Apelul #8 către candidații și candidatele la primăria și consiliul local Cluj-Napoca despre obligațiile administrației publice locale cu privire la buna gospodărire a fondului locativ de stat

24.08.2020.

Cu acest Apel încheiem seria noastră de mesaje către candidații și candidatele la alegerile locale din Cluj-Napoca bazate pe declarațiile unor lideri de partide. Imediat după, prezentăm o sinteză asupra crizei locuirii în orașul nostru, Apelurile anterioare s-au concentrat pe: neîndeplinirea obiectivelor strategiei de dezvoltare a Clujului în ceea ce privește fondul de locuințe sociale^[1]; șansele tinerilor de a locui în Cluj-Napoca^[2]; modalitățile de creștere a fondului locativ public^[3];  și orașul locuibil,^[4] făcând referire la declarații venite din sânul PNL, USR, Pro România și UDMR. Recent a apărut și o referire explicită la importanța locuințelor sociale în Cluj-Napoca, căreia îi acordăm atenție cu această dată:

“Văd că la Cluj se poate mai mult. Nu neagă nimeni că s-au făcut lucruri bune, se pot face și altele, în primul rând pentru oameni. Ce știu foarte bine, ca fost inspector școlar general: creșele și grădinițele. Apoi, pentru că suntem partid social-democrat, locuințele sociale. Știe toată lumea că prețurile la chirii sunt exagerate. Mai avem nevoie de parcări, de rezolvarea infrastructurii la intrările dinspre Florești și Baciu. Este nevoie de drumuri alternative” (Valentin Cuibus, candidat la funcția de primar din partea Partidului Social Democrat, declarație din 18.08.2020)^[5]

*

Locuințele sociale fac parte din domeniul public al municipiului, fiind obligația primăriei de a le gestiona responsabil în numele comunității locale, ale cărei interese ar trebui să le servească răspunzând la nevoile de locuire ale tuturor și din simplul motiv de a respecta legislația cu privire la categoriile sociale îndreptățite la locuințe de stat.

Ordonanța nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes localprevede: “autoritățile administrației publice locale acționează în numele și în interesul comunităților locale pe care le reprezintă și răspund față de acestea pentru modul în care gestionează și administrează infrastructura edilitar-urbană a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modul în care organizează, coordonează și controlează serviciile de administrare a domeniului public și privat” (Art. 27, alin 1).

Conform Legii locuinței - Legea 114/1996, responsabilitatea principală la nivel local în furnizarea serviciului public de gestionare a locuințelor sociale revine consiliilor locale în al căror domeniu public se află aceste locuințe. Consiliile locale controlează și răspund de fondul de locuințe sociale situate pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale, acestea făcând parte din domeniul public al UAT pe teritoriul căreia sunt construite.

Locuințele sociale constituie, deci, un bun public la care, conform legii locuinței, sunt îndreptățite foarte multe categorii de persoane, precum am descris în Apelurile noastre anterioare. Prin sub-dezvoltarea acestui fond de locuințe se încalcă în mod permanent drepturile acestora. Altfel spus, primăria municipiului Cluj-Napoca nu își îndeplinește obligațiile. Raportând practicile sale la prevederile legislative amintite, concluzionăm: din 2014 până azi, administrația noastră publică locală a gestionat inadecvat stocul său de locuințe publice, continuându-i diminuarea (vezi Tabelul 1 și Tabelul 2 din Anexe). Deci nu a coordonat în interesul comunității locale serviciul de administrare a acestei părți din domeniul său public. Ne referim la următoarele:

• Neglijarea aproape totală a realizării de noi locuințe sociale, în condițiile în care privatizarea locuințelor din vechiul fond de stat prin vânzarea către chiriași, retrocedări și dare în compensare, dar și vânzarea locuințelor ANL construite din fonduri publice continuă.
• Perpetuarea eliminării din circuitul locativ a imobilelor cu locuințe sociale prin demolarea acestora după o lungă perioadă în care ele sunt lăsate să se degradeze (vezi și Vigneta în Anexe).
• Sub-utilizarea fondului de locuințe publice (fenomenul locuințelor goale reflectat în Tabelul 3, în Anexe), în condițiile în care anual sute de solicitări de locuințe sociale rămân nesoluționate (conform Tabelului 4 din Anexe).

