între proprietar și chiriaș ajunge în zona cuvântului împotriva cuvântului, iar pentru înfăptuirea actului justiției, instanța are nevoie de probe, nu de promisiuni verbale.

2. Neînregistrarea contractului la ANAF
Începând cu 1 ianuarie 2025, proprietarii de locuințe ce obțin venituri din cedarea folosinței acestora au obligația de a înregistra contractele de închiriere la ANAF, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia (Art. 83 alin. (6) din C.fisc.).
De ce ar face asta proprietarul, dacă înregistrarea nu afectează, oricum, valabilitatea contractului?
În principiu, pentru a evita sancțiunile de natură contravențională sau chiar săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală (care se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani, conform art. 9 din Legea 241/2005), organele competente în materie putând fi sesizate chiar de către chiriaș.
Pe de altă parte, înregistrarea conferă proprietarului titlu executoriu cu privire la obligația de plată a chiriei, cât și în privința obligației de restituire a bunului dat în locațiune (= poți să îi pretinzi chiriașului să-ți plătească toate chiriile restante și să elibereze bunul închiriat, fără a mai fi nevoie să-l dai în judecată pentru acest scop).

3. Clauzele contractuale abuzive
În spatele unor formulări ce par inofensive, se pot ascunde capcane juridice serioase. Iată cele mai comune clauze ce-i permit proprietarului locuinței să-ți încalce drepturile:

a) Dreptul proprietarului de a modifica prețul chiriei, în funcție de evoluția pieței sau a inflației, fără acordul chiriașului
Prețul chiriei trebuie să fie stabilit clar la momentul încheierii contractului și poate fi ajustat numai prin acordul ambelor părți (fiind un contract sinalagmatic – art. 1171 C.civ.) sau în baza unei clauze contractuale ce se raportează la un indice oficial (spre exemplu, indicele de inflație INS).

b) Imposibilitatea de a denunța unilateral contractul respectând un termen de preaviz rezonabil
Chiriașul are dreptul de a denunța contractul, termenul de preaviz depinzând de durata locațiunii:
– Perioadă nedeterminată – e aplicabil 1824 C.civ.
– Perioadă determinată – e aplicabil 1825 C.civ., dacă nu s-a stipulat un alt termen în contract, dar rezonabil.

c) Obligația de a plăti reparații ce țin de structura bunului, dacă se ivește degradarea normală a bunului cât timp locuiești în el
Proprietarul e obligat să suporte orice tip de reparații, mai puțin pe cele locative (sunt cheltuieli firești generate de normala folosire a locuinței), ce sunt suportate de chiriaș (conform art. 1802 C.civ.), în absența unei prevederi contractuale care să impună plata celor din urmă în sarcina primului.

d) Dreptul proprietarului de a verifica locuința oricând
Proprietarul are dreptul să verifice bunul doar în condițiile stabilite și consimțite de ambele părți în contract, respectând intervale rezonabile de timp, fără a-i cauza vreo stânjenire nejustificată chiriașului (art. 1804 C.civ.).
În caz contrar, proprietarul săvârșește infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 din C.pen. și poate fi tras la răspundere penală, dacă sunt sesizate organele de urmărire penală.

Dacă ești la primul tău contract de închiriere sau vrei să nu cazi în capcanele clasice, secțiunea următoare îți oferă câteva tips & tricks ce îți pot salva banii, timpul și nervii:
1) Citește contractul în întregime înainte de a-l semna
2) Fă poze la primirea și predarea apartamentului, pentru a nu-i lăsa posibilitatea proprietarului de a-ți pretinde bani în plus pentru pagube pe care nu le-ai generat tu
3) Cere o dovadă pentru plata chiriei, chiar dacă nu ai un contract scris (astfel, îți poate folosi pentru probarea existenței contractului, în cazul în care vrei să dai proprietarul în judecată)
4)Insistă să ți se ofere o copie semnată a contractului și ție
5)Informează-te anticipat despre contractul de închiriere ori, dacă e cazul, cere-i ajutorul unui profesionist în domeniu

Acestea fiind spuse, chiriașule, ai dreptul să știi!
Am pregătit câteva postere cu informații esențiale despre contractul de închiriere de locuințe pe care o să le găsești curând pe paginile noastre. Urmărește-ne și rămâi informat!
De asemenea, în Cluj, am inițiat Adunarea Chiriașilor / un loc unde ne adunăm pentru a exprima problemele pe care le întâmpinăm într-un mediu cu alții ca noi, cât și pentru a căuta soluții împreună.
În acest sens, dacă vrei să te implici și tu, scrie-ne pe rețelele de socializare sau pe adresa casisocialeacum@gmail.com.
Apartamentul perfect nu vine cu un contract perfect, dar îl poți face tu astfel!
Dă textul ăsta mai departe, dacă ai prieteni în Cluj, ce sunt pe cale să semneze unul!

25.04.2025.

Câteva date din Recensământul Locuințelor 2011 privind închirierea de locuințe private în Cluj [Enikő Vincze]

Acum câteva zile s-au făcut publice câteva date din recensământul locuințelor din 2021. Cu ocazia evenimentului organizat de Căși Sociale ACUM! cu ocazia Global Housing Action Days 2025,

CHIRIAȘI DIN CLUJ, UNIȚI-VĂ!

am adunat aici informații relevante pentru fenomenul închirierii de locuințe private.

