Foto - imagine EAC la Webinarul din 18.04.2024: The impact of EU policies on housing and urban development
Cluj-Napoca nu este cel mai potrivit loc pentru a organiza conferința Eurocities în Cluj în mijlocul alegerilor locale (29-31 mai 2024), promovându-l pe actualul primar în campania sa electorală.
Din punctul de vedere al locuirii, Cluj-Napoca nu este un oraș european durabil/sustenabil.
- Din 2019, administrația publică locală a investit mulți bani în dezvoltarea infrastructurii urbane. Au fost construite parcuri, facilități sportive, piste de biciclete, străzi pietonale, malul Someșului și Canalul Morii au fost restructurate, iar un număr mare de străzi au fost reamenajate.
Între timp, însă, nu a existat nicio preocupare dedicată creșterii fondului de locuințe publice, chiar dacă, ca obiectiv de bifat, în Strategia de Dezvoltare Urbană Integrată 2021-2030, primăria a recunoscut necesitatea locuințelor sociale publice în Cluj-Napoca și Zona Metropolitană Cluj. Oferta de locuințe sociale rămâne cu mult în urma cererii, iar acest lucru umflă artificial cererea de locuințe cumpărate sau închiriate de pe piață.
- În paralel cu proiectele menționate mai sus, administrația publică locală s-a preocupat de atragerea investitorilor economici, inclusiv a investitorilor în dezvoltarea imobiliară. Dezvoltatorii au venit, urmărindu-și interesele legate de acumularea de profit prin construirea și comercializarea de clădiri de birouri, centre comerciale, clădiri rezidențiale sau cu utilizare mixtă.
Între 2019 și 2022, în Cluj-Napoca au fost finalizate 10.582 de locuințe particulare, adică 32% din toate cele construite în perioada 1990-2022, sau 47% din cele construite în perioada de creștere economică de după 2014. ‼️ În paralel cu această tendință, din 2015 încoace, primăria clujeană a construit doar 12 apartamente de locuințe sociale. Subordonarea intereselor publice de a avea un mediu natural și construit sănătos față de interesele capitalului imobiliar a dus la haos urbanistic, regimuri de înălțime a clădirilor depășind limitele definite în PUG, și aglomerarea traficului.
Astfel, terenurile și clădirile, și în special casele, au devenit nu numai mărfuri, ci și active financiare și obiective de investiții, ceea ce a dus la: creșterea continuă a prețului acestora pe piață; faptul că cererea de locuințe din Cluj a început să includă cerere din ce în ce mai mare de locuințe ca investiție; deteriorarea mediului natural și construit al orașului.
Multe dintre apelurile mișcării Căși sociale ACUM! (repetate și cu ocazia alegerilor din 2019), până și mesajul „Oraș pentru oameni, nu pentru profit”, au fost integrate în discursul oficial al administrației publice locale, însă, în lipsa unei decizii politice ferme, fără planuri anuale, alocații financiare și măsuri prompte în vederea transpunerii lor în practică.
Cerem de la instituțiile locale și europene o creștere semnificativă a fondului de locuințe publice în Cluj-Napoca și alte orașe mari din România, care să garanteze accesul diverselor categorii sociale la locuințe la prețuri accesibile și să reglementeze indirect creșterea prețurilor pe piața imobiliară.
***
Cluj-Napoca is not the best place to organize such a conference in the middle of local elections, promoting the current mayor in his campaign.
From the point of view of housing, Cluj-Napoca is not a sustainable European city.
- Since 2019, the local public administration has invested heavily in the development of urban infrastructure. Parks, sports facilities, bicycle paths, and pedestrian streets have been built, the bank of Someș and the Morii Canal have been restructured, and many streets have been redeveloped.
In the meantime, however, there was no concern dedicated to increasing the public housing stock, even though, as an objective to be ticked in the Integrated Urban Development Strategy 2021-2030, the mayor's office recognized the need for social housing in Cluj-Napoca and the Cluj Metropolitan Area. The supply of social housing remains far behind demand, artificially inflating the demand for buy-to-let homes on the market.
- Parallel to the projects mentioned above, the local public administration was concerned with attracting economic investors, including real estate developers. Developers came, pursuing their interests related to the accumulation of profit by building and trading office buildings, shopping centers, residential, or mixed-use buildings.
Between 2019 and 2022, 10,582 private homes were completed in Cluj-Napoca, i.e., 32% of all that was built between 1990-2022, or 47% of what was built in the period of economic growth after 2014. In parallel with this trend, since 2015, the town hall has built only 12 social housing apartments. The subordination of public interests of having a healthy natural and built environment to the interests of real estate capital has led to urban chaos, building height regimes exceeding the limits defined in the PUG, and traffic congestion.
Thus, lands and buildings, and houses in particular, became not only commodities but also financial assets and objects of investment, which led to the continuous increase of their price on the market, the fact that the housing demand in Cluj started to include a growing demand for housing as investment, and the deterioration of the city's natural and built environment.
Many of the calls of the Social Housing NOW! movement (also repeated on the occasion of the 2019 elections), even the message "City for people, not for profit," have been integrated into the official discourse of the local public administration, however, in the absence of a firm political decision, without annual plans, financial allocations and prompt measures in view their transposition in practice.
We demand from the local and European institutions a significant increase of public housing stock in Cluj-Napoca and other Romanian big cities that can guarantee the access of diverse social categories to affordable homes and indirectly can regulate the price increase in the housing market.
31.05.2024.