Apelul #6 către candidații și candidatele la primăria și consiliul local Cluj-Napoca privind modalitățile de creștere a fondului de locuințe sociale publice

18.08.2020.

În ultimele două apeluri am vorbit despre strategia locuirii,[1] precum și despre șansele tinerilor și tinerelor care se stabilesc în orașul nostru, cât și cei născuți și crescuți aici, de a locui în condiții adecvate și la prețuri accesibile,[2] făcând trimitere la declarații ale unor (lideri de) partide politice. Continuăm analiza locuirii în Cluj cu idei privind modurile de creștere a fondului de locuințe sociale publice în acest oraș. Astfel, ne aducem contribuția la setarea agendei orașului nostru în întâmpinarea alegerilor locale din 2020.

*

Este timpul să ne dorim mai mult de la orașul în care locuim! … Într-un orizont mediu de timp (10-15 ani), îmi doresc să ne putem compara cu Viena. … Printre scopurile noastre este și conceperea unui program de construcții de locuințe, dar și oferirea de teren gratuit persoanelor sub 35 de ani, conform legii, în zonele Lomb, Tineretului și altele, după recuperarea terenurilor din proiectele blocate … Creșterea costului vieții a determinat scăderea calității vieții, fapt care se reflectă în viața de zi cu zi a fiecărui clujean în parte … (Dan Cristian Codrean, “Agenda pentru Cluj-Napoca 2020. Program de administrare locală”, Pro România)

O mișcare pentru dreptate locativă va avea așteptări mari de la comparația politicilor urbane clujene și vieneze. Capitala Austriei este aclamată drept model viabil și de succes în privința locuințelor publice și locuințelor sociale.^[3] Tradiția acestui oraș de a considera drept prioritară asigurarea locuințelor de calitate pentru clasa lucrătoare datează din perioada “Vienei roșii”^[4] de la începutul secolului al XX-lea. Orașul este dedicat acestei tradiții și azi, primăria deținând și administrând 220.000 de unități locative, care reprezintă 25% din fondul total de locuințe. De asemenea, municipalitatea controlează indirect încă un număr de 200.000 de locuințe construite și deținute de dezvoltatori privați, impunând prin diverse scheme de negociere alocarea a jumătate din stocul lor de locuințe primăriei. La rândul său, primăria închiriază aceste unități persoanelor cu venituri reduse. Cealaltă jumătate se închiriază persoanelor cu venituri medii^[5] sub prețul pieței. Fondul considerabil de locuințe sociale are impact și asupra nivelului chiriilor în general în oraș. Conform unui studiu făcut de Deloitte, prețul mediu al chiriilor în Viena este de 9.8 euro/ mp, iar în Paris este de 27.8 și în Londra de 20.2 euro. Analiștii consideră că tema politicilor locative va fi centrală în contextul alegerilor locale vieneze.^[6] Acest lucru îl dorim și în Cluj-Napoca.

*

Practica vieneză este ocazie bună să ne amintim de inițiativele de dinainte de 2015 ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pe care, din păcate, administrația publică locală nu le-a mai reiterat în nicio formă în ultimii 5 ani:

• Realizarea de 271 locuințe sociale în noile blocuri construite în 2008 pe teritoriul fostului Oser (străzile Timișului și Blajului), cu o valoare de inventar de 54.322.042 lei (https://storage.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/44(7).pdf).
• Realizarea de 46 locuințe prin renovarea unei clădiri din proprietatea municipalității pe strada Coroianu care a costat 5.906.528 lei, marea parte a investiției fiind acoperită din finanțare europeană, primăria contribuind cu 94800 lei (https://primariaclujnapoca.ro/informatii-publice/comunicate/comunicat-1914/).
• Realizarea de 24 locuințe prin renovarea unei clădiri din proprietatea statului de pe strada Albac, o investiție care a costat 2.062.312 lei, sumă din care 440.880 lei a fost contribuția primăriei, iar restul banilor a fost asigurat din fonduri europene câștigate (https://primariaclujnapoca.ro/informatii-publice/comunicate/comunicat-1114/).
• Inițiative de asociere cu dezvoltatori imobiliari privați în vederea susținerii construcției de locuințe în oraș, dar și a realizării de locuințe sociale pe această cale, pentru a răspunde nevoilor de locuire în oraș (exemplele sunt elaborate în Anexă).