I. TITLUL SUB CARE ESTE DEȚINUTĂ LOCUINȚA – date pe țară
Total locuințe: 7396059
Chiriaș: 245489 – adică, din locuințele din România, 3.31% sunt deținute sub titlul de chiriaș
Altă situație: 427223
Chiriaș + Altă situație: 672712 – adică, din locuințele din România, 9.1% nu sunt deținute sub titlul de proprietar
Deocamdată nu avem date publicate despre cele de mai sus defalcate pe județe, zone urbane/rurale, sau localități. Dar cu siguranță, în zonele urbane acest procent este mai mare, el fiind și mai ridicat în orașele regionale, precum Cluj-Napoca.

II. NUMĂR DE LOCUINȚE DUPĂ FORMA DE PROPRIETATE

Informațiile accesibile pe siteul ISN ne oferă date defalcate privind numărul de locuințe în funcție de forma de proprietate pe județe, zone urbane, și zone rurale.

❓Cum arată județul Cluj din acest punct de vedere ❓
– total locuințe: 366182 – urban: 217287
– proprietate privată particulară: total: 353930 – urban: 208351
– proprietate de stat: total: 3777 – urban: 2959
– proprietate privată de grup, însemnând: locuinţe aflate în proprietatea agenţilor economico-sociali cu capital privat, a dezvoltatorilor imobiliari etc.: total: 1770 locuințe, sau 7856 camere (din care locuințe situate în blocuri de apartamente: 1305) – urban: 984 (din care locuințe situate în blocuri de apartamente: 704)
– proprietatea cultelor religioase: total: 1397 – urban: 755
– alte situații (cooperativistă, asociativă): total: 5308 – urban: 4238.

Locuințele în proprietate privată de grup fiind închiriate în marea lor majoritate, din cifrele de mai sus putem deduce că:
în zonele urbane din județul Cluj avem 984 de locuințe închiriate de corporații, ceea ce înseamnă 4409 camere date în chirie.

III. LOCUINȚE ÎN PROPRIETATE PRIVATĂ DE GRUP

Conform recensământului din 2011, numărul locuințelor în proprietate privată de grup:
– pe județul Cluj a fost de: 756
– în zone urbane din jud. Cluj era de: 443
– în Cluj-Napoca a fost: 420.
Comparativ, numărul locuințelor în proprietate privată de grup a crescut, în 10 ani:
– în județul Cluj: de la 756 (2011) la 1770 (2021),
– în zonele urbane din județ: de la 443 (2011) la 984 (2021).
Deocamdată, pe 2021, nu avem date pe municipiul Cluj-Napoca din acest punct de vedere. Dar putem presupune că, relativ, trendul de creștere a locuințelor în proprietate privată de grup a rămas același la toate nivelele.
Deci, dacă, în 2011, aproape 95% din totalul de locuințe în proprietate privată de grup din zonele rurale ale județului Cluj au fost în Cluj-Napoca, atunci
❗în 2021, numărul locuințelor în proprietate privată de grup în Cluj-Napoca ar fi putut fi peste 930.

IV. NUMĂRUL DE LOCUINȚE NEOCUPATE

Chiar dacă datele publicate de INS cu privire la numărul de locuințe neocupate nu oferă informații defalcate pe situațiile care erau definite în chestionar (dacă erau rezervate pentru uz sezonier sau secundar; sau au fost neocupate, de vânzare; sau neocupate, de închiriat; sau neocupate, de demolat; sau neocupate, altă situație; sau în locuință se află numai cetățeni străini temporar), putem presupune că
o mare parte a lor, cel puțin o bună parte a locuințelor secundare neocupate au fost locuințe închiriate fără contract de închiriere, despre care proprietarii au declarat că nu locuiesc în ele, adică că ar fi fost neocupate.

În județul Cluj există un total de:
84744 de locuințe neocupate, din care
37457 locuințe (adică 95200 camere) au fost declarate ca fiind secundare, deci nu locuințe în care proprietarul locuiește în mod permanent, ci locuințe care, foarte posibil, sunt închiriate.
În aceste totaluri nu sunt incluse casele de vacanță, ele fiind luate în evidență separat.

22.04.2025.

#HAS 2025 facebook

Chiriași din Cluj, Uniți-vă! Apel la acțiune cu ocazia #HAD2025

Între 21-27 aprilie 2025, cincizeci de mișcări sociale de pe patru continente acționează împreună sub cupola Global Housing Action Days 2025.
Căși Sociale ACUM! din Cluj, mișcare membră a Coaliției Europene de Acțiune pentru Dreptul la Locuire și la Oraș, participă și ea la #HAD2025. De data aceasta cu o acțiune a chiriașilor și pentru drepturile chiriașilor.

În continuarea acțiunilor noastre locale din ultimii 5 ani organizate sub egida Housing Action Days, în 2025 vă invităm la o acțiune colaborativă.

Din 21 și până în 27 aprilie:
Trimiteți-ne pe adresa casisocialeacum@gmail.com unul sau mai multe mesaje despre ce înseamnă să fii chiriaș(ă) în Cluj. Noi le adunăm laolaltă și le punem pe un afiș comun pe care o să-l vedeți prin oraș la început de mai.
– Mergeți la o clădire sau un teren din Cluj despre care vreți să spuneți o poveste legată de închiriere, sau unde alegeți să povestiți ce înseamnă să fii chiriaș în acest oraș. Faceți un live de facebook sau instagram, și postați-l pe paginile voastre cu mențiunea #HAD2025Cluj.

