Poziția Căși sociale ACUM față de SIDU 2021-2030

În ianuarie 2020, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a contractat Banca Mondială pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Zona Metropolitană Cluj (2021-2030). Aceasta a fost finalizată în martie 2021. Primăria a făcut-o publică printr-o procedură de consultare publică abia în octombrie 2021. Etapa acestei consultări se încheie pe 5 noiembrie. Căși sociale ACUM! a trimis acest document în atenția Primăriei. Salutăm faptul că una din intervențiile prioritare definite în SIDU 2021-2030 este legată de locuire, cu atât mai mult, cu cât obiectivele definite în Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 privind fondul de locuințe sociale nu s-au realizat, perioada 2015-2019 fiind cea mai neagră etapă a dezvoltării clujului din acest punct de vedere, cu ZERO locuințe sociale realizate. Dincolo de apreciere, am formulat mai multe întrebări despre măsuri, proiecte, indicatori, planuri concrete, solicitând primăriei să le clarifice chiar și în textul Strategiei sau o anexă a acesteia.

Către Primăria Municipiului Cluj-Napoca
consultarepublica@primariaclujnapoca.ro.

Punct de vedere exprimat în procesul dezbaterii publice (derulat între 21 octombrie - 5 noiembrie 2021), față de
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ (SIDU) A ZONEI METROPOLITANE CLUJ PE PERIOADA 2021-2030 ^[1]

04.11.2021.

Salutăm decizia de a include printre prioritățile de investiții ale SIDU 2021-2030 și problema locuirii care afectează mulți clujeni, dat fiind faptul că municipiul nostru este cel mai scump oraș din România din punct de vedere imobiliar. Cu siguranță, nu doar persoanele din comunitățile marginalizate ale Clujului au nevoie de locuințe sociale, ci și multe alte categorii de persoane eligibile la locuință socială conform Legii 114/1996. Art. 2, lit (c) al Legii locuinţelor spune : „locuinţa socială este o locuinţă care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.”

Atenția acordată acestei probleme acum este cu atât mai mult importantă, cu cât obiectivele definite în Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 privind fondul de locuințe sociale nu s-au realizat. Sute de oameni au continuat să depună solicitări de locuințe sociale fără să le obțină de-a lungul deceniului care a trecut. Mulți dintre ei depun astfel de solicitări de 20 de ani.  În plus, și mai multe familii/ persoane au renunțat să mai solicite locuințe sociale din cauza lipsei acute de astfel de locuințe în municipiu.  Între 2015-2020, cu mici fluctuații pe ani, au fost repartizate locuințe sociale doar pentru 1-5% din totalurile anuale de cereri, acestea fiind, probabil, locuințe eliberate prin evacuările vechilor chiriași, cu excepția anului 2020 când primăria a repartizat și cele 3 locuințe cumpărate de pe piață (Locuirea în Cluj-Napoca, Desire, 2020, p. 26).^[2] Perioada 2015-2019 a fost cea mai neagră perioadă a dezvoltării clujului din acest punct de vedere, cu ZERO locuințe sociale realizate, în timp ce din fondul de locuințe vechi de stat au ieșit 70, iar din fondul de locuințe ANL s-au înstrăinat 57 de unități locative (op.cit, Tabelul 8 despre fondul locativ public din orașul Cluj realizat pe baza evidențelor primăriei, p.24). În acești 5 ani, conform datelor INS, în municipiu s-au finalizat 15587 de locuințe, iar în comunele Apahida, Baciu, Florești, Chinteni și Gilău un total de 12455 de locuinte, toate din fonduri private, o bună parte din ele construite de dezvoltatori imobiliari, aducându-le profituri enorme (op.cit, p.38).