De ce a renunțat primăria la construirea de noi locuințe sociale în oraș în timp ce bugetul local a cunoscut o permanentă creștere?

De ce nu a mai renovat clădiri goale cu scopul de a le transforma în blocuri cu unități de locuințe sociale?

De ce nu a mai negociat cu dezvoltatorii imobiliari beneficiari de bunuri și investiții publice în vederea preluării unui procent din locuințele realizate de aceștia cu scopul de a le distribui potențialilor beneficiari de locuințe sociale?

În spatele acestor opțiuni stă adoptarea modelului de creștere de tip „oraș-magnet” și accentuarea transformării locuirii în afacere imobiliară.

*

Este timpul ca această politică să se schimbe, astfel încât nevoile clujenilor de locuințe adecvate și accesibile ca preț să nu se sacrifice de dragul afaceriștilor. Trebuie ca dezvoltarea urbană-imobiliară să servească interese publice. Schimbarea dorită include și creșterea stocului de locuințe sociale publice. Pe lângă modurile tradiționale prin care se poate realiza acest deziderat:

• noi construcții;
• renovări de clădiri ale municipalității,

recomandarea noastră este de a utiliza și alte proceduri cu acest scop:

• extinderea pe verticală a clădirilor existente (proprietate privată sau publică) în zonele centrale și periferice ale orașului, cu acordarea unor facilități pentru asociațiile de proprietari;
• trecerea unor imobile vacante aflate în proprietatea Statului Român în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca și reconversia lor în vederea realizării de locuințe sociale;
• rechiziția unor unități rezidențiale ne-finalizate de dezvoltatori timp de cel puțin 2 ani, și finalizarea lor ca locuințe sociale; sau chiar și rechiziția altor clădiri goale în proprietate privată cu scopul de a răspunde la cazurile de urgență ale persoanelor fără adăpost în sensul larg al cuvântului (adică ale tuturor care nu au locuințe adecvate și/ sau trăiesc în locuințe neconvenționale);^[7]
• utilizarea procedurii de expropriere cu scopul realizării unor obiective de interes public, în condițiile în care locuințele sociale aparțin acestei categorii de bunuri urbane;^[8]
• achiziționarea unor imobile vacante și neutilizate, inclusiv ale unor foste fabrici sau zone industriale;
• condiționarea concesionării terenurilor publice către companii imobiliare de realizarea de locuințe sociale.

Conform Legii locuinței, locuințele sociale sunt finanțate de la bugetele locale, pentru care este constituită o linie separată de cheltuieli în respectivele bugete. Deci trebuie să ne punem și întrebarea: de unde bani la bugetul local pentru a realiza cele de mai sus?

Conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, veniturile bugetare nu pot fi alocate direct unei cheltuieli bugetare anume. Totuși, să ne gândim la câți bani intră în bugetul municipiului Cluj-Napoca din următoarele venituri, legate într-un fel de fondul locativ și de imobiliare, care sunt prevăzute în bugetele proprii ale orașelor: vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului, venituri din privatizare, venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al municipiului, venituri din concesiuni şi închirieri, venituri din impozite şi taxe pe proprietate (proprietatea pe clădiri și terenuri ale persoanelor fizice și juridice, transferul proprietăților imobiliare), taxe juridice din timbru și taxe de timbru pentru activitatea notarială legată de tranzacții imobiliare (precum arată Anexa 2, cele din urmă sunt în continuă creștere în oraș). Apoi, donațiile și sponsorizările pot fi generate cu destinația distinctă de constituire a unui fond special pentru realizarea și administrarea locuințelor sociale. În plus față de contribuțiile locale, statul oferă asistență pentru construirea locuințelor sociale prin transferuri de la bugetul de stat. Ar mai fi și alte metode de generare de venituri (precum suprataxarea marilor afaceri imobiliare, dar și a proprietarilor cu mai multe proprietăți) sau de condiționări ale dezvoltatorilor imobiliari de realizare a locuințelor sociale, însă ele țin mai degrabă de modificarea legislației naționale.