Evidențele primăriei din 2014 cu privire la fondul de locuințe și alte spații decât locuințe ne arată câte unități din acest fond au fost lăsate goale în anul respectiv (vezi Harta din Anexe), acesta fiind un an după care primăria nu a mai produs nicio locuință nouă din fonduri publice. Începând cu 2015, anual au fost repartizate doar câteva locuințe sutelor de solicitanți, practic făcând loc noilor chiriași prin evacuarea chiriașilor vechi, sau prin reintroducerea în circuitul locativ a câtorva locuințe goale.

În Apelul #6 ne-am referit deja la implicațiile financiare ale creșterii fondului de locuințe sociale. De unde să luăm, deci, banii pentru realizarea și mentenanța lor? Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1275/2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, finanțarea construirii locuințelor sociale se asigură din: bugetele locale în limita sumei prevăzute cu această destinație; transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării; donații și contribuții de la persoane fizice și juridice, efectuate conform prevederilor legale în vigoare. Și, să adăugăm, din fonduri europene. În Tabelul 5 am adunat câteva date din bugetul pe anul 2020 al municipiului Cluj-Napoca și execuția sa după primul trimestru, menționând unele venituri din care acesta se constituie (vezi în Anexe).^[6] Cifrele arată ceea ce știam defapt și din totalul bugetului aprobat pentru anul curent, 1.688.301.000 RON (peste 341 milioane de euro):^[7] realizarea de locuințe sociale în acest oraș bogat nu are impedimente financiare, ci doar de natură politică. Cele 341 de locuințe sociale făcute între 2008-2014 prin construcții noi și renovări de clădiri vechi au costat în perioada respectivă 62.290.882 RON (12.977.267 Euro), sumă care reprezintă un procent de 3.8% din bugetul pe anul 2020.

*

Noul mandat de guvernare locală (perioada 2020-2024) începe într-un context global în care intervenția statului în vederea salvării economiei prin ajutoare de stat a devenit un act legitim. Precum știm, un stat intervenționist echilibrat susține atât afacerile economice, cât şi protecţia socială. Din păcate, în România deceniilor trecute balanța aceasta s-a dezechilibrat în defavoarea bunăstării sociale. Acum este timpul ca acest lucru să se remedieze.

În anul 2019, Forbes Best Cities a plasat Cluj-Napoca pe locul 3 din țară în clasamentul celor mai bune orașe pentru afaceri pe criterii precum Produsul Intern Brut, salariul mediu, stocul de investiții străine directe, rata șomajului, numărul de firme active, cifra de afaceri și profitul net mediu, stocul de locuințe, corelate cu dimensiunea populației. Acest succes a condus la creșterea veniturilor administrației locale, în special prin tranzacțiile imobiliare, dar datorită acestui  fapt chiriile sunt prea ridicate în raport cu veniturile oamenilor (detalii disponibile în apelurile noastre anterioare).

Nu uitați, deci, cruda realitate din teren: ceea ce pentru actorii și speculanții imobiliari înseamnă “efervescență”, pentru locuitorii simpli ai orașului, care nu au proprietăți înseamnă creșterea sufocantă a prețurilor și costuri ale locuirii tot mai dificil de acoperit în orașul lor. Ei plătesc prețuri tot mai mari pe același metru pătrat (costul mediu al acestuia fiind în ianuarie 2013 de 880 de euro, iar din martie 2020 urcând la peste 1800 euro). Acest lucru se întâmplă și pentru că, în lipsa locuințelor sociale publice, accesul la locuință se face aproape exclusiv prin piață.

Mai ales în perioade de criză economică, precum cea actuală, creșterea fondului de locuințe sociale publice este o intervenție de stat favorabilă atât economiei (sectorului construcțiilor, și sectoarelor conexe), cât și oamenilor cărora recesiunea le reduce veniturile. Astfel, dezvoltarea acestui fond trebuie să devină o prioritate maximă și în Cluj-Napoca. Desigur că există și alte priorități. Dar subliniem că în ultimele decenii locuirea a fost cea mai neglijată dintre toate obiectivele investițiilor publice (școli, spitale, drumuri, parcuri, parcări), și că, precum ne arată pandemia Covid-19, locuința este centrală atât din punctul de vedere al protecției sănătății, cât și din cel al locului de muncă și educației școlare.

