Q[uestioning]R[eality] este primul Festival – Cercetare din Cluj-Napoca pe tema Cluj – Smart City în care, împreună cu comunitatea locală, se dezbate, analizează și diseminează problemele ascunse ale unui oraș smart.
Obiectivul final al QR Fest este adunarea unor materiale într-o expoziție despre oamenii orașului smart, despre emoțiile, dorințele și relațiile dintre ei. Astfel, în urma evenimentelor, spectatorii vor putea lăsa ceva din ei pentru împlinirea demersului final de cunoaștere aprofundată a relației dintre locuitori, artă și orașul smart.
Festivalul QR Fest este organizat de rezidenții programului Wild Card for a Head Start, Csenge Lőnhárt, Cătălin Mardale, Diana Moga, Ruxandra Simion și Alexandra Vieru, care au lucrat împreună cu Zoltán Gálovits, mentorul proiectului. Aceștia au invitat trei artiști locali, Panna Adorjáni, Dániel Láng, Oana Hodade ca să participe la festival și împreună cu locuitorii Clujului, să chestioneze realitatea unui oraș smart.
Lansarea acestei număr de Cărămida se desfășoară în cadrul QR Fest și din acest motiv am discutat cu organizatorii și invitații festivalului.
Cum ajunge un grup de tineri artiști să simtă nevoia de a organiza un festival cu tematica smart city?
Diana:Orașul Cluj-Napoca a făcut parte din proiect din primele momente – aici ne-am cunoscut și ne-am format ca echipă, aici am avut laboratoare de creație și vom face festivalul. Într-un fel, la fel cum ne-am cunoscut unul pe celălalt, în același timp am ajuns să cunoaștem orașul împreună. Iar primul paradox de care ne-am lovit în repetate rânduri în oraș a fost această idee de smart city.
Dacă e să urmăreşti doar comunicările oficiale despre smart city Cluj-Napoca, totul se dorește a fi lapte și miere, digitalizarea sau transportul în comun electric sunt salvarea, dar povestea pare să se termine abrupt aici. Nu am putut ignora ruptura dintre ceea ce ni se prezintă oficial și ceea ce trăim individual și colectiv în oraș. Fiecare persoană cu care am interacţionat pe parcursul proiectului a avut o poveste sau o opinie bine formată despre această diferenţă. Am început să ne punem niște întrebări despre valoarea reală a unui smart city pentru individ, cât de smart este de fapt orașul în care ne facem proiectul, cui îi este permisă de fapt locuirea, dar și ce se ascunde de fapt sub fațadă, ceea ce a dus la dorința de a crea un eveniment mai amplu de explorare a acestor probleme și a unei platforme unde poveștile și problemele clujenilor își pot ocupa spațiul meritat.
Csenge: Eu sunt din Cluj, stau aici de când mă știu, adică de 23 de ani. Multe dintre lucrurile pe care mi le amintesc din copilărie și până acum s-au schimbat, însă aceste schimbări s-au accelerat și mai vizibil în ultimii 5 ani. Orașul este mereu în șantier și peisajul se transformă de la o săptămână la alta. Clădirile vechi dispar și odată cu ele și afacerile mici, second hand-urile, cofetăriile, non-stop-urile de la colț, pentru a face loc hotelurilor și clădirilor de birouri, cu Mega Image și Starbucks la parter. În fiecare an se taie jumătate de metru din trotuar, străzile se lărgesc și înghit odată cu ele și copacii, de care nu mai este loc acum.
Cu toții am auzit de conceptul de Smart Cityși chiar dacă nu prea știm ce înseamnă, sună bine. Dar, pentru mine, conceptul de Smart City reprezintă transformarea orașului într-un soi de panopticon. Centrul arată bine, avem bănci cu usb și autobuze electrice – dar sunt ele de ajuns pentru a face viața oamenilor mai bună? Cluj-Napoca este cel mai scump oraș din România, iar salariile nu cresc împreună cu chiriile și prețurile din magazine. A reflecta, din postura de artist și nu numai, la cum ne afectează aceste lucruri, mi se pare vital, fiind un prim pas pentru decizii mai conștiente și responsabile.
