Contribuție la dezbaterea publică organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) privind Strategia Națională a Locuirii

Colega noastră din Căși sociale ACUM!, Enikő Vincze, a participat la întâlnirea online din 10.05.2022 organizată de MDLPA cu scopul unei discuții publice despre SNL. Redăm aici observațiile sale.

MDLPA a publicat proiectul de act normativ și nota de fundamentare pe această adresă pe 21.04.2022 - https://www.mdlpa.ro/pages/proiecthgaprobatesnl21042022

« Introduceți în SLN pbligația statului de a elabora și implementa un Plan național de acțiune pentru locuințe sociale »

Mulțumesc pentru invitație și pentru că n-ați uitat de noi. Sunt aici într-o dublă calitate, fiind profesor și pe teme legate de dezvoltare urbană, dezvoltare inegală și locuire, dar fiind și activistă în domeniul dreptății locative cu Căși Sociale ACUM! din orașul Cluj, și cu Blocul pentru Locuire pe plan național. Noi nu v-am transmis observații, propuneri în scris în runda anterioară la SNL. Nu știu dacă timpul scurt a fost neapărat impedimentul, sau faptul că ne-am cam pierdut încrederea în acest tip de colaborare. Adică, desigur, nu contestăm munca dumneavoastră, cei care sunteți aici cu dedicație și priceperea tehnică, însă cum spuneați, și cum ne-am dat și noi seama, lipsa voinței politice la nivel decizional ne face pe noi toți ca de o vreme să fim sceptici în legătură cu orice promisiune venită din partea guvernaților în acest domeniu. Deci asta pe de o parte. Pe de altă parte, câte știm despre ele, interesele economice care țin de piața imobiliară, ne fac să credem de asemenea că politicul nu va produce și nu va repartiza altfel locuințe publice decât a făcut până acum, adică spre zero, pentru că în continuare este voința politică de a susține piața imobiliară și dezvoltatorii imobiliari.

Despre legătura dintre această SNL și PNNR aș spune, că în momentul respectiv, în 2020 parcă, când s-a lucrat la PNRR, am elaborat și noi o propunere, pachetul pentru creșterea fondului de locuințe sociale, acel demers fiind susținut de mai multe organizații civice și sindicate. Ne-am bucurat, pentru că într-o primă fază părea că există disponibilitate pentru integrarea pachetului în PNRR, apoi propunerea respectivă a dispărut, și am văzut varianta finală a PNRR-ului care arată cu totul altfel pe această temă. Toată problematica locuințelor sociale apare cu totul altfel și în această strategie pe care acum o dezbatem.

Cred că acest lucru se leagă de faptul că strategia aceasta vine să susțină PNRR-ul, respectiv PNRR-ul spune că e nevoie de această strategie, astfel încât ce am revăzut în textul strategiei pe locuire este argumentarea respectiv sunt tipurile de locuințe pentru care în PNRR există fonduri. Și de aici se continuă acea confuzie și terminologică de care ziceți și dumneavoastră că există deja, și că ar trebui clarificată, dar mi se pare că se complică și mai mult sau se confuzează și mai mult lucrurile acum. Adică, dacă mă uit de exemplu, și asta este o observație concretă la strategie, la capitolul trei, scopul și obiectivele strategiei, termenul de locuință socială nu apare nicăieri, nici la pilonul 1, nici la pilonul 2, apar locuințele de necesitate, apar locuințele pentru tineri care aparțin grupurilor vulnerabile, și apar locuințe pentru specialiști din domeniul sănătate și învățământ.

