Dialog între familia Berki-Lăcătuș, Enikő Vincze și George Zamfir
Magdalena Berki: Deci, mi-a spus doamna când am fost la spațiul locativ că am primit un răspuns de la ea, de la primar. Zic: „Doamnă scumpă, eu n-am înțeles nimica”. „Ne-a spus domnul primar că s-o respins, toată lumea, s-o respins, o să te evacueze, nu o să rămâi”. O zis că n-am nici o șansă, am primit răspuns, am primit scrisoarea ce ți-am trimis-o pe internet. Deci de la primărie rămâne numai să ne evacueze. Dar am zis: „Doamnă, că nu ies, am zis că nu am…”. Am fost o singură dată la tribunal la înfățișare.
Alina Lăcătuș (fiica): Am fost la instanță, dar nu ne-o spus nici măcar verbal, vedeți că trebuie să veniți în data cutare că nu vă emitem o înștiințare.
Enikő Vincze: Și la final ce vi s-a zis?
A.L: Nimica. Am primit hârtia acasă cum că suntem evacuați.
M.B: Au spus că ne trimite răspunsul pe internet.
A.L: Ei practic trebuie să-ți trimită acasă o hârtie, nu pe internet.
E.V: Dar v-a trimis-o aia, sentința?
A.L: Nu. Noi nu am primit, și nici nu am primit o altă citație cum să ne prezentăm, sau măcar să ne spună verbal. Nici măcar asta.
E.V: Și nu v-a dat nimeni avocat din oficiu?
M.B: Nu.
A. (prieten): Aici îs multe grupuri de interese cu evacuarea, ăsta care construiește aici.
M.B: Doamna Enikő, știi de la ce o pornit nouă prima dată și prima dată aicea, de la oamenii ăștia de sus din curte, de la vecinii mei. O venit sor-mea cu copiii ei, la ei vin foarte mulți copii, oameni, din ăstea au fost. Na, toată reclamația de la ei o pornit, că au zis că suntem „toxiinfecție de murdari”. Deci doamna de la primărie când o venit cu încă un bărbat o fotografiat în casă, o făcut poze și au dus la primărie. Au zis că suntem toxiinfecție. Nu, ei nu mi-au spus direct, i-au zis lui sor-mea. Au venit patru-cinci bărbați, inspectori de primărie, a venit doamna aia. Au zis: „Doamnă, ieși din casă!” - „Du-te, doamnă dragă, că nu ies nicăierea!”, „O să spună să plătești chirie” - „Plătesc, doamne iartă-mă, de ce să nu plătesc? Unde stau, plătesc, care-i problema?!”, i-am spus. Și o venit ăla, o zis domnul ăla, inspectorul ăla de la primărie: „Ce mizerie e aicia, că nu-i nicio mizerie?!”. M-a rugat frumos doamna să o las să facă fotografii în casă, că cere primarul ca să vadă ce mizerie îi. Am lăsat-o pe doamnă să fotografieze. A fotografiat în casă, hainele din dulap, na, în bucătărie acolo. O fost un pic de dezordine, când îs copii un pic de dezordine îi. Dar nu o fost cum s-a spus, toxiinfecție de murdari.
E.V: Și asta a fost acum doi ani.
M.B: De doi ani.
E.V: Și atunci când au venit, au zis că au venit că cineva a reclamat.
M.B: Da.
E.V: Și când au venit, nu au întrebat: “nu vreți să deveniți chiriași?”, “nu vreți să cereți...”?
M.B: Am cerut ca să ni să facă contract pe locuința asta. Am depus un dosar acuma doi ani, am depus hârtiile, toate bilețelele alea le-am dat la tribunal, ni le-au luat. Deci ăia ia de la primărie hârtiile cu ce plătești, chitanțele, și astea. Trebuie să fie la registratură hârtiile cu ce am plătit eu. Că acolo scrie în hârtie că eu nu plătesc chirie. Dar eu am chitanțele cu ce am plătit după, cei 37 de lei pe lună pe care i-au zis. Dar eu îs de acord să plătesc și mai mult dacă trebuie.
George Zamfir: Știți care-i treaba cu după... I-am arătat și avocatei, a citit sentința, și a spus că aia nu se consideră chirie.
M.B: Dar ce se consideră?
G.Z: E un fel de, o formă de compensare pe care o dați dumneavoastră primăriei pentru că primăria nu-și poate folosi spațiul ăsta conform legii.
M.B: Ăsta n-o fost un spațiu.
G.Z: Asta scrie în sentință.
M.B: Am înțeles. Dar casa asta n-o fost a primăriei. Deci asta a fost a ICRAL-ului. Și primăria, între timp, cât am umblat la primărie ca să ni se facă un contract pe casă, o cerut-o șefa de serviciu Ferenczi. S-o făcut spațiu locativ. O venit domnul Chirileanu și o văzut că ce-i aicea, că stăm în casă, și s-o făcut spațiu locativ. Deci n-o fost, ăsta o fost... Dacă noi dăm jos scârțâitoarea [n.r. polistirenul], deci asta știți cum îi? Nici nu stai în casă de mucegai! Asta a fost devastată, n-o fost cum e acuma... Era un beci. Am schimbat țevile, curentul n-a funcționat de o sută de ani. Deci noi n-am devastat locuința asta, să zică primăria că bă, îs țigan defavorizat, că-s țigan, cum spun că suntem țigani și că suntem toți infecții, că așa și-au făcut și reclamația. Nu-i.