Cătălin: Conceptul de Smart City are, desigur, şi părţi bune pe care nu le putem nega. Însă, autoritățile locale şi presa mainstream înaintează o perspectivă singulară şi perpetuează discursul dominant; discurs care omite o parte a locuitorilor oraşului. Din punctul meu de vedere, avem nevoie şi de o poziţie critică. Se poate să pornesc de la o premisă greşită (tocmai de aceea organizăm un festival-cercetare), însă, în subsidiar, un Smart City poate alimenta gentrificarea, dezvoltarea inegală a oraşului şi poate defavoriza comunități deja precare. Cred că un Smart City ar trebui să răspundă nevoilor tuturor locuitorilor oraşului, nu doar ale unui anumit segment.
De ce este important să se ocupe arta cu teme sociale?
Cătălin: Cred că mai mult decât să abordeze teme sociale, arta ar trebui să-şi recupereze funcţia politică şi chiar utilitaristă. Prin abordarea problemelor stringente ale societăţii, ar trebui să se opună discursului şi raportului de forţe dominante, să pornească un dialog din care să se nască, ulterior, acţiuni concrete.
Diana: Cred că arta poate să aducă comunitățile mai aproape de aceste teme și să le susţină într-o explorare și discuție într-un cadru liber și creativ. Cu ajutorul artei, indivizii și comunitățile își pot schimba percepțiile sau găsi soluții out of the box la unele probleme cu care se confruntă în fiecare zi.
Dániel: Cred că arta ne poate aduce mai aproape de problemele sociale care uneori par înfricoșătoare. În legătură cu aceste întrebări, de multe ori este deja un bun început să ne gândim la ele, să fim deschiși faţă de ele, nu trebuie neapărat să găsim răspunsuri imediat. Dacă aceste teme ajung în conştiinţa publică prin artă, suntem deja mai aproape de soluţie.
Care sunt temele cele mai importante atinse în programul festivalului?
Cătălin: Dreptul la locuire, efectul colectării datelor, rasismul internalizat (chiar instituţionalizat?), poate chiar rolul culturii într-un smart city.
Alexandra: Întrebările principale, în jurul cărora a fost construit întregul concept al festivalului cercetare QR Fest, sunt: „al cui este orașul?” și dacă într-adevăr „un smart city răspunde nevoilor locuitorilor lui sau are în vedere doar anumite segmente ale populației orașului?”. De aici am ajuns la teme precum inegalitatea în ceea ce privește dreptul la locuire și chiar marginalizarea inhabitanților, care nu se încadrează în anumite norme. O altă temă este dată și de prezența fizică, din ce în ce mai invazivă, a tehnologiei în spațiul public, dar a cărei funcție se întâmplă să fie, de cele mai multe ori, decorativă, rezultând în această imagine de suprafață, marketizată excesiv și în spatele căreia se ascund necesități mai stringente, dar care, rămân neapelate.
Dániel: Programul festivalului este organizat în mare parte în jurul temei oraşul inteligent. Este un subiect destul de larg, aşa că se vor discuta multe aspecte. În proiectul nostru, Călătorie în timp în ritm de mers, noi ne-am ocupat mai ales de monumentele oraşului, de memoria acestuia,. Am învăţat multe despre practicile memoriei, despre subiecte pe care considerăm că merită să le ţinem în memoria colectivă şi despre lucruri pe care nu mai vrem să ne amintim dintr-un anumit motiv.
Ce înseamnă festival-cercetare? Cum se desfășoară cercetarea și care e scopul ei?
Ruxandra: În momentul în care am hotărât că tema festivalului pe care îl vom organiza va fi Cluj smart city, am început să ne documentăm despre conceptul de smart cityși cum este acesta, de fapt, dezvoltat în Cluj. Dar discutând despre ce urmează să facem, ne-am dat seama că ar fi mai important ca întrebările care s-au născut în timpul documentării să fie redirecționate către locuitorii orașului. Astfel, ipotezele sunt incluse în temele proiectelor noastre individuale, iar metodele de cercetare sunt formele artistice alese de fiecare dintre noi. Cum majoritatea dintre ele necesită intervenția publicului și explorarea diverselor povești individuale și colective, ne propunem ca la finalul festivalului, concluziile cercetărilor noastre să fie rezultatele întâlnirii dintre artiști și spectatorii care au devenit parte a festivalului – cercetare. Aceste rezultate vor lua forma unei expoziții finale, unde vom reflecta asupra întregii experiențe.