În final, dar nu în ultimul rând, posibile surse pentru creșterea fondului de locuințe sociale pot fi proiectele din fonduri europene din perioada 2021-2027, atât cele ale programului multianual,  cât și cele ale programului de relansare economică. Astfel de proiecte pot fi elaborate atât ca instrumente ale unor politici în vederea asigurării de servicii publice sociale dar și de servicii de interes economic general(cum sunt locuințele sociale), cât și ca mijloace de susținere a industriei de construcții sau de investiție în infrastructura urbană.

*

Ne dorim un primar și consilieri locali care vor guverna astfel încât calitatea vieții să însemne mai ales reducerea costurilor locuirii în Cluj-Napoca. Creșterea fondului de locuințe sociale publice este un instrument esențial pentru atingerea acestui scop. Relativ vorbind, Viena este cu siguranță un oraș cu un buget mai mare decât al Clujului. Dar și Clujul este bogat în comparație cu alte localități din România. Și are mari ambiții în dezvoltarea urbană, căutând să câștige competiții europene și să devină orașul numărul 1 în diverse domenii. Astfel, ceea ce deocamdată îi lipsește este doar voința de a implementa o politică a locuirii care ne poate apropia de Viena.

ANEXE

Anexa 1. Proiecte de locuințe sociale abandonate

Descriem aici prin mai multe detalii aceste inițiative de dezvoltare imobiliară cu implicarea primăriei, și modul cum a dispărut pe parcursul anilor componenta de creștere a fondului de locuințe sociale publice din acest demers. Dispariția sa înseamnă că administrația publică locală a ales să susțină dezvoltarea urbană pentru profit și nu pentru oameni.

Cartierul Lomb

În 14 iulie 2008 s-a înfiinţat societatea SC LOMB SA Cluj-Napoca, unde acţionari erau Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi SC Impact Developer & Contractor SA. Obiectul de activitate al nou-înfiinţatei firme era „dezvoltarea şi promovarea imobiliară” în cartier. Municipalitatea urma să primească 33% din suprafața construibilă, teren viabilizat, precum și 75 de locuințe sociale din cele 2500 de apartamente construite. După eșuarea proiectului, în 2011 CL a atribuit 7,8 ha în Lomb cu destinaţia de locuinţe către 118 revoluţionari (fiecare persoană beneficiind de o parcelă de 500 mp). Dar ei nu au putut folosi terenurile deoarece lipseau utilităţile, accesul la parcele şi drumul care ajunge acolo. În 2014, în cartierul Lomb s-a lansat proiectul Cluj Innovation City ca un “proiect de dezvoltare urbană integrată”, 200 hectare fiind puse la dispoziția acestui proiect de către primărie pentru a susține dezvoltarea sectorului IT.^[9] În ianuarie 2019, primarul Emil Boc declara că proiectul Cluj Innovation City (CIC) va reuni 20.000 de specialişti în cercetare şi inovare:  “Pentru Lomb vom alcătui un masterplan care să pregătească proiectul cunoscut sub numele de Cluj Innovation City, care va avea şi o componentă de locuire, dar şi un Silicon Valley de Cluj, adică un oraş destinat cercetării, inovării, dezvoltării şi IT-ului şi care, sperăm noi, să dea şansa dezvoltării Clujului pe următorii 10 ani."^[10]

