APEL #9
către candidații și candidatele la primăria și consiliul local Cluj-Napoca[1] privind
Revendicarea unei noi politici a locuirii: investiții în creșterea fondului locativ public ca factor al relansării economiei și al îmbunătățirii calității vieții
25.08.2020.
După un deceniu de inițiative în domeniul locuirii și de revendicări formulate față de actualii guvernanți locali, – în contextul alegerilor locale din 2020 – mișcarea Căși sociale ACUM! și-a transpus cunoașterea acumulată în Apeluri trimise în perioada pre-campaniei electorale către toți candidații și toate candidatele la funcția de primar și consilier local. Scopul este de a contribui la setarea agendei orașului nostru. Începând cu 5 iunie, v-am oferit informații și am formulat propuneri și solicitări legate de locuirea în Cluj-Napoca cu privire la următoarele subiecte:
1) Agravarea crizei locuirii în contextul pandemiei și demersul comun al orașelor Barcelona, Londra, Paris.[2]
(2) Investițiile primăriei clujene în realizarea de noi locuințe sociale în perioada 2004-2020.[3]
(3) Criteriile de atribuire de locuințe sociale.[4]
(5) Șansele tinerilor și tinerelor care se stabilesc în orașul nostru de a locui în condiții adecvate și la prețuri accesibile.[6]
(6) Modalități de creștere a fondului de locuințe sociale publice.[7]
(8) Obligațiile administrației publice locale cu privire la buna gospodărire a fondului locativ de stat.[9]
*
În Apelul #9, cel de față, ne referim la cum ar trebui abordate locuințele sociale și vă oferim o sinteză asupra concluziilor și revendicărilor noastre cu privire la politica locuirii în orașul Cluj. Apoi, în luna septembrie vom lansa o petiție pentru o măsură precisă (“Concretizarea imediată a dreptului la locuință socială!”) în vederea susținerii unui proiect de HCL imediat după ce vă începeți mandatul de primar sau consilier local pentru următorii patru ani.[10]
Toate aspectele locuirii în Cluj-Napoca analizate de noi până acum impun o schimbare care să susțină clujenii în nevoia lor de a avea locuințe adecvate și accesibile ca preț, adică să realizeze o dezvoltare urbană ce răspunde intereselor celor mulți. Schimbarea necesară include și creșterea stocului de locuințe sociale publice. În Cluj-Napoca acest lucru nu are impedimente financiare, ci doar de natură politică. Raportat la bugetul aprobat pentru anul curent, 1.688.301.000 RON (peste 341 milioane de euro),[11] costul celor 341 de locuințe sociale făcute între 2008-2014 prin construcții noi și renovări de clădiri vechi (62.290.882 RON sau 12.977.267 Euro), reprezintă doar un procent de 3.8% din această sumă.
*
Din 2015 încoace, în contrasens cu interesele multor orășeni, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a renunțat aproape complet la construirea de noi locuințe sociale în timp ce bugetul local a cunoscut o creștere de la 268 la 341 de milioane de euro. Nu a mai renovat clădiri goale cu scopul de a le transforma în blocuri cu unități de locuințe sociale. Nu a mai negociat cu dezvoltatorii imobiliari beneficiari de bunuri și investiții publice în vederea preluării unui procent din locuințele realizate de aceștia cu scopul de a le distribui ca locuințe sociale. La baza acestor opțiuni stă modelul de creștere al “orașului magnet” și transformarea Clujului într-o localitate tot mai atractivă pentru afaceri imobiliare, pentru care au sacrificat fondul locativ de stat și investițiile publice în noi locuințe sociale.
Prin politica de locuire de după 1990, în speță prin privatizarea fondului locativ de stat și prin susținerea unilaterală a producției noului stoc de locuințe în proprietate privată și a dezvoltării imobiliare, în România și în Cluj-Napoca, fondul locativ public s-a redus de la 30% la sub 2%. Astfel, locuința nu s-a transformat doar în marfă tot mai scumpă, ci și în obiect al speculațiilor și tranzacțiilor imobiliare. În plus, și ideea despre locuire a fost formată de această politică, denigrând nu doar locuințele sociale, ci și persoanele care au nevoie de ele, prin idei precum cele de mai jos:
- Solicitarea de locuință socială este un act de cerșetorie.
- Atribuirea unei locuințe pentru o persoană sau gospodărie, este un act umanitar de excelență.
- Toți oamenii trebuie să fie competitivi în a-și asigura o locuință, preferabil să o achiziționeze, devenind proprietar, sau să o închirieze de la un alt proprietar privat.
- Cine nu poate să achiziționeze sau închirieze o locuință de pe piață, este un om de rangul doi.
- Locuințele sociale sunt un ajutor pentru „grupurile vulnerabile,” de care aparțin persoanele ce devin vulnerabile din cauza unor presupuse trăsături naturale sau culturale.
- Locuințele sociale ar trebui asigurate pentru cei săraci nu de către stat, ci mai degrabă din partea unor organizații de caritate sau a unor filantropi bogați.
- Locuințele sociale supun în mod necesar locuitorii statului care, în calitatea sa de proprietar, le restrânge libertatea și inițiativele personale.