Nu știu dacă asta este o chestiune tehnică sau acest fapt sugerează o tendință de decizie politică pentru a reduce accesibilitatea locuințelor sociale la grupuri vulnerabile și persoane marginalizate. Să nu mă înțelegeți greșit, cei care mă știți și ne știți activitatea, de peste 10 ani milităm pentru dreptul la locuire a persoanelor vulnerabile și împotriva rasismului instituțional, deci sigur este nevoie de locuințe pentru ele, și este nevoie să fie o prioritate, dată fiind grava situație a sărăciei din România, dar politic mi se pare că este o mare greșeală să renunțăm la ceea ce este acum cel puțin prin intenție definiția locuințelor sociale în legea locuinței. Adică un tip de locuință dedicată tuturor, sau accesibilă tuturor persoanelor care au un câștig sub venitul mediu pe economie și nu își permite să achiziționeze sau închirieze o locuință de pe piață. Deci acest lucru lipsește cu desăvârșire din această strategie și mă întreb dacă asta înseamnă că ne putem aștepta ca legea locuinței să se modifice în acest sens.

Ceea ce lipsește din obiectivele și din măsurile identificate în SNL în dezbatere acum, cu toate că aveți în partea de analiză un capitol, sau mai multe paragrafe din mai multe capitole despre piața imobiliară, sunt măsuri legate de aceasta. Ni se sugerează în diagnoza strategiei, că din modul în care funcționează piața imobiliară ar rezulta câteva probleme ale accesibilității locuințelor adecvate și accesibile ca preț pentru foarte multă lume din România. Și totuși, la măsuri nu găsim nici o măsură care să abiliteze, sau să recapaciteze statul în relație cu piața imobiliară, sau piața de locuințe. Vorbiți despre chirii mari, vorbim despre prețurile exorbitante de locuințe în raport cu veniturile oamenilor, deci vorbim despre problema aceasta a crizei locuirii mai ales în orașele mari, dar ceea ce vedem la măsuri propuse în strategie, este în cel mai bun caz schema de vouchere, practic un fel de sprijin acordat pentru accesibilizarea chiriilor private. Sau programele de subvenționare a chiriilor private, despre care știm că într-o oarecare măsură există deja în câteva  orașe mari din România. Dar dacă ne gândim mai bine ce fac defapt aceste lucruri, este că reproduc prețurile mari pe piața de locuințe, și practic nu rezolvă problema, ci o duc mai departe. Sau, vorbiți la un moment dat despre o mai bună structurare sau urmărire a pieței chiriilor, sunt cu totul de acord că este nevoie de asta, dar la nivel de măsuri din nou vedem ceva foarte-foarte puțin, și nu vedem de exemplu măsura reglementării chiriilor private. Aceasta trebuie să fie cu siguranță o discuție politică, ea nu este o chestiune tehnică ce o puteți rezolva eventual doar în grupurile în care lucrați sau ați lucrat la această strategie.

Doar că eu aș dori să amintesc aici aceste aspecte, pentru că, pe de o parte, este nevoie ca statul să investească mai multe fonduri publice în locuințe publice, iar pe de altă parte e nevoie să controleze și să reglementeze piața de locuințe private.

*

Am câteva observații pe marginea Planului de acțiune al strategiei acum în dezbatere. Trec direct la pilonul 4, cel al aspectelor privind administrarea și capacitatea administrativă a autorităților publice centrale, respectiv locale. Ce văd aici, este că aproape toate unitățile, structurile, procedurile pe care le propuneți se leagă de monitorizarea a ceea ce ar trebui să se implementeze de pe urma acestei strategii. Dar nu regăsesc măsuri și modificări instituționale care să faciliteze implementarea în sine a obiectivelor și atingerea rezultatelor scontate.

Spuneați la un moment dat, că este nevoie de corelarea activității ministerelor, al Dezvoltării și al Ministerului Muncii în primul rând, dar și al Sănătății și al Ministerului Mediului, apropo de dreptul de a locui în mediu sănătos, asta e o altă chestiune care nu apare deloc aici, și poate ar trebui să i se facă loc. Dincolo de asta, la nivel local, ar trebui să se asigure și acolo colaborarea la nivelul primăriei între departamente,în primul rând departamentele de patrimoniu sau fond locativ, depinde cum se numesc la nivel local, și direcțiile de asistență socială. Tocmai pentru ca în cazurile în care locuințele sociale sunt ocupate de persoane care au nevoie în complementaritate de servicii sociale și medicale, DAS-urile ar trebui să intervină și că colaboreze cu partea de administrație a locuințelor sociale.