E.V: De fapt, e invers, dumneavoastră ați amenejat-o. Cam în ce an a fost prima dată când ați intrat?
M.B: De 22 de ani stăm. Eu aici m-am îmbolnăvit cu astm. Suntem bucuroși că avem și aicea unde să stăm, și... Știți care e problema? La noi e foarte mare umezeală. Deci, unde am ținut aici, unde e cămăruța aia, unde am făcut camera aia, era o aerisire. Dar orice ai ținut, acte, tot, tot, tot s-a mucegăit, și se mucegăiește. Noi am intrat aici, am pus... am avut ajutor social, casă socială am cerut, că am avut ajutor social și m-am trecut numai eu cu copiii. Și atât am mers și am venit până n-am mai băgat de seamă, nu mai m-o interesat. Ultimii zece ani nu mai m-o interesat.
E.V: Și atuncea nu știu, dumneavoastră ar trebui cumva să luptați ca să primiți ceva.
M.B: Da, asta am cerut și eu la primar, și la ăștia de la... Mi s-a zis de la spațiul locativ să mă duc în Gheorgheni, la Asistență Socială, să mă duc să mi se plătească doi ani de zile chirie.
E.V: A, aia cu subvenția chiriei.
M.B: Da, că îi dă de la guvern. Stai doamnă, că eu n-am venit să cer milă, să cer bani, că n-am. Că eu lucrez de zece ani de zile, și eu și bărbatul meu, noi lucrăm amândoi. I-am spus, doamnă, eu n-am venit să vă cer milă, i-am zis să ne lese în casa asta să stăm aicea, că n-avem unde să mergem. I-am spus, doamnă, eu n-am părinți, de la zece ani jumate sunt fără părinți, bărbatul meu la fel, deci noi n-avem unde să mergem, să mergem să ne mutăm la prieteni, sau la părinții mei. Doamnă, eu n-am părinți. Unde să mergem șapte persoane, să stăm acolo?
E.V: Da, și a zis că asta ar fi singura soluție cu chiria asta.
M.B: Da, o să trebuiască să merg să mă interesez. O parte dă primăria, și o parte noi, să plătim noi. Am zis că nu sunt de acord cu asta. Da’ mi s-o făcut rău, n-am mai avut aer, am amețit de cap ca o găină și am ieșit.
A.L: Și pe hârtia asta care ne-au trimis ultima dată scrie că nici un membru de-al famililei gradul întâi, adică noi, copiii, n-o să mai primim casă.
E.V: Locuință socială.
A.L: Da. Dar noi practic am fost copii, noi ne-am nascut aici.... Noi nu am intrat abuziv, noi nu avem nici o vină! Noi ar trebui să putem primi o locuință socială.
M.B: Și mi-a spus că pot să mă duc și la drepturile omului, și la Iohannis! Pot să mă duc, că nu rezolv nimica.
E.V: Acuma noi ne-am uitat din nou la legea locuinței, și acolo zice cine nu are dreptul să primească locuință socială: cine a avut proprietate, sau cine a vândut după ’90. Dar asta cu ocuparea abuzivă nu scrie.
M.B: Și atunci, cine a dat-o?
E.V: Boc. Ăștia de aici, că nu-i în lege.
M.B: Păi da, și atuncea fac ei legea asta? Și atunci, deci noi unde să mergem, să ajungem pe Cantonului? Am un copil cu întârziere de memorie. Eu n-am spus la primărie treaba asta. Dacă copilul l-am mutat de la generală în ajutătoare, vă rog frumos să mă credeți, șase luni de zile copilul o vomat într-una. Dar să se vadă copilul acolo. Ăștia-s mici, dar ăsta, de ăsta-i... pe când ajungem, dacă ar fi să ajungem acolo, atunci mai bine să ne pună la zid, să ne omoare.
A: Calea de atac există în locuința asta, un avocat care e vărsat, știe cum să atace. Pentru că ei fac un abuz. Ei au trecut ceva ce n-o fost, l-au trecut în spațiul locativ. Deci avocatul aicea poate să le atace. Că ăsta practic nu-i locativ ce-o zis ei, că-i abuziv, deci practic e un beci. Deci oriunde, pă cataster [n.r. cadastru], în arhiva primăriei te uiți, e un beci.
G.Z: Mai e o chestie. Ei spun că în orice imobil, deci orice imobil poate să includă și spațiu locativ, și spațiu de depozitare, și altceva. Deci din punctul ăsta de vedere ei s-au protejat.
M.B: Nu zic că-i normal, că asta-i abuziv, cum au spus oamenii. Da, îs de acord, că așa se spune și la primărie.