Reamintim: dreptul la locuință este un drept universal și o nevoie primordială al omului. Însă oamenii au resurse financiare diferite, deci își exercită acest drept și își satisfac această nevoie în moduri inegale. Inegalitatea în proporția venitului pe care îl cheltuie pe locuință, calitatea condițiilor de locuire și a mediului în care locuința este amplasată, dar însuși și faptul că unii nu au nici măcar acoperiș deasupra capului în timp ce alții fac averi mari din afacerile imobiliare, sunt fenomene inerente societății marcate de inegalitățile de clasă, de venit, de avere. Statul, inclusiv administrația publică locală, pentru a-și respecta obligațiile constituționale privind asigurarea unui trai decent tuturor cetățenilor, prin politicile sale trebuie să echilibreze aceste inegalități, asigurând tuturor o bună calitate a vieții, și inclusiv a locuirii. În paralel, prin construcția de locuințe sociale, primăria poate susține și economia locală, în primul rând industria de construcții, cât și alte sectoare conexe.
*
Căși sociale ACUM! vă solicită să implementați o nouă politică a locuirii bazată pe următoarele principii:
- Conform legislației locuirii, locuința socială se acordă de către autoritățile publice locale pe baza nivelului venitului, dar atribuirea se face în mod deosebit în favoarea unor categorii de persoane (evacuate din imobile retrocedate, tineri sub 35 de ani, pensionari, persoane cu handicap, veterani, eroi ai revoluției, sau persoane afectate de marginalizarea socială), luând în considerare în primul rând criterii cum ar fi: condiții inadecvate de locuire, probleme de sănătate, număr de copii, vechimea cererii.
- Creșterea fondului de locuințe publice permite administrației locale să își respecte obligațiile legale față de categorii largi de persoane cărora piața nu le permite să-și asigure o locuință adecvată, fără a limita categoria beneficiarilor la grupuri vulnerabile, dar luând în considerare cu prioritate nevoile acestora în procesul de repartizare.
- Locuința socială este o locuință de bună calitate, nu un acoperiș oarecare deasupra capului la marginile subdezvoltate ale orașului.
- Locuințele sociale sunt instrumente prin care statul devine actor al pieței de locuințe dominate acum de marii proprietari și companii private, care definesc dezvoltarea spațială a orașului și impun prețurile imobiliarelor, inclusiv prețul la chirii și la vânzarea de locuințe.
- Prin producția de locuințe sociale publice primăria susține economia locală, aceasta fiind o investiție cu multiple efecte benefice.
- Locuința socială trebuie destigmatizată, însă nu trebuie să se transforme în ceva ce se acordă pe baza meritelor oamenilor în domeniul educației școlare, sau pe baza performanțelor lor deosebite în diverse domenii.
- Locuințele sociale publice pot fi administrate de asociațiile de chiriași cu dreptul de a contribui la gestionarea lor.
- Clădirile în care ele sunt amplasate pot avea, pe lângă spațiile locative individuale, și spații folosite în mod colectiv, planificate și realizate împreună.
- Alocate unor categorii sociale diverse, locuințele sociale publice asigură mixtiunea socială în diverse zone ale urbei.
- Amplasarea mai multor clădiri de locuințe publice în aceeași vecinătate, în măsura în care aceasta este conectată la oraș prin drumuri adecvate și transport în comun, are toate dotările tehnico-utilitare necesare și accesibilitate la servicii de sănătate, școlar-educaționale și altele, nu înseamnă segregare socială.
*
Azi tot mai multe persoane din Cluj care au de suferit de pe urma costurilor mari ale locuirii, realizează: faptul că statul nu mai construiește locuințe publice, dar și faptul că toate mediile promovează proprietatea asupra locuinței ca ceva natural, sunt condiții ale formării pieței de locuințe și implicit ale transformării locuinței în marfă, dar și ale îmbogățirii unora prin tranzacțiile imobiliare speculative. Toate astea se întâmplă în condițiile în care salariile noastre nu țin pasul cu scumpirea locuințelor în orașul nostru, dar suntem constrânși să ne luăm o locuință de pe piață și ni se reproșează dacă nu facem acest lucru. De aceea, suntem tot mai mulți care spunem cu voce tare:
- Chiriile exorbitante, îndatorarea pe viață prin creditele imobiliar-bancare, locuirea în condiții inadecvate, evacuarea forțată (fără alternativă locativă), rămânerea fără adăpost, dezvoltarea nelimitată a speculațiilor imobiliare, locuirea în periferiile sub-dezvoltate ale orașului – sunt manifestări ale crizei locuirii, la rândul ei înrădăcinată și în lipsa locuințelor sociale publice și în practicile unei administrații locale deconectate de la nevoile de bază ale locuitorilor.
- Vrem un oraș al calității vieții care înseamnă că, după plata costurilor locuirii, ne rămân resurse și pentru a ne bucura de alte servicii ale urbei (sănătate, cultură, mobilitate urbană, sport, festivaluri și altele).
- Vrem investiții publice în locuințe sociale care să susțină economia locală.