Infrastructura urbană nu constă doar din mijloace de mobilitate și parcări. Locuirea într-un oraș nu înseamnă doar deplasarea zilnică prin localitate cu diverse scopuri și parcarea autovehiculelor sau plimbările prin parc, ce trebuie susținute prin dezvoltarea infrastructurii rutiere, fluidizarea transportului, construire de parcări, realizare de parcuri. Toate acestea sunt importante, dar, totuși, zi-de-zi plecăm la școală, la lucru sau în alte locuri de undeva ce se cheamă acasă, iar la finalul zilei ne întoarcem acasă. Deci, locuința este spațiul central al vieții noastre. Este absurd, ca doar dezvoltatorii imobiliari să promoveze importanța casei (pentru a trage profit de pe urma potențialilor cumpărători), iar administrația publică să nu își pună în mișcare obligațiile în legătură cu această nevoie a oamenilor.

Departe de a fi doar o problemă personală, unde, cum și costul locuirii depind de o serie de decizii politice din domeniul social și economic, dar și al urbanismului și dezvoltării teritoriale. Deci locuirea nu este doar obiectul unor politici sociale. Realizarea unui fond adecvat de locuințe publice este o investiție publică ce îmbunătățește un serviciu public esențial. Fondul locativ public este parte din infrastructura urbană care asigură o bună calitate a vieții, dar și costuri reduse ale sale într-un oraș. Mai departe, creșterea acestui fond de locuințe implică și construcția de locuințe, un domeniu economic creator de locuri de muncă și de spații unde se reproduce forța de muncă de care economia are nevoie în toate sectoarele.

În anii care vin ne dorim o guvernare locală concentrată pe producția de locuințe sociale conform nevoilor reale și care gestionează responsabil fondul locativ public. După atâtea decenii în care bunurile publice s-au vândut afaceriștilor (din imobiliare), este timpul ca acestea să fie puse în slujba oamenilor. Pe lângă noile construcții necesare pentru creșterea fondului locativ public,primăria ar putea folosi, ca un bun gospodar, proprietățile goale ale municipiului pentru a le converti în locuințe sociale. Apoi, desigur, trebuie să întrețină și repare actualele locuințe aflate în administrarea consiliului local. Și trebuie să construiască noi locuințe sociale în toate cazurile în care, din motive de securitate, demolează unele clădiri vechi ale sale care includeau (și) unități locative de stat. Investițiile publice în locuințe publice sunt mai urgente ca niciodată, pentru că pandemia prelungită și recesiunea economică acutizează criza locuirii și în orașul nostru.

*

ANEXE

Tabel 1. Locuințe terminate în Cluj-Napoca în perioada 2015-2019, INS

Tabel 2. Continuarea reducerii numărului de locuințe realizate din fonduri publice în anii anteriori

Tabel 3. Locuințe și spații cu altă destinație decât locuință în proprietatea municipiului, 2014

Tabel 4. Număr solicitanți și beneficiari de locuințe sociale în Cluj-Napoca, 2015-2020

 Tabel 5.  Exemple de categorii de venituri la bugetul local

Harta locuințelor libere sau scoase din circuitul locativ, Cluj-Napoca, realizată pe baza evidenței primăriei, 2014

Observație: Chiar dacă harta este conturată pe baza patrimoniului primăriei din 2014, ea este încă, în mare parte, actuală. Din 2015 încoace primăria nu a mai construit noi locuințe, și între 2015-2019 a repartizat printre solicitanții de locuințe sociale câteva apartamente care erau goale în 2014. În paralel, cu siguranță s-au mai eliberat locuințe prin evacuare, și s-au mai scos din circuitul locativ locuințe vechi din motiv că au fost lăsate de-a lungul anilor să se degradeze. De atunci, s-a mai continuat și vânzarea locuințelor din vechiul fond de stat. Politica însă a rămas aceeași. Primăria nu construiește locuințe noi, și nu se îngrijește cum ar trebui de cele vechi. Preferă să dea în chirie spații sau să concesioneze terenuri unor firme. Între timp, chiriile și prețurile la apartamente în Cluj s-au dublat, devenind exorbitante.