Apoi există problema aceasta de monitorizare a ce fac autoritățile locale în domeniul locuirii. Ar fi bine să-i monitorizați mai bine de acum încolo decât s-a făcut până acum, și dacă eventual se constată că autoritățile locale nu au făcut ceea ce ar fi trebuit să facă, chestiunile acestea cu siguranță ar trebui să fie reglementate în contextul modificării legii locuinței, dar poate și a Codului Administrativ, pentru ca, totuși, să nu sacrifice satisfacerea nevoii de locuințe sociale pe altarul așa-zisei autonomii locale.

În ceea ce privește legătura între legislații, vorbiți despre corelarea legii locuinței și a legii urbanismului, este foarte bine acest lucru. Am vorbit și eu în ultima vreme cu mai mulți arhitecți, de la care am aflat că și dinspre ei ar exista propunerea aceasta de a relua atribuțiile publice ale planificării urbane. Deci să scoatem planificarea urbană de sub dominația privatului și să-i redăm funcția publică. Și pentru asta, apropo de instituții, ar trebui să avem și la primării și la nivel central birouri de planificare și sistematizare urbană.Pe lângă asta, este nevoie de corelarea legii locuinței cu legislația socială și cea de anti-discriminare, dar și a legii pe mediu și sănătate.

Apoi, deoarece după faza de planificare mai sus menționată urmează construcția, producția locuințelor publice, sociale, eu insist pe chestiunea aceasta, aici din nou s-ar putea gândi niște măsuri, soluții instituționale, care să reducă costurile. Pentru că, știm bine, costul unei locuințe nu se compune doar din materialele de construcție și costul forței de muncă, profitul făcut de companiile private și de dezvoltatori în mare măsură cresc aceste prețuri. Ca soluție, poate companii sau societăți comerciale de stat sau regii autonome ar putea să preia construcția de locuințe sociale.

Urmează apoi problema repartizării locuințelor sociale, desigur vorbiți despre nevoia de a simplifica criteriile. Eu adaug nevoia de a elimina posibilitatea ca administrațiile publice locale să pot să facă abuzuri la nivel local și să nu respecte legea locuinței din acest punct de vedere. În Cluj noi avem un caz câștigat în instanță împotriva primăriei, pe tema criteriilor de atribuire de locuințe sociale, dar procedura asta este prea costisitoare și necesită timp îndelungat, deci ar trebui să se clarifice și reglementeze și controleze aceste lucruri de la nivel central.

Cu ocazia aceasta aș dori să vă întreb, să nu uit până la urmă, că-i cu criteriile sau cu alte aspecte care ar urma să fie schimbate prin legea locuinței, dacă ne puteți spune, dacă acest mecanism a început deja, sau dacă deja lucrează cineva la modificarea legii locuinței și cum anume am putea și noi afla, din moment ce spuneți că ar nevoie de colaborarea noastră.

În șirul propunerilor privind reformele instituționale în vederea îmbunătățirii accesului fecetiv la locuințe sociale, trebuie să amintim și despre administrarea fondului locativ public. Instituțional ar fi nevoie și din acest punct de vedere de mai multe schimbări, s-ar putea de exemplu ca asociațiile de chiriași să se capaciteze și să fie cumva parte din procesele decizionale de la nivel local care privesc fondul de locuințe sociale.