Astfel, alături de activiști din diverse părți ale lumii spunem și noi, în Cluj, împreună:
– Acționăm local, dar lupta nostră este globală! Solidaritatea nu cunoaște granițe!
– Refuzăm să acceptăm un sistem de închiriere de locuințe care tratează locuințele ca obiecte de investiție profitabile, și care exploatează nevoile noastre locative.
– Vrem reglementarea, reducerea și plafonarea chiriilor! Vrem un sistem public de închiriere, vrem locuințe sociale!

Apelul Global HAD2025 îl puteți citi aici în limba română: https://housingnotprofit.org/housing-action-days-2025/

Tenants in Cluj, Unite! Call to action on the occasion of #HAD2025

Between April 21 and 27, 2025, fifty social movements from four continents are collaborating under the umbrella of Global Housing Action Days 2025.
Căși Sociale ACUM! from Cluj, a member movement of the European Coalition for Action for the Right to Housing and the City, is also participating in #HAD2025. This time, with an action by tenants and for the rights of tenants.

Building on our local actions from the past five years, organized under the auspices of Housing Action Days, in 2025, we invite you to a collaborative event.

From April 21 to 27:
– Please send us one or more messages to casisocialeacum@gmail.com about what it means to be a tenant in Cluj. We will collect them together and display them on a common poster, which you will see around the city at the beginning of May.
– Go to a building or a plot of land in Cluj about which you want to tell a story related to renting, or where you choose to tell what it means to be a tenant in this city. Make a Facebook or Instagram live stream and post it on your pages, mentioning #HAD2025Cluj.

Thus, together with activists from different parts of the world, we, in Cluj, say together:
– We act locally, but our fight is global! Solidarity knows no borders!
– We refuse to accept a housing rental system that treats homes as a profitable asset class and that exploits our housing needs.
– We claim the regulation, reduction, and capping of rents! We want a public rental system, we want social housing!

You can read the HAD2025 Global Appeal here in Romanian: https://housingnotprofit.org/housing-action-days-2025/

PETIȚIE către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Asigurarea accesului la locuință socială în proprietate publică – obligația constituțională a statului

Având în vedere prevederile OG 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, mișcările Căși Sociale ACUM! din Cluj-Napoca și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire din București, depunem această petiție în atenția Ministerului Dezvoltării bazându-ne pe experiența inițiativelor noastre acumulată de 15 ani, prin care milităm la nivel local, național și european pentru dreptate locativă.

Din anul 2015 am făcut parte din European Action Coalition for the Right to Housing and the City, în anul 2016 am lucrat la pregătirea Strategiei Naționale pentru Locuire, iar în 2017 am format rețeaua națională Blocul Pentru Locuire (BPL). Prin BPL, în 2021, am trimis o propunere către Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale, pe baza căreia Consiliul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite a inclus dreptul la locuință adecvată pe lista problemelor ce trebuie monitorizate în România. Cu toate acestea, mișcările noastre nu au fost invitate la întâlnirea Locuirea socială în România: soluții inovatoare pentru nevoi în creștere, organizată în 6-7 martie 2025 de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în colaborare cu Banca Mondială. Credem că articularea de poziții critice precum cea a noastră, dezvoltată din experiența direct din teren, sunt vitale unui proces legislativ și administrativ democratic.

(…)

Revendicarea pe care o facem în vederea îmbunătățirii cadrului de reglementare pentru locuințele sociale în România este bazată pe convingerea conform căreia asigurarea accesului la locuință socială în proprietate publică este obligația constituțională a statului.

Nu negăm importanța eforturilor pentru facilitarea accesului la locuințe sociale al celor mai vulnerabili și pentru coordonarea serviciilor sociale cu asigurarea de locuințe sociale, precum formulează organizatorii tema principală a întâlnirii din 6-7 martie 2025. Dar vrem să vă atragem atenția că abordarea pe care o propuneți cu privire la locuințele sociale nu este cea adecvată, pentru că, prin definiția din lege, locuințele sociale:

  • nu sunt dedicate doar grupurilor vulnerabile; chiar dacă în cazul celor din urmă este nevoie și de servicii sociale complementare pe lângă asigurarea de locuință socială adecvată, asta nu este cazul altor categorii sociale care nu își pot achiziționa sau închiria o locuință de pe piață, deși au nevoie de și sunt eligibile la locuință socială;
  • nu sunt concepute ca fiind niște locuințe de tranzit către locuințe accesibile (affordable housing) sau către piața imobiliară;
  • ci sunt soluții pentru multe categorii sociale cu venituri sub salariul mediu pe economie, trebuie să asigure anumite standarde de calitate și se închiriază pe 5 ani, cu posibilitatea prelungirii contractului dacă nu se schimbă situația economică a persoanelor care le închiriază.

Pentru a evita rezidualizarea locuințelor sociale – adică transformarea lor într-un serviciu public limitat celor mai precare persoane, stigmatizat ca atare și fără investiții publice – este importantă menținerea și respectarea definiției locuinței sociale din actuala lege a locuințelor.

Îmbunătățirea reglementărilor legale ar trebui să se refere la măsurile de creștere a fondului de locuințe sociale publice, adică a locuințelor sociale realizate din fonduri publice și aflate în proprietate publică, drept investiții și bunuri publice. Și la modificarea unor criterii de atribuire, respectiv la regândirea legislației privind toate locuințele care se realizează din fonduri publice și în mod principal relația dintre locuințele sociale și locuințele ANL.