Cele 12 apartamente realizate în blocul de pe str. Ghimeșului, aflate în proiectare din 2010, au fost predate celor 12 familii dintre cele peste 400 de solicitanți abia în octombrie 2021. Foarte încet și foarte puțin, în timp ce în oraș au continuat evacuările care au lăsat persoanele evacuate fără o locuință alternativă adecvată, iar situațiile critice din zonele cu locuințe inadecvate (str. Platanilor, str. Cantonului, str. Meșterul Manole, str. Stephenson) au continuat să se agraveze și să întărească tensiuni sociale. Între timp, în oraș, prețul locuințelor de pe piață a crescut cu 76% (op.cit., p. 42), chiriile private urcând și ele galopant, creșterea veniturilor rămânând cu mult în urma acestora: în timp ce salariul mediu în Cluj-Napoca a crescut de la 450 euro (în 2015) la 760 euro (în 2020), prețul mediu al unei locuințe a urcat de la 875 euro/ mp la 1800 euro/mp, astfel încât și persoanele cu salarii relativ ridicate sunt nevoite să cheltuie lunar mai mult de jumătate din venituri pe chirie sau rată imobiliar-bancară (op.cit, p.43). Și mai mult, chiar și în 2020, anul care a inclus și starea de urgență, când multe persoane și-au pierdut locurile de muncă, prețurile pe piața imobiliară au continuat să crească, iar administrația publică locală și centrală nu a făcut niciun efort pentru a crește fondul locativ public sau măcar de a aloca locuințe adecvate persoanelor care trăiesc în condiții critice, fiind în risc major în contextul persistenței pandemiei tocmai din acest motiv.^[3]

De altfel, și SIDU 2021-2030 recunoaște: “Locuirea este principala problemă a cetățenilor orașului. Cluj-Napoca se află pe ultimele locuri la nivel național sub acest aspect, doar 22% dintre clujeni apreciind că este ușor să găsești în oraș o locuință bună la un preț rezonabil. ... Inclusiv la nivel județean prețul locuințelor este o problemă aflată în top. ... 44% dintre clujeni consideră că problema locuirii este printre primele trei provocări ale orașului” (p. 1351). Făcând referire la studiul Băncii Mondiale de fundamentare a strategiei locuirii, documentul afirmă: în oraș există un deficit de aproximativ 25.000 de unități locative noi. (p.1355).

Din toate aceste motive, noi considerăm că în următorii doi ani în Cluj-Napoca ar fi nevoie de realizarea a cel puțin 400 de noi locuințe sociale. Iar în continuarea perioadei 2021-2030 municipalitatea ar trebui să își propună să se apropie cu repartizarea de locuințe sociale de nevoile reale din oraș, sau la un procent de 20-25% din fondul nou de locuințe. Față de nevoia totală de noi locuințe estimată de SIDU, asta ar însemna cel puțin 6000 de locuințe sociale noi. Dincolo de cifre, este foarte important ca noua strategie să înceapă să fie imediat operaționalizată în planuri de măsuri anuale.

Precum am notat în observațiile noastre privind bugetul local pe 2021, ^[4] din păcate, domeniul locuirii a fost neglijat în acest buget (având o creștere de doar 2.6% față de creșterea totală de 22% comparativ cu bugetele din 2020); nu s-a realizat defalcarea bugetului pe subcategorii ale marelui domeniu bugetar “Locuire, servicii și dezvoltare publică”, astfel încât nu știm ce sume s-au alocat pe locuințe sociale; obiectivele legate de locuințe sociale menționate în buget nu au fost definite clar, cum ar fi cumpărarea de locuințe de pe piață și subvenția chiriilor de pe piața de locuințe private; nu au fost alocate sume pentru pregătirea proiectelor menționate printre investițiile gândite spre a fi finanțate prin PNRR.

