În aprilie 2017, platforma Romanian Smart City publica articolul cu titlul “Sillicon Valley-ul din Transilvania transformă orașul Cluj în primul smart-city din România”. Textul a inclus și următoarea declarație a primarului Emil Boc: „Smart City nu înseamnă doar tehnologie, dar și aplicații unde să avem ora exacta a autobuzului în stație, senzori pentru poluare și zgomot, plata online a abonamentelor pentru parcări, dar și aplicații pentru turiștii străini.”
Ca să susținem efortul primăriei de a amplasa senzori pentru poluare în oraș, am pus și noi la casele modulare din Pata Rât doi senzori: unul în 2020, care măsoară prezența particulelor în suspensie (sau prafuri nocive numite PM2.5 și PM10); iar al doilea în 2021 pentru măsurarea poluării aerului cu hidrogen sulfurat (H2S). Iată ce am aflat de atunci:
În ultimele 12 luni, media anuală cu poluare cu pulberi a depășit cu mult limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății:
- PM10 în Pata Rât a fost de 60 µg (micro-grame) / m3, în timp ce ele nu ar trebui să depășească 15 µg / m3
- 5 a fost de 31 µg / m3, o valoare care a depășit cu mult concentrația medie anuală recomandată de OMS, adică 5 µg / m3
În ceea ce privește poluarea aerului cu Hidrogen sulfurat, am putut observa: concentrația de H2S pe oră, măsurată în “ppm” (“părți per million”) în toate zilele lunii august și septembrie a depășit foarte mult limita legală admisă.Standardele naționale de stat în vigoare din 1987 (shorturl.at/muLRV) spun: în cazul unei expuneri îndelungate, concentrația medie maximă admisă la 24 de ore a substanței Hidrogen sulfurat (H2S) în aer este de 0.008 mg/ m3, adică de 0.006 ppm.
De ce este periculoasă poluarea cu PM2.5 și PM10, respectiv cu H2S? (conform https://www.calitateaer.ro)
De poluarea cu PM10 și PM2.5 sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung chiar și la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Expunerea repetată / prelungită la H2S (cum se întâmplă în cazul celor care locuiesc în Pata Rât) chiar și la niveluri scăzute provoacă iritații la ochi și erupții cutanate dureroase.
Expunerea la niveluri moderate poate provoca tensiune arterială scăzută, dureri de cap, pierderea poftei de mâncare și pierderea în greutate, dar și leziuni ale sistemului nervos.
Expunerea la niveluri ridicate de H2S provoacă paraliziere spiratorie, convulsii, comă, leziuni cerebrale și cardiace, chiar moarte.
ENHOJUST este un proiect care militează pentru dreptul la locuință adecvată într-un mediu sănătos și împotriva rasismului de mediu, pentru că:
- Locuirea în mediu toxic încalcă dreptul la mediu curat, dar și dreptul la o locuință adecvată, precum și dreptul la sănătate.
- Condițiile locative nu includ doar caracteristicile casei în care trăim, ci și mediul în care locuințele noastre sunt amplasate.
- Bolile care ne pun viața în pericol se datorează în mare parte factorilor de mediu. Speranța de viață și speranța de viață trăită în sănătate sunt determinate și de calitatea apei, aerului și solului. Dar ea depinde, desigur, și de starea locuinței în care trăim și de condițiile în care muncim.
- Rasismul poate să ucidă și prin forțarea oamenilor să locuiască în medii toxice, punându-le în pericol sănătatea și viața.
- Rasismul de mediu face posibilă și încearcă să justifice mutarea forțată a unor oameni lângă situri toxice (precum rampe de deșeuri, stații de epurare a apei, platforme industriale), dar și construirea unor platforme otrăvitoare la o distanță redusă de locuințe.
Campania ENHOJUST militează pentru modificarea legislației din România în vederea asigurării drepturilor interconectate la mediu curat, la locuință adecvată și la sănătate.
- Avem nevoie de politici de mediu, de locuire și de sănătate care să prevină rasismul de mediu, adică să elimine posibilitatea ca oamenii să fie forțați, din cauze diverse, să locuiască într-un mediu toxic ce le pune sănătatea și viața în pericol.
- Pentru asta construim solidaritate antirasistă între mișcarea ecologistă și mișcarea pentru dreptate locativă.
Echipa ENHOJUST