După trei argumente solide în vederea susținerii faptului că Asigurarea accesului la locuință socială în proprietate publică  este obligația constituțională a statului, în petiție am elaborat cinci tipuri de revendicări adresate Guvernului României prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Descărcați întregul text al petiției și citiți revendicările noastre.

Cu „locuințele la prețuri accesibile” (Affordable Housing), sectorul rezidențial rămâne o țintă a financiarizării. Revendicăm un plan european de locuințe publice și sociale.

În acest text, Coaliția European[ de Acțiune pentru Dreptul la Locuință și Oraș își exprimă poziția cu privire la Planul European pentru Affordable Housing. El a fost scris în engleză la începutul lunii februarie 2025 (accesibil aici), și trimis unor membrii ai Comisiei Europene, Parlamentului European și Comitetului Special al PE Criza locuirii în UE.

Recent, am transmis traducerea documentului către vice-președinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu și câtorva europarlamentari din România.

“Coaliția Europeană de Acțiune pentru Dreptul la Locuință și Oraș (EAC) își exprimă îngrijorarea față de faptul că documentele pregătitoare ale Planului European pentru Affordable Housing elaborate la sfârșitul anului 2024 neglijează total locuințele publice, adică fondul de locuințe în proprietate publică, ca alternativă la financiarizarea locuințelor, chestiune la care de altfel nici nu se referă. Planul invocă doar locuințe la prețuri accesibile și durabile realizate prin investiții publice și private. Cel mult, se referă la îmbunătățirea accesului la acest tip de locuințe pentru grupurile vulnerabile. Nu este preocupat de clarificarea relației dintre Affordable Housing și locuințele publice și sociale accesibile ca preț (sau cu costuri reduse) în comparație cu veniturile oamenilor.

Atragem atenția asupra riscului ca, dacă Planul rămâne așa cum este definit în documentele sale de lucru, promisiunea noii Comisii Europene (CE) de a soluționa criza accesibilității locuințelor să se încheie cu reproducerea vechiului model de politică economică a UE care susține financiarizarea sectorului locativ. După decenii în care criza locuirii s-a adâncit și extins peste tot în Europa, nu astfel de rezultat am așteptat de la recunoașterea problemei locuirii ca o problemă europeană.”

Cuprins:

Introducere

Lecții din trecutul recent

Noile propuneri ale Planului European de Affordable Housing

Cele mai problematice aspecte ale Planului European de Affordable Housing

Revendicarea EAC: un Plan European de Locuințe Publice și Sociale

“… există un risc masiv ca Planul European de Affordable Housing să fie utilizat ca un nou instrument de financiarizare a locuințelor fără a rezolva criza locuirii din perspectiva celor care au nevoie de locuințe pentru a locui în ele, și nu ca investiție. Dacă, până acum, financiarizarea locuințelor a fost facilitată indirect de politicile economice ale UE, cu Planul European de Affordable Housing, acest proces ar fi susținut direct ca urmare a unei decizii politice explicite. Acest lucru se va întâmpla atât prin invitarea investitorilor instituționali să investească în sectorul locuințelor la prețuri accesibile și să devină proprietari instituționali, deoarece li se va permite să construiască pentru a închiria, cât și prin sprijinirea acestora cu măsuri de reducere a riscurilor, acordare de ajutoare de stat și subvenții. Logica de mai sus explică de ce Comisia Europeană nu a dorit să elaboreze și să implementeze un Plan European de Locuințe Publice și Sociale și a refuzat să adopte măsuri pentru reducerea și eliminarea efectelor financiarizării în sectorul locativ.”

COMUNICAT: Locuința socială este investiție în bunul public, nu este un act de protecție socială! 

COMUNICAT CĂȘI SOCIALE ACUM!

După participarea la ședința Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca din 17.02.2025.

Locuința socială este investiție în bunul public, nu este un act de protecție socială!  

 

Deoarece pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local nu s-au regăsit proiecte de hotărâri sau dezbateri legate de creșterea fondului de locuințe sociale publice sau de o dezvoltare imobiliară pusă în interesul public, ne-am pregătit cu luări de cuvânt care, prin temele lor, se legau de temele proiectelor de HCL aflate în discuție.

Desigur, acest fel de a participa nu a fost pe placul primarului și președintelui ședinței de CL. Ni s-a reproșat că nu vorbim la subiect, nu știm despre ce este vorba, nu știm ce este democrația acelui for deliberativ. Reproșurile denotă faptul că dreptul la locuire pentru clujeni nu este prioritatea primăriei. Totuși, măcar le-am atras atenția asupra problemelor locuirii în Cluj-Napoca și asupra faptului că nu fac aproape nimic pentru soluționarea acestora. Am făcut asta în singurul spațiu public unde atât primarul, cât și consilierii municipiului sunt de față.

Fără a reda aici în detalii intervențiile noastre de ieri, menționăm că ne-am exprimat pozițiile față de criza locuirii în Cluj-Napoca legat de următoarele teme, puncte de ordinea de zi:

  • Excedentul bugetar de anul trecut de cc. 707 milioane de lei.