Acum suntem deja la finalul anului 2021 și nu putem să nu observăm că foarte multe proiecte din capitolul Măsuri pentru creșterea fondului de locuințe publice se bazează pe PNRR. De aceea, ne exprimăm îngrijorarea că implementarea lor nu este garantată, în condițiile în care din bugetul local din 2021 nu s-au prevăzut cheltuieli în vederea pregătirii acestor proiecte care trebuie să fie deja “proiecte mature” ca să fie eligibile la PNRR, adică să fie realizabile până în 2026.  Îngrijorător este și faptul că, chiar dacă proiectele enumerate la capitolul de Măsuri pentru creșterea fondului de locuințe publice par a fi generoase, din păcate multe dintre ele nu apar pe lista proiectelor prioritare sau de rezervă, și nu sunt operaționalizate prin indicatori. 

*

Pentru a ne formula întrebările concrete privind Prioritatea de investiție 4.4: Implementarea unei politici integrate a locuirii la nivelul municipiului și a zonei metropolitane, precum și Măsura 4.4.1. Creșterea stocului de locuințe publice, redăm aici sub formă de tabel proiectele definite în SIDU 2021-2030 sub acest capitol.

Pe baza informațiilor din tabel, salutăm faptul că s-au luat în considerare multe din propunerile noastre din anii trecuți cu privire la modalitățile de creștere a fondului de locuințe sociale. Totuși, avem câteva întrebări/ nedumeriri, la care vă rugăm să ne răspundeți, respectiv pe care ar fi de dorit să le clarificați în textul Strategiei sau într-o anexă:

• În proiectele de mai sus ce înțelegeți prin locuințe publice, locuințe sociale, locuințe cu chirie redusă ?
• Care este diferența între locuințele sociale pentru grupuri defavorizate și locuințele sociale în general ?
• Care este diferența între locuințele publice și locuințele destinate specialiștilor din învățământ și sănătate ?
• Cum s-a identificat de câte locuințe publice, locuințe sociale, locuințe cu chirie redusă, locuințe ANL și locuințe pentru specialiști este nevoie în Municipiul Cluj-Napoca ? Și de câte astfel de locuințe este nevoie în comunele din ZMC ?
• Planul de construcție de locuințe sociale pe str. Sighișoarei din Cluj-Napoca se tergiversează de mai bine de 10 ani. Ce garanții există că de data aceasta decizia de a construi acolo un bloc de locuințe sociale este fermă ?
• De ce nu s-au identificat și alte terenuri din Cluj-Napoca unde s-ar putea construi noi locuințe sociale, ci doar terenul de pe str. Sighișoarei ?
• Cine și cum va coordona construcția și repartizarea de locuințe publice din Cluj-Napoca cu cele din comunele din ZMC ?
• Ce structură este responsabilă cu implementarea acestor proiecte din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca ?
• Care sunt procedurile pe care le veți urma la primăria Cluj-Napoca imediat după adoptarea SIDU 2021-2030 ?
• Veți elabora, de exemplu, planuri de măsuri anuale în vederea realizării acestor proiecte?
• În cazul comunelor din ZMC, planurile de construcție de locuințe ANL, locuințe sociale, și locuințe pentru tineri specialiști din învățământ și sănătate se bazează pe acordul primăriilor acestor localități, respectiv sunt garantate terenurile pentru aceste construcții ?
• În varianta agreată de PNRR și de către Comisia Europeană sunt incluse toate proiectele din tabelul de mai sus, respectiv sunt prevăzute în această variantă bugetele menționate ?
• În anul 2021 s-au început studiile de fezabilitate sau alte proceduri premergătoare demarării construcțiilor, astfel încât proiectele ce se prevăd a se construi/ achiziționa din fondurile PNRR să se poată finaliza în perioada celor 5 ani în care trebuie aplicat acest program ?
• Vor fi eligibile la locuințe publice, inclusiv la locuințe sociale construite/ cumpărate în comunele din ZMC și solicitanți cu domiciliul în Cluj-Napoca ?
• Bugetele prevăzute la punctele 10, 11 și 12 includ și realizarea efectivă a locuințelor publice, locuințelor sociale și a locuințelor cu chirie redusă ?
• Câte locuințe/ apartamente se vor realiza prin proiectele de la punctele 1-6, precum și 9-12 ?
• S-au identificat deja clădirile unde se pot realiza proiectele de la punctele 9, 11 și 12 ?
• La ce se referă mai exact următorul obiectiv cu privire la locuințe sociale, și cum se raportează el la locuințele sociale prevăzute în tabelul de mai sus (vezi în Lista de proiecte de interes metropolitan): « Implementarea de proiecte punctuale, cu impact metropolitan și finanțare națională sau internațională (de ex. locuințe prin ADI ZMC. Budget: 15.000.000 euro. »
• În tabelul de Liste de proiecte prioritare a căror implementare cade în sarcina municipiului Cluj-Napocaapar următoarele proiecte:
  • Achiziția a 50 de locuințe sociale pentru reducerea sărăciei și pentru o incluziune durabilă a grupurilor defavorizate din municipiul Cluj Napoca. Budget : 5.000.000 euro (PNRR, Alte fonduri externe, Budget local, Buget de stat)
  • Construcția a 50 de locuințe sociale pentru reducerea sărăciei și pentru o incluziune durabilă a grupurilor defavorizate din municipiul Cluj Napoca. Budget : 3.300.000 euro (PNRR, Alte fonduri externe, Budget local, Buget de stat)