Cartierul Tineretului

În 2007 s-a înființat Societatea Comercială Cartierul Tineretului Cluj SRL, prin asocierea realizată între Consiliul Local Cluj-Napoca și Polus Real Estate SRL. Din totalul de 5870 locuințe, Consiliul Local urma să beneficieze de un număr de 384 de locuințe sociale, care trebuiau să îi fie predate gratuit, și de un număr de 180 de locuințe care trebuiau să revină municipalității, cu titlu de participare la profit. În 2010, investitorii Polus Real Estate au propus reconversia proiectului din cartier de locuințe în parc fotovoltaic. Asociații au dat în judecată decizia. În 2016 primarul Emil Boc a declarat: ”Nu putem decât să respectăm deciziile instanțelor de judecată. E un conflict acolo între asociați. Respectăm deciziile și se poate continua proiectul Cartierului Tineretului. După ce se încheie toate procedurile judiciare putem să avem discuții. Noi nu avem nici o problemă să continuăm proiectul. Pe fondul crizei imobiliare, în 2010 s-a decis ca proiectul de locuințe să se transforme în Parc fotovoltaic. Dacă acum instanța a decis să se continuie proiectul imobiliar, din punctul nostru de vedere este foarte bine.”^[11] Însă acest lucru nu s-a făcut în spiritul proiectului inițial. În iulie 2019, Primăria Cluj-Napoca a anunțat că a fost dat ordinul de începere a lucrărilor pentru Parcul Tineretului - Pădurea Clujenilor. Contractul de proiectare și execuție a proiectului a fost câștigat de către asocierea SC Nord Conforest SA - Proiect Construct Regiunea Transilvania SRL. Se anunța, că Pădurea Clujenilor - Parcul Tineretului se va extinde pe o suprafață de 213.004 mp și va fi un parc recreativ, un loc pentru petrecerea timpului liber, ideal pentru a explora natura, mediul înconjurător și viitoarea faună care se va instala în cadrul eco-sistemului nou creat.^[12]

Cartierul Borhanci - CASAROM

În 1998, pe baza Legii 31/1990 privind constituirea societăților comerciale cu participarea statului s-a constituit Societatea Comercială pentru Dezvoltarea Construcției de Locuințe CASAROM Cluj-Napoca. Consiliul Local deținea 10% din capitalul social al societății, ceilalți asociați fiind companii din Cipru, Insulele Virgine, Oakland și Arabia Saudită. În 1999 Primăria a alocat un teren din cartierul Borhanci, prin concesionare directă, la un preț mic pentru SC CASAROM. Până în 2001 s-au aprobat PUZ și PUD pentru Complexul rezidențial Borhanci, și s-a realizat studiul de fezabilitate pentru reabilitarea drumului și extindere utilități. SC Casarom intenționa să construiască în zonă 1.200 de locuințe, birouri, spații comerciale și un hotel. În schimbul concesiunii de teren investitorul ar fi urmat să livreze municipalității 120 de locuințe sociale și 14 hectare de teren viabilizat. În 2005, după alegerea lui Emil Boc în funcția de primar, primăria clujeană a reziliat acest contract, dar hotărârea a fost atacată în instanţă de reprezentanţii Casarom și instanţa a dat câştig de cauză dezvoltatorului imobiliar. Pentru a ieşi din impas, noul primar a propus renegocierea contractului, fapt hotărât prin HCL 303/2006: suprafața terenului concesionat s-a diminuat, firma Casarom urma să viabilizeze terenul și să cedeze Consiliului Local 14 hectare viabilizate şi 10 procente din locuinţele realizate, pe care municipalitatea le va acorda tinerilor. Apoi, prin HCL 372 din 26 iunie 2007, a fost aprobat PUD-ul corespunzător etapei I. În 2009, prin HCL 137 din 17 martie, Casarom a mai primit un termen limită, de data aceasta de o lună, pentru depunerea documentaţiei complete, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire. Documentaţia nu a fost însă depusă la primărie.^[13] În septembrie 2015 Emil Boc a reluat tema cartierului Borhanci și a declarat: „ Am discutat anul acesta cu specialiștii din primăriei, cu Iulia Ardeuș (directorea de la Patrimoniu), cu Virgil Poruțiu (directorul tehnic) cu Autora Țărmure (secretarul municipiului), cu viceprimarii și m-au convins și pe mine să facem locuințe în Borhanci. Este un proiect care cere timp, acum facem un prim pas, dar sunt convins că în doi ani îl vom finaliza.”^[14] Drept urmare, la ședința Consiliului Local din 11 martie 2016, consilierii locali au aprobat un studiu de oportunitate în vederea stabilirii strategiei de dezvoltare a viitorului cartier Borhanci. Prin acest studiu administrația locală și-a asumat, potrivit explicațiilor oficialilor, că va merge pe concesionare de teren în acest cartier, atât pe componenta socială, cât și pe cea economică. Dar și-a asumat că va da teren (câte 300 de mp) pentru 178 de tineri prinși în Hotărârile Consiliului Local din 2000, cărora primăria le-a dat teren în această zonă cu obligația de a-l viabiliza pentru construcția de locuințe. Primarul a explicat că hotărârile asumate de administrația Funar trebuie onorate, mai ales că respectivii beneficiari s-au adresat instanței.^[15] La acea oră, șeful de proiect al PUG Cluj declara că terenul din Borhanci nu se pretează pentru amenajarea de locuințe, fiind teren agricol, mai ales că zona n-are infrastructură de niciun fel, iar primăria n-a reușit în ani de zile să facă niciunul dintre cartierele pe care le-a inițiat prin asocieri și parteneriate: Casarom, Lomb, Tineretului sau cel de pe Valea Gârbăului.^[16] Zona Borhanci a intrat și în atenția altor inițiative publice: în februarie 2019, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, anunța construirea unui Spital Pediatric Monobloc pe acel teren, în locul cartierului de locuințe pentru tineri promis de primarul Emil Boc, proiect compromis de ani buni.^[17] Totuși, în iunie 2019 primăria a elaborat un nou PUZ pentru cartierul Borhanci, care a schimbat destinația terenului din utilizare agricolă în utilizare rezidențială, și a propus construirea de locuințe și dotări, şcoală, grădiniţă, creşă, centru de cartier, parcuri, precum și străzi, considerând că va putea rezolva riscul alunecărilor de teren. Dimensionarea dotărilor de interes public propuse sunt în conformitate cu numărul total de parcele cu funcțiune de locuire (documentația propune minim 178 parcele cu suprafața de 300 mp, ce ar urma să fie concesionate tinerilor căsătoriți). Pe atunci primarul Boc spunea: „Suntem cu butonul pe masă să apăsăm declanşarea construcţiei cartierului de locuinţe din Borhanci. Dar la fel ca şi cei care mai au proiecte de investiţii în Borhanci, aşteptăm lărgirea străzii pentru că pe studiul de trafic fără acest lucru nu se poate aproba proiectul.”^[18]