Pe baza datelor Direcției Taxe și Impozite noi am expus cum, chiar dacă se construiesc noi locuințe în oraș, acestea ajung în din ce în ce mai puține mâini. În 2020, existau 1049 de proprietari care dețineau fiecare între 5-10 locuințe, iar în 2024 numărul lor a crescut la 1780, adică o creștere cu 70%. Numărul proprietarilor cu 11-20 de locuințe a crescut în aceeași patru ani de 218 la 310. Este clar: creșterea numărului de locuințe private nu conduce la rezolvarea crizei locuirii. Soluția la criza locuirii este producerea de locuințe sociale publice, direcție asumată de către Consiliul Local prin adoptarea în 2022 a Strategiei de Dezvoltare Integrată realizată de Banca Mondială.

Din excedentul de 707 milioane lei, pe baza costurilor unor noi construcții sau renovări și prețuri de pe piață, am indicat câte locuințe sociale publice s-ar putea realiza, chiar dacă nu suntem  naivi să credem că toată suma pentru dezvoltare s-ar putea aloca acestui scop. Dăm aici doar un exemplu: blocul de locuințe sociale de pe str. Ghimeșului, 12 apartamente, finalizat în mai 2021, a costat circa 4.000.000 lei (cu TVA) – din suma necheltuită în 2024 de 707 milioane lei, s-ar putea realiza 176 de blocuri de acest fel, adică peste 2100 de apartamente.

Am mai arătat, că primăria nu pare să fie responsabilă cu cheltuirea banilor publici: acest lucru reiese comparând prețul de 38 milioane de lei, suma la care s-a demarat licitația pentru construirea blocului de locuințe sociale pe str. Sobarilor cu 35 de apartamente, cu prețul de 17.5 milioane lei, prețul la care se vinde un bloc cu 36 de apartamente pe piața clujeană renumită de prețurile sale anormal de mari. Deci primăria plătește dublu pentru construcția unui bloc nou față de costul achiziționării unui bloc de pe piață.

  • Alocarea în administrarea și folosința gratuită din domeniul public al municipiului Cluj-Napoca a trei apartamente dintr-un imobil de pe str. Horea către DASM.

Noi am arătat ce face primăria cu locuințele din fondul vechi de stat ca să le scoată din fondul locativ public. Și că, defapt, renovarea acestora ar fi unul din mijloacele măcar a păstrării acestui fond oricum foarte redus. Și mai mult, refuncționalizarea clădirilor vacante l-ar putea chiar crește.

  • Concesionarea unui teren.

Noi am ridicat problema terenurilor goale ale primăriei, despre care întotdeauna se afirmă că nu există, pentru a justifica de ce nu se construiesc noi locuințe sociale. Am adus aminte și de renunțarea la vechi proiecte din zona Lombului, Tineretului și Borhanci, unde primăria avea terenuri și urma să beneficieze de un număr de locuințe sociale din partea dezvoltatorilor.

  • Modificarea Planului Urbanistic General.

Noi am vrut să vorbim despre contractele de restructurare ale fostelor platforme industriale încheiate între CL și proprietari/ dezvoltatori reglementate de PUG. Am fi dorit să reiterăm revendicarea de a include în acest contract condiția ca dezvoltatorul să transfere 25% din fondul de locuințe realizat în proprietatea municipiului Cluj-Napoca. Vedem, cum PUG-ul se poate modifica cu diverse scopuri. Am vrut să sugerăm să se modifice și în acest sens și să se elaborareze o metodologie a contractelor de restructurare cu acest scop.

La acest punct, reprezentantul nostru a fost întrerupt, nu a fost lăsat să vorbească.

 

Nu că nu ar fi răspuns la ele în felul lui, dar majoritatea întrebărilor noastre au rămas fără răspuns din partea primarului. Desigur, printre întrebări au fost și întrebări într-un fel retorice precum cele de mai jos, dar care necesită răspuns prin măsuri care dovedesc interesul și dedicația primăriei față de problemele pe care le ridică. Aceste întrebări au avut menirea de-a atrage atenția și de a conștientiza problema, la care primarul a putut să spună doar cât de multe eforturi face el, cât de mare este problema la nivelul întregii Europe sau că orașul Cluj nu este raiul pe pământ. Iată, deci, care au fost întrebările noastre pentru a atrage atenția asupra problemelor de care o primărie pentru oameni nu pentru profit ar trebui să se ocupe:

  1. Aveți clădiri și apartamente goale, aveți terenuri, aveți bani să construiți clădiri noi și aveți bani să cumpărați clădiri de la bănci sau să achiziționați alte clădiri de pe piață pentru sediile administrative ale primăriei, aveți o strategie a locuirii pentru care ați plătit Băncii Mondiale peste 810.000 de euro, aveți bani să plătiți exproprieri, aveți bani să plătiți dobânzi pe creditele pe care le luați de la bănci – de ce nu vreți să creșteți fondul de locuințe sociale publice în mod semnificativ?
  2. De ce nu vreți să susțineți clujenii care sunt nevoiți să plătească peste 40-50% din veniturile lor pe chirii sau credite imobiliare?
  3. De ce împingeți clujenii care ar fi eligibili pentru locuință socială spre piața de locuințe? Vreți să susțineți prin asta piața imobiliară din Cluj?
  4. Multe primării ale orașelor europene acționează în această direcție, Dvoastră de ce nu vă interesați de ce ați putea face pentru plafonarea chiriilor, de ce nu vă interesați care este situația cu chiriile pe termen scurt de tip Airbnb sau aparthotel, de ce nu vă interesează miile de cazuri de închirieri în care proprietarii de locuințe nu încheie contracte formale cu chiriașii?
  5. Credeți că este o mândrie ca orașul Cluj să aibă cea mai scumpă piață imobiliară din România?
  6. Credeți că puteți vorbi în continuu despre calitatea vieții în Cluj în condițiile în care tot mai mulți tineri aflați la începutul carierei sunt împovărați cu costurile locuirii în acest oraș?
  7. Până când vreți să vă mândriți cu orașul universitar care își sacrifică studenții pe altarul profiturilor câștigate din închirieri de locuințe?
  8. De ce evitați cu desăvârșire să reabilitați clădirile și apartamentele din proprietatea primăriei pentru a le transforma în clădiri de locuințe sociale?
  9. De ce nu faceți public inventarul bunurilor (terenuri și clădiri) care aparțin domeniului public și privat al municipiului Cluj-Napoca cu menționarea destinației acestor bunuri?
  10. De ce refuzați să condiționați aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale inițiate de dezvoltatori imobiliari pe foste platforme industriale, prin contractele de restructurare urbană, cerând transferul a 25% din ceea ce creează ei, în fondul public de locuințe?