În legătură cu aceste două proiecte, vă rugăm să specificați:

• Unde se vor construi, respectiv unde se vor cumpăra aceste locuințe sociale ?
• Cum se vor atribui aceste locuințe sociale ?
• Ce se va întâmpla cu restul proiectelor identificate printre Măsurile pentru creșterea fondului de locuințe sociale (din tabelul de mai sus), dacă ele nu sunt incluse nici pe lista de proiecte prioritare și nici pe lista proiectelor de rezervă ?
• În subcapitolul 12.3.1 Monitorizarea indicatorilor de realizare imediată (output) – la nivel de prioritate de investiții, de ce nu sunt definitivați indicatori de output pentru toate prioritățile de investiții din categoria 4.4. Implementarea unei politici integrate a locuirii la nivelul municipiului și a zonei metropolitane?
• Pe lista de Indicatori cu realizare imediată, la Prioritatea de investiții 4.4: Implementarea unei politici integrate a locuirii la nivelul municipiului și a zonei metropolitane, apar următoarele : Capacitatea infrastructurilor de locuit : țintă intermediară până în 2024 – 200, și țintă finală până în 2030 – 500.
  • La ce se referă mai exact acest indicator?
  • În ce locuințe se întrevede această “capacitate a infrastructurilor de locuit” ?
  • Unde vor fi aceste “infrastructuri de locuit” ?

• Pe lista de Indicatori de rezultat, la Obiectivul Specific nr. 4: Promovarea unei creșteri incluzive a municipiului și a zonei sale metropolitane, apar următoarele:
  • Număr de ocupanți al locuințelor publice noi / îmbunătățite: 1500 (până în 2030)
    • La ce locuințe se referă mai exact acest indicator, pentru că în tabelul cu proiecte identificate pentru a crește stocul de locuințe sociale se folosesc diverși termeni, cum ar fi locuințe publice, locuințe sociale, locuințe cu chirie redusă, locuințe ANL, locuințe pentru specialiști?
    • Unde vor fi aceste locuințe?
    • La câte locuințe se referă acest indicator?
  • Numărul de locuințe noi livrate pe piață: 10.000 (până în 2030)
    • La ce locuințe se referă mai exact acest indicator?
    • Unde vor fi aceste locuințe?
    • Ce înseamnă că ele vor fi livrate pe piață?
    • Ce înseamnă în acest context caracterul de creștere „incluzivă”?
• Metodologia de monitorizare și evaluare a SIDU 2021-2030 prevede înființarea unui Comitet de Monitorizare a Implementării SIDU din care pot face parte și asociații sau ONG-uri locale (pagina 1310 din anexă). Cum pot asociațiile din societatea civilă să participle la monitorizarea implementării SIDU?
• La capitolul 14. Managementul riscurilor din SIDU 2021-2030, se menționează “o serie de bune practici ce trebuie avute în vedere“ cu ocazia exproprierilor în vederea managementului riscurilor sociale, de exemplu evitarea evacuărilor forțate. În legătură cu aceste considerente, avem două întrebări:
  • Cum se definește în acest context evacuarea forțată?
  • Cum se va asigura în concret implementarea acestor bune practici în cazul unor posibile situații de expropriere ivite în urma implementării proiectelor din SIDU?