Anexa 2. Tabel privind evoluția tranzacțiilor imobiliare în Cluj-Napoca

Statisticile Veridio^[19] din ultimul său Ghid publicat arată că în 2018 pe piața imobiliară din Cluj s-au efectuat 570 tranzacții de case și 5911 tranzacții de apartamente. Adică un total de 6481 de tranzacții cu spații de locuit, ceea ce înseamnă 4.43% din fondul de locuințe în proprietate privată existent în oraș în acel an, în timp ce, în 2018 în Cluj-Napoca s-au finalizat 4169 locuințe noi, toate din fonduri private. Comparativ cu ceilalți ani, din 2013 încoace, atât numărul de tranzacții, cât și valoarea tranzacțiilor efectuate a fost în continuă creștere în Cluj-Napoca, ceea ce nu reflectă pur și simplu nevoia de locuințe pentru a locui în ele, ci și faptul că locuințele din Cluj au devenit pentru tot mai multe persoane fizice și juridice din toată țara bunuri pentru investiții (33% din tranzacțiile făcute având un cumpărător din afara județului). În aceeași perioadă de timp, prețul la apartamente a fost în continuă creștere (conform datelor Imobiliare.ro). În 2020, prețul mediu la locuințele din Cluj-Napoca a ajuns la 1800 euro/ mp.^[20]

[1]https://casisocialeacum.ro/archives/5184/apelul-4-catre-candidatii-si-candidatele-la-primaria-si-consiliul-local-cluj-napoca-privind-strategia-de-locuire/

[2]https://casisocialeacum.ro/archives/5190/apelul-5-catre-candidatii-si-candidatele-la-alegerile-locale-din-2020-in-cluj-napoca-privind-sansele-de-locuire-ale-persoanelor-tinere/

^[3]Acest articol din 2019 notează, că  toți cei care câștigă anual un net sub 53225 USD sunt eligibili la o locuință subvenționată de stat în Viena, într-o țară unde venitul mediu pe economie pe an este de 31500 USD. Datorită acestei politici, 62% dintre locuitorii Vienei trăiesc în locuințe sociale.  https://www.huffpost.com/entry/vienna-affordable-housing-paradise_n_5b4e0b12e4b0b15aba88c7b0

^[4]https://casisocialeacum.ro/archives/3057/viena-rosie-socialismul-municipal-gemeindesozialismus/