La ședința CL de ieri, legate de temele Proiectelor de HCL, am formulat o serie de întrebări concrete cu care vom reveni la primar și la consilierii locali:

  1. Câte locuințe sunt libere din totalul de locuințe sociale, locuințe din vechiul fond de stat, locuințe de necesitate și locuințe de serviciu aflate în proprietatea municipiului Cluj-Napoca?
  2. Vă rugăm să ne puneți la dispoziție Inventarul actualizat al terenurilor, locuințelor și altor spații din domeniul privat și domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, cu mențiunea dacă sunt libere, sau închiriate, sau concesionate.
  3. Câte locuințe ați scos din circuitul locativ din 2005 încoace și de ce?
  4. Ce demersuri ați făcut pentru a transforma clădiri goale de pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca în blocuri de locuințe sociale publice?
  5. Aveți un plan multianual de construcție de locuințe sociale publice, asumându-vă obligația de a realiza în fiecare an un anumit număr de astfel de locuințe?
  6. În calitate de reprezentanți de partide prin care ați fost aleși în funcțiile de primar și consilieri locali, ați propus parlamentarilor și europarlamentarilor partidelor Dvoastră impunerea unor măsuri pentru protecția chiriașilor privați și controlul/ plafonarea/ înghețarea chiriilor, inclusiv în vederea reglementării stricte a contractelor de închiriere?
  7. În 2022, Consiliul Local a adoptat SIDU 2023-2030. În legătură cu prevederile strategiei de locuire care este parte din SIDU vă adresăm următoarele întrebări:
  • Ați elaborat planul de acțiune al strategiei de locuire adoptate în 2022? În acest plan, printre altele, trebuia să specificați: procentul de locuințe sociale va crește la … % din fondul total locativ local, procentul de locuințe sociale alocat grupurilor de venituri mici (percentila de venit de până la 30% din partea de jos a ierarhiei veniturilor) va crește de la …% la …%.
  • Ați început să faceți demersuri pentru investițiile prevăzute în strategia de locuire cu scopul creșterii fondului de locuințe sociale? SIDU definește măsuri precum: construcția de noi locuințe sociale în oraș (alocare de 5 milioane euro); mansardarea unor clădiri (alocare de 5 milioane euro), trecerea unor imobile din proprietatea statului român în proprietatea primăriei și reconversia acestora (3 milioane euro), exproprierea unor clădiri nefinalizate și goale (5 milioane euro).
  • Dacă nu ați realizat nimic din cele de mai sus, când le veți realiza?
  • Ne puteți indica decizia prin care se prevede că doar administrațiile publice locale din zone defavorizate pot aplica la fonduri PNNR pentru locuințe sociale sau pentru locuințe pentru tineri sau locuințe pentru specialiștii din sănătate și educație?  Noi am văzut exemple în țară care contrazic ceea ce ați susținut, din moment ce Sectorul I din București nu este o zonă defavorizată (vezi aici).

 

În ceea ce privește reacțiile pozitive ale decidenților locali, sunt de urmărit cum se vor materializa următoarele propuneri: definirea unor planuri anuale de realizare de locuințe publice (Aurelia Cristea), realizarea unui grup de lucru pentru locuințe sociale în cadrul SIDU (Emil Boc), organizarea unei dezbateri publice pe această temă (Alexandra Oană).

Participarea noastră la ședința de Consiliu Local al Municpiului Cluj-Napoca a venit în urma depunerii către primar și câte un consilier din partea tuturor partidelor reprezentate în consiliu a Apelului Creșteți în mod semnificativ fondul de locuințe sociale publice! 

 

18.02.2025

Mihnea Teodor Popescu, Enikő Vincze, George Iulian Zamfir

 

APEL: Creșteți în mod semnificativ fondul de locuințe sociale publice!

APEL

Către Primăria și consilierii din Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca

REVENDICARE: Creșteți în mod semnificativ fondul de locuințe sociale publice!

În mai și iunie 2024, Căși Sociale ACUM! a trimis tuturor candidaților la alegerile locale și europarlamentare din Cluj-Napoca Apelul intitulat „Investiți în cel mai neglijat obiectiv de utilitate publică: locuințe sociale publice!”

Apelul conține revendicări adresate autorităților publice locale, Guvernului României și reprezentanților României la instituțiile Uniunii Europene.