*

În draftul SNL se vorbește și despre așezările informale. Pe baza legii urbanismului modificat, ar fi bine ca această strategie să poată să pună în funcțiune ceea ce nu se implementează defapt. Însă, ceea ce am observat în textul strategiei, este că apropo de așezări informale peste tot apare doar situația în care așezarea informală poate fi legalizată, și condițiile de infrastructură și de locuire îmbunătățite. Foarte important, desigur, acest lucru, dar să nu uităm de cazurile în care așezările informale nu pot fi legalizate din diverse motive, pentru că de exemplu sunt amplasate în mediu toxic, sau locuințele practic nu respectă standardele necesare pentru a fi autorizate, și atunci, este nevoie de menționarea că și această procedură de identificare și soluționare a locuirii în așezarea informală ne duce către nevoia creșterii de locuințe sociale. Pentru că e nevoie de locuințe alternative oferite persoanelor care la finalul procesului de clarificare a situației așezărilor informale, ar trebui să părăsească locuințele lor edificate în trecut fără autorizație.

În ceea ce privește locuința de necesitate, accepțiunea despre care vorbiți despre ea în strategie, nu este aceeași cu actuala definiție în legea locuinței, deci ca să se extindă eligibilitatea la locuințe de necesitate, ceea ce este un lucru bun, este nevoie de modificare legislativă, pentru că, deocamdată, locuințele de necesitate se definesc în Legea Locuinței ca un tip de locuință care se acordă în cazuri de calamități naturale.

O altă problemă ce ține de modificarea legislației și temerea mea deja amintită, că s-ar reduce accesibilitatea la locuințe sociale, este cea a definirii cercului celor eligibili la locuințe create prin PNRR. Se va continua repartizarea locuințelor publice conform legii actuale a locuinței? Sau cum vor fi repartizate locuințele create prin PNRR? Am înțeles că prin PNRR se pot face locuințe (sociale) pentru persoane tinere sau netinere din grupuri vulnerabile, corect până aici. Dar mă întreb, cum se vor repartiza ele? Conform Legii Locuinței actuale nu poți separa un grup eligibil la locuință socială de celelalte grupuri eligibile, și să spui că vei repartiza locuințele create prin PNRR doar unui grup sau altuia. Deci cu siguranță și aici ar trebui să se mai clarifice lucrurile.

Vorbiți în strategie și despre regenerare urbană, ca obiectiv și ca măsuri de susținere. Doresc să menționez, să nu se uite, că și prin acest fenomen trebuie să ne gândim la ce se întâmplă pe piața imobiliară, cum funcționează ea. Știm că valoarea locuinței pe piața imobiliară depinde enorm de valoarea terenului, iar valoarea terenului depinde de ce este în jur, iar proiectele de regenerare urbană inclusiv apariția unor parcuri sau revigorarea parcurilor, ce fac? Cresc valoarea zonei, și duc la creșterea prețurilor de locuințe în acel cartier. Desigur, toată lumea vrea înfrumusețarea orașelor, satelor, și să fie verde și tot, dar ne întrebăm cui va fi accesibilă localitatea înfrumusețată prin regenerare urbană, dacă nu se va reglementa și piața imobiliară în acest sens, adică să nu se permită creșterea prețurilor la locuințe în zonă, sau, altfel spus, să nu se permită ca parcul făcut din buget public să contribuie la creșterea profitului privat.

Dreptul de a locui în mediu sănătos, am mai spus la un moment dat despre el, aici adaug că ar fi bine dacă ați putea introduce asta în pilonul 3, la tranziția verde. Pentru că de multe ori, persoane rome aparținând unor grupuri vulnerabile, trecute prin evacuări, sunt mutate forțat în niște zone toxice, rampe de deșeuri, stații de epurare a apei, deci ar fi cazul să vedem cum s-ar putea scoate în afara legii astfel de practici locale. Și cum s-ar putea asigura dreptul de a locui într-un mediu sănătos, în general.

Într-un final, dar nu în ultimul rând, ar fi nevoie ca în SNL să se introducă obligația statului de a elabora și implementa un Plan național de acțiune pentru locuințe sociale, ceea ce știu că este o chestiune de negocieri politice, dar este bine de notat nevoia aceasta și în cadrul acestor discuții tehnice despre Strategia Națională a Locuirii.

Comments are closed.