Legenda:

Clădiri cu locuințe din vechiul fond de stat goale, 2014

Clădiri cu locuințe de necesitate goale, 2014

Clădiri cu spații goale cu altă destinație decât locuire, 2014

Clădiri cu locuințe construite prin programul ANL goale, 2014

Locuințe publice în clădiri declarate degradate, demolate sau scoase din circuitul locativ de către primărie, 2014

Clădiri cu locuințe sociale construite pe baza legii locuinței din 1996 goale, 2014

Clădiri cu locuințe de serviciu goale, 2014

Terenuri goale (altele decât cele aferente locuințelor cu proprietari privați cărora le pot fi închiriate)

"Unități de locuit" goale (str. Pata Rât), 2014

Vignete - cazuri de clădiri libere care ar fi putut fi renovate cu scopul reconvertirii în locuințe sociale

În 2019 și 2020, echipa noastră a documentat istoricul câtorva clădiri neîngrijite cu locuințe și spații publice goale sau ocupate, sau clădiri care deja stau în ruine, dar și clădiri bine întreținute unde unele spații sau locuințe din proprietatea primăriei sunt lăsate goale, precum și clădiri din proprietatea municipiului Cluj-Napoca care recent și-au căutat sau își mai caută și acum o destinație. Ele sunt exemple de imobile care, spunem noi, ar fi putut fi reconvertite în locuințe sociale.

Str. Iuliu Maniu nr. 16. Această clădire din Centrul istoric al Clujului este parte dintr-un imobil în care a funcționat firma SC Napocom SA, aparținând unui ansamblu de foste spații comerciale situate pe o fâșie de teren ce leagă Bulevardul Eroilor nr. 21 și str. Iuliu Maniu nr. 16. La intrările de pe ambele străzi se mai poate observa panoul care anunță Magazinul Napocom (de pe Maniu), respectiv SC Napocom SA (de pe Eroilor - fostul magazin Fierul, acum închiriat restaurantului La Piazetta). Napocom a fost creată în 1991 mai întâi ca o societate pe acțiuni și apoi ca firmă cu capital integral privat, de pe urma privatizării Întreprinderii Comerțului cu Ridicata Metalo-Chimice (la rândul ei înființată în Cluj în 1977)."Apartamentul 7" din acest ansamblu de imobile, care se desfășoară în două corpuri de clădiri având un total de 948 mp, este proprietatea Statului Român, fiind în administrarea operativă a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca. În mai 2017, CL a decis să reabiliteze, reconstruiască, repare și mansardeze acest spațiu cu scopul de a-l folosi ca birouri de care va beneficia însăși primăria. Pe baza unei autorizații din 2018, lucrările încă erau în plină desfășurare la începutul lunii martie 2020, când am făcut fotografiile atașate.

Str. Gării nr. 4. Aici este o clădire/ bloc cu parter și patru etaje stă goală de foarte mulți ani. Ea a fost construită în 1977, având câte 15 camere și un grup sanitar pe fiecare etaj, iar la parter o bucătărie și sală de mese. Cămin de elevi aparținând Grupului Școlar pentru Protecția Mediului, clădirea și-a pierdut această funcție odată cu demantelarea învățământului profesional. Conform unei Hotărâri Guvernamentale din 2006, clădirea aparține domeniului public al municipiului Cluj-Napoca. După 12 ani, în mai 2018, primarul a inițiat proiectul de Hotărâre de Consiliu Local pentru darea în administrare a clădirii Grădiniței cu program prelungit “Parfum de Tei”. Aceasta la rândul ei, din 2019 nu a mai putut funcționa în clădirea veche, retrocedată, de pe strada Horea. Consiliul Local a alocat anul trecut 2.8 milioane de euro pentru lucrările de reamenajare a clădirii. La o ședință a CL din ianuarie 2020, Emil Boc a recunoscut că lucrurile merg foarte încet, pentru că această clădire, așa cum este ea, nu este adecvată unei grădinițe.