După încheierea alegerilor din iunie 2024, am început să strângem semnături de susținere pentru acest Apel cu scopul ca după ce noii aleși își preiau pozițiile în diverse structuri, să vi le prezentăm. Apelul și lista semnatarilor acestui Apel se află în pachetul de documente depus în atenția Dumneavoastră. Iar mai jos, puteți citi revendicările noastre specifice adresate Dumneavoastră ca decidenți locali.

În perioada campaniei alegerilor parlamentare și prezidențiale din noiembrie 2024, Căși Sociale ACUM!, împreună cu Confederația Sindicală Cartel Alfa a derulat Campania intitulată Locuințe publice pentru lucrători. Găsiți materialul tipărit al acestei campanii în pachetul de documente depus în atenția Dumneavoastră.

Atât Apelul cât și Campania au formulat argumente pentru soluția propusă la criza accesibilității locuințelor în Cluj-Napoca și România.

Soluția propusă este creșterea fondului de locuințe sociale publice, astfel încât el să devină semnificativ.

Soluția propusă definește măsuri în vederea creșterii ofertei de locuințe publice.

Soluția propusă, pe lângă faptul că are un impact pozitiv asupra vieții celor care sunt îndreptățiți la locuințe sociale publice, contribuie la reducerea cererii pe piața de locuințe și a prețurilor speculative.

Vă supunem atenției revendicările pe care inițiatorii și semnatarii Apelului, precum și promotorii Campaniei le formulează față de autoritățile publice locale, și vă solicităm să acționați cât mai urgent posibil în vederea realizării acestora:

► Realizați un fond semnificativ de locuințe sociale publice. Pentru ca acest fond să aibă impact și asupra prețurilor de pe piață, ar trebui să fie la paritate cu locuințele în proprietate privată.

► Condiționați aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale inițiate de dezvoltatori imobiliari prin transferul a 25% din ceea ce creează ei, în fondul public de locuințe. Introduceți în contractele de restructurare urbană încheiate între primărie și proprietarii fostelor platforme industriale această condiție, astfel încât măcar regenerarea ultimelor foste platforme industriale din nordul orașului Cluj-Napoca să rezulte în obiective de interes public precum locuințele sociale. Asta este o modalitate prin care fondul de locuințe sociale publice se poate crește în mod semnificativ, pe lângă convertirea unor clădiri goale în blocuri de locuințe sociale și construcția de noi locuințe sociale.

► Asumați-vă obligația de a realiza în fiecare an un anumit număr de locuințe sociale publice, urmărind un plan multianual susținut financiar din bugetul local, fonduri de la stat și bani din diverse programe europene.

► Căutați modalități prin care studenții care studiază în Cluj-Napoca, și cei care lucrează temporar în oraș sau sunt la început de carieră și nu au domiciliu stabil în oraș, să fie eligibili la locuințe sociale din fondul locativ al Municipiului Cluj-Napoca. Astfel respectați prevederea legală privind criteriul de eligibilitate la locuință socială de a fi cetățean român, și răspundeți la nevoia de locuire accesibilă ale multor categorii de persoane. În momentul de față, cele din urmă sunt împinse către piața de chirii și cresc cererea de locuințe date în chirie și vrând-nevrând contribuie la menținerea și creșterea prețului chiriilor private.

► Susțineți prin parlamentarii și europarlamentarii partidelor pe care le reprezentanți, impunerea unor măsuri pentru protecția chiriașilor privați și controlul/ plafonarea/ înghețarea chiriilor, inclusiv în vederea reglementării stricte a contractelor de închiriere.

Căși Sociale ACUM!

30.01.2025.

LPL_intro_insta

Sinteza revendicărilor

CAMPANIA LOCUINȚE PUBLICE PENTRU LUCRĂTORI
Noiembrie 2024

Sinteza revendicărilor

Ne-am derulat campania “Locuințe publice pentru lucrători” în perioada campaniei electorale din noiembrie 2024. Nu ne-am oprit din ea nici când s-au dat peste cap aranjamentele cunoscute ale vieții politice și au ieșit la suprafață nemulțumirile cumulate ale oamenilor, începând să se audă și vocea celor mai puțin sau deloc reprezentate categorii sociale din ultimele decenii. Din păcate, în România, nu s-a coagulat o mișcare socialistă care să fi creat canale pentru amplificarea acestor voci, iar ele s-au îndreptat înspre oferta extremei drepte conservatoare a cărei soluții social-economice la criza creată de capitalism nu sunt soluții adecvate.

Tranformările economice din România ultimelor decenii au fost marcate de trecerea de la socialismul de stat la capitalismul neoliberal, ceea ce a însemnat privatizarea fostelor întreprinderi de stat, dezindustrializarea țării de pe urma falimentării și închiderii majorității vechilor fabrici și pierderea locurilor de muncă, urmată de constrângerea de a alege calea emigrării din România. Reindustrializarea prin companii private multinaționale sau naționale petrecută în funcție de interesele investițiilor de capital nu a însemnat nici ea îmbunătățirea condițiilor, siguranței și câștigurilor salariale ale lucrătorilor într-o măsură în care ei să poată să își asigure un trai decent. Sectorul serviciilor cu mare valoare adăugată a creat o pătură socială cu putere mai mare de consum în centrele regionale, dar și pentru mulți lucrători din această categorie costurile locuirii implică eforturi uriașe.