^[5]https://www.huduser.gov/portal/pdredge/pdr_edge_featd_article_011314.html#:~:text=Lindstrom%20explained%20that%20Vienna's%20city,primarily%20for%20lower%2Dincome%20residents

^[6]https://www.equaltimes.org/can-vienna-s-model-of-social?lang=en

^[7]În acest demers, guvernanții pot urmări exemplul Barcelonei (https://www.bloomberg.com/news/articles/2020-07-16/to-fill-vacant-units-barcelona-seizes-apartments), sau al orașului Glasgow (https://www.scottishhousingnews.com/article/glasgow-to-use-empty-flats-to-support-homeless-people-throughout-coronavirus-outbreak) și Aberdeen (https://www.scottishhousingnews.com/article/aberdeen-empty-homes-total-triples-in-four-years) din Scoția, dar și exemplul Parisului (https://www.aa.com.tr/en/europe/france-houses-its-homeless-to-combat-covid-19/1772011), sau al unor inițiative din Dublin (http://www.dublincity.ie/housing-and-community-i-own-my-home-section/vacant-homes) și din Berlin (https://www.architecturaldigest.com/story/berlin-hostel-help-homeless-population-others-should-follow).

^[8]Art. 6 al Legii nr.33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică prevede: "Sunt de utilitate publică lucrările privind ... clădirile și terenurile necesare construcțiilor de locuințe sociale și altor obiective sociale de învățământ, sănătate, cultură, sport, protecție și asistență socială, precum și de administrație publică și pentru autoritățile judecătoresti." Legea nr. 255/2010 a făcut modificări în această prevedere, modificarea aceasta fiind consacrată și de Legea nr. 144/2019. Dar art. 2 al aceste variante nu exclude locuințele sociale din cauzele de utilitate publică față de care exproprierea este permisă. Alin (j) al art.2 definește următoarele cauze: "lucrări de interes public local de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative, sociale și culturale, de sănătate, învățământ și sport, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora."

^[9]http://www.hotnews.ro/stiri-esential-17051317-mega-proiectul-cluj-20-000-angajati-finantare-500-milioane-euro-este-cluj-innovation-city-care-sunt-obiectivele-sale-cine-poate-angaja.htm

^[10]https://compariimobiliare.ro/utile/stiri-imobiliare/primaria-cluj-construieste-noi-cartiere-cat-manasturul-langa-centura-pentru-tineri-si-itisti-cu-cat-se-vinde-metrul-patrat-in-zona

^[11]https://www.clujmanifest.ro/economic/emil-boc-scapa-basma-curata-cartierul-tineretului-din-nou-la-start-sunt-asteptati-investitorii/

^[12]https://www.stiridecluj.ro/social/parcul-tineretului-padurea-clujenilor-au-inceput-lucrarile-la-noul-parc-unde-este-amplasat

^[13]https://gazetadecluj.ro/proiectul-casarom-ingropat-in-borhanci/

^[14]https://actualdecluj.ro/noul-obstacol-in-calea-promisului-cartier-electoral-anuntat-de-boc-in-borhanci-in-locul-fantomei-casarom/

^[15]https://actualdecluj.ro/cum-a-mai-avansat-noul-cartier-pe-care-primaria-l-a-anuntat-in-oras-in-locul-fantomei-casarom-din-borhanci/

^[16]https://actualdecluj.ro/noul-obstacol-in-calea-promisului-cartier-electoral-anuntat-de-boc-in-borhanci-in-locul-fantomei-casarom/

^[17]http://www.monitorulcj.ro/sanatate/70512-primii-pasi-pentru-spitalul-regional-pentru-copii-din-borhanci-incep-cu-studii-de-mii-de-euro#sthash.xkypC0lR.dpbs

^[18]http://www.monitorulcj.ro/actualitate/71896-cartierul-de-locuinte-promis-de-boc-in-borhanci-si-spitalul-pediatric-al-consiliului-judetean-ingropate-de-alunecarile-de-teren#sthash.ISXaFnY7.dpbs

^[19]Compilație din datele publicate în cele șase ediții ale Ghidului de tranzacții imobiliare în Cluj-Napoca, https://www.veridio.ro/in/analizele-veridio/studii/

^[20]https://www.imobiliare.ro/indicele-imobiliare-ro/cluj-napoca