Str. Anton Pann nr. 8-10. Inventarul bunurilor publice din 2014 arată, că demisolul casei este compus din două apartamente, fiind un spațiu de 250.4 mp. Cele două apartamente au fost declarate libere în acel an drept spații cu altă destinație decîât locuire. Ele au fost propuse pentru finanțare europeană, cu scopul de a fi renovate și incluse în circuitul locativ. Cererea de finanțare a fost prost scrisă: cei care au întocmit proiectul nu au fost în stare să solicite suma de bani minimă care ar fi făcut eligibil acest proiect. (În acel proiect au mai fost incluse clădirea de pe str. Locomotivei nr. 1, acum sediu ADIZMC, și o clădire de pe str. Donath, acum transformată în grădiniță). Mai departe, acest inventar arată, că parterul casei de pe str. Anton Pann nr. 8-10 a fost închiriată unei asociații pe baza unui contract între 2002-2018 ca spațiu cu altă destinație decât locuire. În 2016, SC Carpimez, SC Mezagro, SC Sompan Invest și mai multe persoane fizice au obținut aprobarea pentru un PUZ pe strada Anton Pann (chiar lângă imobilul de la nr. 8-10), pe un teren incluzând fosta fabrica de mezeluri Carpimez. Pe baza acestuia, în februarie-martie 2017 societatea Mezagro SRL a obținut autorizaţie de construcție pentru blocurile A şi B, iar în octombrie 2017 SDC Imobiliare a obținut autorizație pentru blocurile C şi D. În decembrie 2018, prin procedurile în vigoare, primăria a trecut imobilul de pe str. Anton Pann nr. 8-10 din domeniul privat al municipiului Cluj-Napoca în domeniul său public. Apoi, a dat în folosință gratuită întreaga casă (cu toate apartamentele de la parter și demisol) Direcției de Asistență Socială care avea nevoie de un spațiu pentru a putea depune un proiect către fondurile norvegiene. În februarie 2019, DASM a renunțat la dreptul de folosință gratuită a imobilului de pe str. Anton Pann nr. 8-10 și a cerut un apartament cu scopul arătat mai sus pe str. Zrinyi nr. 7. În noiembrie 2019, comisia mixtă pentru spații cu altă destinație decât locuință a luat act de cerere DASM, și a retras dreptul său de folosință asupra acestui imobil. În 3 august 2020, prin HCL s-a retras dreptul de folosință gratuită a DASM asupra imobilului de pe str. Anton Pann nr. 8-10 din motivele legate de degradarea clădirii. Suprafața construită de 320 mp și terenul de 189 mp au stat goale în toată această perioadă până acum, deci cel puțin de 6 ani, dar demisolul casei a fost liber probabil cu mult timp dinainte.

Str. Ferdinand nr. 4. Litigiile asupra acestei clădiri au început din 1993. Recent, un sfert din clădire a fost restituit prin hotărâre judecătorească. Momentan, 11 apartamente din cele peste 30 sunt încă folosite de foștii chiriași, însă în 2019 primăria nu le-a prelungit contractul. Restul stau goale. Toată clădirea a fost lăsată să se degradeze timp de mulți ani, spațiile comerciale de la stradă au fost închise de mult. Cu ocazia reconstrucției întregii străzi, în 2020 s-a început și finalizat re-fațadizarea acestei clădiri, dar situația locuințelor de stat de aici nu s-a clarificat încă.

^[1]https://casisocialeacum.ro/archives/5184/apelul-4-catre-candidatii-si-candidatele-la-primaria-si-consiliul-local-cluj-napoca-privind-strategia-de-locuire/

^[2]https://casisocialeacum.ro/archives/5190/apelul-5-catre-candidatii-si-candidatele-la-alegerile-locale-din-2020-in-cluj-napoca-privind-sansele-de-locuire-ale-persoanelor-tinere/

^[3]https://casisocialeacum.ro/archives/5203/apelul-6-catre-candidatii-si-candidatele-la-primaria-si-consiliul-local-cluj-napoca-privind-modalitatile-de-crestere-a-fondului-de-locuinte-sociale-publice/

^[4]https://casisocialeacum.ro/archives/5220/apelul-7-catre-candidatii-si-candidatele-la-primaria-si-consiliul-local-cluj-napoca-privind-orasul-locuibil/

^[5]Declarație citată în acest articol - https://media9.ro/psd-vrea-20-la-cluj-napoca-lista-pentru-consiliul-local-echipa-actuala-a-fost-scoasa-in-decor/

^[6]Vezi documentul Execuția bugetară la final de martie 2020, din bugetul general al municipiului Cluj-Napoca pe anul curent, accesibil aici https://files.primariaclujnapoca.ro/hotarare_consiliu/2020/04/24/177.pdf

^[7]https://primariaclujnapoca.ro/informatii-publice/comunicate/bugetul-municipiului-pentru-anul-2020-a-fost-aprobat/