Noul mandat de guvernare locală (în perioada 2020-2024) începe într-un context global în care intervenția statului în vederea salvării economiei prin ajutoare de stat a devenit un act legitim. Precum știm, un stat intervenționist echilibrat susține atât economia și unitățile economice, cât şi nevoile oamenilor, care la rândul lor sunt forța de muncă creatoare de plus-valoare și care, prin consum, susțin producția. În special în perioade de criză economică, construcția de locuințe sociale publice este o investiție publică care slujește atât relansarea economiei, cât și bunăstarea oamenilor cărora li se reduc veniturile în timpul recesiunii. Locuitorii devin astfel mai independenți și mai rezilienți în fața crizelor economice. Pandemia Covid-19 încă nu a trecut și epidemii similare se pot repeta, ceea ce ne arată cât de importantă este o locuință adecvată din punctul de vedere al sănătății. Astfel, în Cluj-Napoca, dezvoltarea acestui fond trebuie să devină o prioritate maximă în următorii 10 ani.
De aceea, vrem o guvernare locală care:
▶ Schimbă radical politica și politicile de locuire în orașul Cluj.
▶ Pune Clujul pe harta orașelor europene în care fondul de locuințe publice este peste 10% din fondul locativ total.
▶ Îmbunătățește calitatea vieții prin reducerea costurilor locuirii în Cluj-Napoca.
▶ Adoptă o Strategie de locuire pentru perioada 2020-2030 a municipiului care:
∎ definește locuirea publică și creșterea fondului de locuințe sociale cel puțin la fel de importantă ca dezvoltarea fondului locativ privat;
∎ crește fondul de locuințe sociale publice;
∎ în primii doi ani produce 400 de locuințe sociale;
∎ în continuarea perioadei, anual realizează 400 de locuințe sociale, ceea ce ar însemna circa 10% din totalul de locuințe finalizate anual în orașul Cluj în ultimii doi ani, propunându-și să se apropie cu livrarea locuințelor sociale de nevoia reală din oraș (sau la un procent de 20-25% de locuințe sociale publice din fondul locativ local total);
∎ evită transformarea atribuirii de locuințe sociale într-o competiție între diverse categorii sociale prin realizarea unui fond public locativ adecvat;
∎ prevede măsuri pentru prevenirea evacuărilor ce lasă persoanele evacuate fără locuințe alternative adecvate;
∎ identifică soluții pentru plafonarea și reglementarea chiriilor private;
∎ se implementează ferm prin planuri multianuale susținute de alocări adecvate de fonduri din bugetul local, central și alte surse de finanțare.
[1]Documentarea care a stat la baza acestor apeluri, fundamentează și studiul nostru “Locuirea în Cluj-Napoca,” pe care îl vom lansa în curând.
[2]05.06.2020,https://casisocialeacum.ro/archives/4977/apel-catre-toti-cei-care-se-pregatesc-sa-candideze-la-alegerile-locale-din-2020-pentru-pozitia-de-primar-si-consilier-local-in-municipiul-cluj-napoca/
[3]06.07.2020,https://casisocialeacum.ro/archives/5030/al-doilea-apel-catre-candidatii-alegerilor-locale-2020/
[4]30.07.2020,https://casisocialeacum.ro/archives/5163/al-treilea-apel-catre-candidatii-si-candidatele-la-primaria-si-consiliul-local-cluj-napoca/
[5]06.08.2020, https://casisocialeacum.ro/archives/5184/apelul-4-catre-candidatii-si-candidatele-la-primaria-si-consiliul-local-cluj-napoca-privind-strategia-de-locuire/
[6]13.08.2020, https://casisocialeacum.ro/archives/5190/apelul-5-catre-candidatii-si-candidatele-la-alegerile-locale-din-2020-in-cluj-napoca-privind-sansele-de-locuire-ale-persoanelor-tinere/
[7]18.08.2020, https://casisocialeacum.ro/archives/5203/apelul-6-catre-candidatii-si-candidatele-la-primaria-si-consiliul-local-cluj-napoca-privind-modalitatile-de-crestere-a-fondului-de-locuinte-sociale-publice/
[8]21.08.2020, https://casisocialeacum.ro/archives/5220/apelul-7-catre-candidatii-si-candidatele-la-primaria-si-consiliul-local-cluj-napoca-privind-orasul-locuibil/
[9]24.08.2020, https://casisocialeacum.ro/archives/5235/apelul-8-catre-candidatii-si-candidatele-la-primaria-si-consiliul-local-cluj-napoca-despre-obligatiile-administratiei-publice-locale-cu-privire-la-buna-gospodarire-a-fondului-locativ-de-stat/
[10]Petiția și proiectul HCL sunt elaborate de noi în cadrul rețelei naționale Blocul pentru Locuire, împreună cu Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire din București și Dreptul la Oraș din Timișoara.
[11]https://primariaclujnapoca.ro/informatii-publice/comunicate/bugetul-municipiului-pentru-anul-2020-a-fost-aprobat/
Apel nr 9 către candidații și candidatele la alegerile locale_Cluj-Napoca