Un trai decent înseamnă și locuințe decente pentru care lucrătorii nu trebuie să se îndatoreze pe viață la bănci, sau nu trebuie să plătească peste 20-30-40% din veniturile lor lunare pe costurile locuirii care includ și cheltuielile cu utilitățile. De aceea, campania noastră a pus în lumină situația lucrătorilor din România din punctul de vedere al locuirii. Multe segmente ale claselor lucrătoare sunt afectate de criza locuirii, ceea ce, în esență, constă în accesul redus, în unele cazuri chiar imposibil, la locuințe adecvate la un preț accesibil în funcție de venituri.

Credem că, în aceste vremuri când rupturile între cei mai săraci și cei mai bogați, între clasele dominante și clasele lucrătoare exploatate și prin nevoile lor locative, între diversele pături ale lucrătorilor, între regiuni, județe, localități, chiar și între zone intra-urbane din punctul de vedere al accesibilității, calității și siguranței locuirii, devin tot mai explicite, este crucial să vorbim despre nemulțumirile care ne leagă, cauzele acestora și soluțiile care servesc interesele multor categorii de lucrători. Astfel, revolta împotriva exploatării, inegalităților, nedreptăților, și încălcării demnității nu se va canaliza către categoriile identitare stigmatizate prin acțiunile conservatorilor culturali, și nici invers, împotriva muncitorilor afectați de probleme materiale și ridiculizate de liberali. Astfel, revolta va avea șansa să coaguleze și solidarizeze diferitele segmente ale claselor lucrătoare împotriva capitalismului creator de multiple crize care pun viețile oamenilor în pericol, reproduc și adâncesc sărăcia, extind privatizarea către noi sectoare (precum sănătatea și educația), implementează măsuri de austeritate și direcționează investițiile publice spre industria militară și susținerea războaielor.

Analiza făcută pentru noua noastră campanie a atras atenția asupra următoarelor teme majore prin care devin clare cauzele și manifestările crizei locuirii în România, și se creionează soluția: creșterea fondului de locuințe sociale publice.

  1. Solidarizarea mișcărilor locative și mișcărilor pentru drepturile muncii este crucială !
  2. A fi proprietar de locuință nu înseamnă că trăiești în condiții bune !
  3. A fi proprietar de locuință nu înseamnă că ești în siguranță !
  4. Dacă nu ești proprietar de locuință, ești împins spre piața scumpă a chiriilor private
  5. Chiriașii privați sunt supraîncărcați cu costurile locurii
  6. Piața nu rezolvă nevoia de locuințe a lucrătorilor
  7. Piața urmărește nevoile acumulării de capital
  8. Cu venitul minim pe economie nu scapi de sărăcia locuirii!
  9. Venitul mediu nu asigură o locuință decentă

Mesajele și revendicările noastre sunt :

  1. Creșterea salariilor rezultă în îmbunătățirea traiului doar împreună cu reducerea costurilor locuirii. Pentru asta este nevoie de creșterea fondului de locuințe publice.
  2. Alternativa la locuința în proprietate privată caracterizată de supraaglomerare, privațiuni locative și supraîncărcare cu costurile locuirii, este locuirea în locuințe publice care asigură condiții adecvate și accesibile ca preț.
  3. Alternativa la locuința în proprietate privată este locuirea în locuințe publice care reduc semnificativ costurile locuirii și îți asigură siguranță.
  4. În lipsa locuințelor publice, toți cei care nu au în proprietate o locuință, sunt împinși către piața chiriilor. Aici prețurile sunt foarte mari pentru că locuința a devenit investiție.
  5. Pentru a nu fi nevoiți să închirieze de pe piață, cei care studiază sau lucrează temporar într-o localitate, ar trebui să fie eligibili la locuințe sociale. Ei cresc semnificativ cererea pe piața chiriilor pentru că nu există ofertă în sectorul public de locuințe. Dacă ar exista ofertă semnificativă de locuințe publice, cererea de pe piața chiriilor private ar fi mai mică. Deci, realizarea de locuințe publice, prin construcție sau alte modalități, este unul din mijloacele prin care costul chiriilor private s-ar putea controla.
  6. Piața nu rezolvă nevoia de locuințe a lucrătorilor. Cererea de locuință pe piață și creșterea prețurilor legată de creșterea cererii, se poate reduce prin creșterea ofertei de locuințe publice.
  7. Soluția la criza locuirii este creșterea fondului locativ public.
  8. Din punctul de vedere al persoanelor cu cele mai reduse venituri, în România există un număr extrem de redus de locuințe sociale, astfel încât nu se acoperă nici nevoia lor de locuit.
  9. Nu doar cei care trăiesc din venituri sub pragul sărăciei, ci toți cei care câștigă sub nivelul venitului mediu au nevoie de locuințe sociale. Primăriile, cu sprijin de la stat, trebuie să fie obligate să realizeze un număr suficient de astfel de locuințe pentru a asigura accesul la locuințe adecvate a diverselor categorii de lucrători care nu sunt plătiți suficient pentru a-și asigura o locuință de pe piață.

Alternativa la locuința în proprietate privată este locuirea în locuințe publice care reduc semnificativ costurile locuirii și îți asigură siguranță.


Note:

Campania Locuințe Publice Pentru Lucrători este rezultatul unei colaborări între Căși sociale ACUM / Social housing NOW și Confederatia Nationala Sindicala "Cartel ALFA".

Design infografice: Anna Balázs-Bécsi. Texte: Enikő Vincze