Csenge: Festival – cercetare, pentru mine, înseamnă ca sunt deschisă la discuții și curioasă să aflu și opinia celorlalți despre tema cu care mă ocup în proiectul meu individual, PLAY DATE. Pornind de la premise personale încerc să creez, împreună cu publicul, perspective noi, ce vor fi afișate la finalul festivalului într-o expoziție, și pot da naștere, mai departe la analize și puncte de vedere cât mai diverse.
Cătălin: Festival – cercetare înseamnă că nu suntem tezişti în demersul nostru. Ridicăm nişte semne de întrebare dar, totodată, acceptăm că putem greşi. Înseamnă că lansăm o dezbatere, de pe picior de egalitate, cu publicul şi poate chiar cu autoritățile locale şi încercăm să găsim împreună cele mai bune soluţii pentru oraşul în care locuim şi pentru fiecare dintre comunităţile oraşului.
Diana: În manifestul nostru creat la începutul proiectului, am pornit de la ideea ca nu dorim să impunem probleme și soluții la aceste probleme. Am dedicat bună parte a proiectului găsirii unei teme, iar ideea de Smart City Cluj-Napoca a apărut foarte organic dintr-un exercițiu creativ pe care l-am făcut în prima noastră întâlnire în persoană. Ne-am dat seama cât de valoros este acest subiect, dar și că ne dorim să-l aducem în comunitatea locală pentru explorare alături de oamenii orașului care pot avea perspective sau idei diferite. Ca urmare, am decis ca festivalul să ia forma unei cercetări împreună cu publicul - noi propunem idei și întrebări prin evenimentele noastre și suntem deschişi la un dialog cu oamenii pentru a trage niște concluzii ancorate în realitatea clujeană la sfârşitul celor trei zile de festival.
Dániel: Pentru mine, cercetarea înseamnă să acord o atenţie deosebită lucrurilor din jurul meu, şi să încerc să ajung la oameni ale căror experienţe sunt mult mai directe. Informaţiile pe care le primesc în acest fel sunt apoi transmise unui public mai larg prin arta mea.
Programul festivalului cuprind următoarele evenimente:
Fabrica (D)?
Documentarul Fabrica (D)? chestionează rolul pe care îl (mai) are patrimoniul industrial în oraşul Cluj-Napoca, un oraş care devine din ce în ce mai smart, plecând de la mutaţiile pe care le-a suferit Fabrica de Pensule (de la fabrică la spaţiu cultural, de la spaţiu cultural la corporaţie IT). Ne dorim ca, prin proiectul nostru, să pornim un demers care să ridice un semn de întrebare în raport cu reconversia fostelor fabrici din oraş. Totodată, ne îndreptăm atenţia şi spre relevanţa pe care o (mai) au spaţiile artistice din oraş și care, odată cu dezvoltarea, modernizarea şi digitalizarea oraşului, riscă să relocheze sau chiar să dispară.
De: Cătălin Mardale, Andra Salaoru, Niklas Andreescu
LOCUTOPIA
LOCUTOPIA este un joc dramaturgic în care spectatorii-jucători sunt invitați să joace un joc împreună și să descopere realitățile și posibilitățile situației locuirii în orașul Cluj-Napoca. Jocul este structurat asemănător cu boardgame-ul Monopoly, ceea ce presupune că spectatorii-jucători vor fi în competiție pentru proprietăți. LOCUTOPIA este gândit în jurul situației specifice din Cluj și, în plus, presupune dezvoltarea unor idei despre un viitor în care putem construi împreună alternative pentru locuire. Aceste idei propuse de jucătorii-spectatori vor fi transformate într-un poem care va fi citit la finalul Festivalului, în data de 14 noiembrie 2021, la ZIZ - Art and Social Area, de la ora 19:30.