A.L: Da, ai intrat fără voia nimănui, vai de capul tău, da. Dar n-ai intrat într-o casă, că asta nu-i casă.
M.B: O venit un om din Grigorescu acuma vreo patru ani, cinci ani, a venit cu o fetiță în apartamentul de deasupra, unde au primit repartiție. Când o intrat oamenii aicea și o văzut unde o să se mute, s-o temut oamenii.
E.V: Au refuzat.
M.B: Au văzut, au spus că noi n-avem baie, în secolul 20 n-avem baie, suntem vreo 20 de inși pe un veceu. Nici canalizarea n-o putem folosi, că se înfundă foarte repede. Și când se înfundă de la mine în jos, că-i beciul, și canalul ca beciul. Și atuncea îți vine înapoi în casă. Și atunci mai bine am renunțat și cărăm apa cu găleata. N-ai ce să faci, n-avem încotro.
E.V: Cine e angajat?
M.B: Și bărbatul, și eu, acum sunt pe concediu medical. Eu nu lucrez aicea de mult, de un an de zile lucrez la Brantner. Asta-i bună ca să pui la dosar câți ani am lucrat și dincoace la mătură. Eu am lucrat la Rosal nouă ani și aicea numai de un an de zile.
E.V: Și ăsta e buletin provizoriu, doar că au trecut adresa.
A.L: Da, păi la noi la toți ne scrie în buletin adresa.
E.V: Dar tot buletin din ăsta aveți? A, n-aveți cartelă...
A: Știți care e problema? Soțul dânsei a avut cartelă cu adresa asta, dar cartela a expirat, și după ce a expirat nu i-o mai făcut cartelă. Dar el a avut, bărbatu-său.
G.Z: Soțul ce mai zice? Cum e?
M.B: Foarte stresat, suntem stresați.
Nota redacției
În anul 2017, când familia a fost chemată în judecată de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca pentru ocupare abuzivă, în zona adresei la care ea locuiește pe strada Anton Pann nr. 22, primăria a eliberat mai multe autorizații de construcție. Printre ele, în favoarea EBS Real Estate Investment (proprietatea lui Daniel Metz, CEO la NTT Data) pentru Ansamblul rezidențial BEAUCIEL de pe str. Anton Pann 28-30 (https://www.ebs-rei.com/ro/cluj-beauciel.html); în favoarea Marina Properties (http://www.marinaproperties.ro/), pentru un imobil de locuințe colective de șase etaje pe str. Anton Pann 34-36, al cărui proprietar este Alexandru Marina, cu proprietăți și în zona Între Lacuri, în Bună Ziua și în alte părți ale orașului; respectiv în favoarea Oxygene Mall și Oxygene Residence (proprietar SC Mercurial SRL, al cărei administrator este Ștefan Gadola), precum și în favoarea fraților Mărghitaș și SC ROMDESIGN pentru un bloc. Cele din urmă sunt în construcție pe teritoriul fostului Abator (din Piața Abator, una din străzile care îl împrejmuiesc fiind partea de stradă Anton Pann nr. 20-36). Până nu demult, cu începere din anul 2007, aici (pe lângă sau în locul reprezentanței Opel Ecomax a omului de afaceri Árpád Pászkány) se anunța construcția Ansamblului Riverfront, un centru multifuncțional comercial, birouri şi locuinţe, întins pe 2,6 hectare. Riverfront a rămas un proiect nerealizat al companiei DNP Invest (controlată de compania off-shore DNP Invest LLC) și Baucom.
În apropiere, pe str. Parcul Feroviarilor 12, tot în 2017, Primăria Cluj-Napoca a eliberat o autorizație de construcție pentru construirea a două blocuri de către SC Tekton Real Estate SRL, printre altele menționând în hotărâre: „Caracterul zonei este preponderent rezidențial de tip periferic, dezvoltat pe un parcelar cu clădiri de factură modestă, situate în lungul unor străzi, care odată cu dezvoltarea orașului au devenit atractive pentru locarea unei game largi de activități. În prezent, zona se află în plin proces de restructurare.” În ceea privește Parcul Feroviarilor, dincolo de str. Anton Pann 34-36, în anul 2017, FabHub Creative City a anunțat un „concurs de proiecte de inovație socială, culturală și urbană” intitulat “Reactivăm Parcul Feroviarilor” în cadrul proiectului său „Urbaniada” derulat cu sprijinul ING Bank. Acest lucru s-a întâmplat după ce, pe baza Hotărârii Guvernamentale 36/ iunie 2017, Parcul Feroviarilor a trecut în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, „în vederea includerii în programul de reabilitare şi modernizare.” Apoi, Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică a anunțat „Concursul de soluții pentru reabilitarea Parcului Feroviarilor.” Mai recent, în aprilie 2018, Ordinul Arhitecților din România și Primăria Cluj-Napoca au anunțat intenția de „revitalizare a parcului”, lansând acest proces printr-un „concurs de proiecte pentru un concept integrat de remodelare urbană.”