De asemenea, în legătură cu discuția despre managementul riscurilor sociale, vă reamintim că în aceste cazuri, în vederea evitării evacuărilor forțate, trebuie respectate  normele internaționale din domeniu. Informații detailate despre ele se pot găsi în următoarele ghiduri:

• https://romacenter.ro/wp-content/uploads/2021/02/03-GHID-DE-CE-ESTE-ILEGAL-SI-ILEGITIM-CA-SA-LASAM-OAMENII-EVACUATI-FARA-ALTERNATIVA-LOCATIVA.pdf
• https://bloculpentrulocuire.ro/2019/03/29/ghid-pentru-prevenirea-evacuarilor-fortate/

În ceea ce privește protecția (și) în aceste cazuri a persoanelor care locuiesc în locuințe informale, pentru acest lucru ar trebui să vă folosiți de Comentariile generale nr. 4/ 1991 și 7/1997 ale Comitetului pentru drepturi economice, sociale și culturale al Organizației Națiunilor Unite, reiterează că protecția împotriva evacuărilor forțate nu este condiționată de drepturile de proprietate. Mai departe, și Metodologia privind desfăşurarea operaţiunilor de regenerare urbană a zonelor construite protejate, parte integrantă a Legii privind amenajarea teritoriului și urbanismul (Legea 350/2001), vă oferă repere pentru acest lucru. Ea prevede că în cazul proiectelor de regenerare urbană locuitorii zonelor insalubre trebuie să beneficieze de măsuri sociale, printre ele investiții în locuințe sociale. În plus, dacă se implementează prevederile Legii nr. 151/2019 pentru completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu privire la Așezările informale, atunci (și) în cazul exproprierilor pentru proiecte SIDU administrația publică locală trebuie să asigure locuințe alternative celor care trăiesc în așezări informale.

Așteptăm răspunsul D-voastră la adresa de email:
casisocialeacum@gmail.com
Enikő Vincze
Oana Popa
George Zamfir
Căși sociale ACUM!

^[1]În februarie 2021 am participat și noi la trei ateliere tematice organizate de primărie și Banca Mondială în procesul elaborării SIDU 2021-2030, în cadrul cărora am prezentat observațiile noastre față de problemele ridicate de organizatori (locuințe pentru comunitățile marginalizate; lanțul valoric al locuințelor; planificare urbană pentru locuințe în zona metropolitană). Ele sunt accesibile aici: https://casisocialeacum.ro/archives/6185/punct-de-vedere-privind-pregatirea-strategiei-de-locuire-pentru-cluj-napoca-si-zona-metropolitana-cluj/

^[2]Volumul este accesibil aici în format digital: https://casisocialeacum.ro/archives/5300/locuirea-in-cluj-napoca-fondul-locativ-dezvoltare-imobiliara-si-evacuari/

^[3]Studiul despre muncă și locuire în pandemie la Cluj-Napoca este accesibil aici: https://casisocialeacum.ro/archives/6315/munca-si-locuire-salarii-si-costurile-locuirii-in-pandemie-la-cluj/

^[4]Documentul depus în atenția primăriei poate fi citit aici: https://casisocialeacum.ro/archives/6211/observatii-asupra-bugetului-municipiului-cluj-napoca-probleme-critice-si-propuneri-la-capitolul-locuire/