De: Ruxandra Simion
LANSARE CĂRĂMIDA:
În cadrul festivalului QR va avea loc lansarea numărului 15 al ziarului Cărămida - Ziarul dreptății locative, editat de mișcarea Căși Sociale ACUM! Acest număr este o ediție specială pe tema smart city. Evenimentul se leagă cu jocul dramaturgic LOCUTOPIA, la care va participa o parte a echipei Căși sociale ACUM! După cele două evenimente jucătorii și spectatorii sunt invitați la o discuție deschisă despre locuirea în Cluj Napoca.
Re/Finding Connection
Re/Finding Connection este un one-to-one, un experiment, prin care încercăm să aducem în discuție conceptul de conexiune, într-un context al orașuluismart, prin excluderea componentei principale, tehnologia.
De: Alexandra Vieru
Play date
What makes us human? Este întrebarea de la care artista Csenge Schneider-Lőnhárt pornește o cercetare introspectivă și asumată, punând accentul asupra emoțiilor pe care le recunoaștem ca fiind foarte puternice în viețile noastre. Aceeași întrebare o întoarce publicului sub forma unui Performance auditiv, într-un cadru non-formal, unde participanții sunt invitați la un PLAY DATE, având ocazia să își imagineze propriile alternative la întrebarea în cauză, prin interacțiunea cu mediul prietenos creat de aceasta.
De: Lőnhárt Csenge
Călătorie în timp în ritm de mers
Încercăm să răspundem la întrebarea: ce emoții trezesc în noi statuile, monumentele din oraș? Pe care dintre evenimentele trecutului nostru le considerăm demne de memorie și pe care nu le memorăm? Ce semnificație au aceste evenimente pentru noi azi?
Această plimbare este un dialog, un eseu, o memorare, o ficțiune, o artă. Această plimbare privește cu ochii străinului piețele, clădirile, plăcile comemorative, statuile. Această plimbare te va duce la plăci comemorative și monumente care nu mai există sau încă nu există. Această plimbare este incompletă. Această plimbare ține o oră și jumătate, încalță-te în pantofi confortabili!
Creatori: Panna Adorjáni, Dániel Láng
Producător: Fabrica de Pensule, Universal Pleasure Factory
Management: Zenkő Bogdán
Plimbări atente
O serie de trasee parcurse în grup care se concentrează pe observarea dinamicii vieții urbane din Cluj.
Am răspuns la propunerea curatorială care pornește de la conceptul de Cluj - Smart Citycu un demers de cartografiere participativă a dinamicilor din trei zone urbane ale Clujului, plecând la drum cu câteva întrebări și câteva unelte de înregistrare: recordere audio, aparate foto, aplicații de tracking, cronometre, creion și hârtie. Cât timp petrecem în deplasare și cât în așteptare când încercăm să ajungem pe jos până la gară? Câți oameni trec într-un minut pe strada Hermann Oberth? Din ce direcții vin oamenii înspre Piața Unirii și cât timp petrec într-un singur loc? Cum sună Parcul Feroviarilor în mijlocul zilei? În aceste plimbări în grup culegem împreună artefacte (imagini, sunete, desene, impresii) pe care le întoarcem mai apoi orașului printr-o hartă subiectivă - un snapshot-documentar a Clujului de azi - cu care publicul poate interacționa pe parcursul QR Fest, la ZIZ - Art and Social Area.
De: Oana Hodade
BEYOND SMART
Am început cu niște ipoteze, apoi am adunat de la locuitorii orașului imagini, sunete, idei, visuri, desene, feedback. La final urmează concluzia, sub forma unei expoziții în care am adunat toate materialele rezultate din proiectele noastre, materiale de la voi, oamenii orașului Smart.
În cadrul evenimentelor care închid QR Fest, va avea loc și o discuție în care vom analiza împreună cu invitații noștri, pe baza materialelor adunate în expoziție, experiența de a face un Festival de artă contemporană cu tema Smart City, prezentul și viitorul orașului și rolul artei în acest context.