Apelul #4 către candidații și candidatele la primăria și consiliul local Cluj-Napoca privind strategia de locuire

06.08.2020.

În apelurile noastre anterioare cu care ne-am adresat Dumneavoastră, am prezentat următoarele teme legate de locuire în orașul Cluj: (1) agravarea crizei locuirii în contextul pandemiei și demersul comun al orașelor Barcelona, Londra, Paris;[1] (2) investițiile primăriei clujene în realizarea de noi locuințe sociale în perioada 2004-2020;[2] (3) criteriile de atribuire de locuințe sociale.[3] În următoarele cinci apeluri vă propunem să vorbim despre (4) strategia locuirii, (5) șansele tinerilor și tinerelor care se stabilesc în orașul nostru de a locui în condiții adecvate și la prețuri accesibile, (6) modalități de creștere a fondului de locuințe sociale publice, (7) ce înseamnă orașul locuibil și (8) obligațiile administrației publice locale cu privire la buna gospodărire a bunului public. Cu acest scop vom face trimitere, pe rând, la luări de poziții ale unor (lideri de) partide politice în legătură cu subiecte pe care acestea le consideră importante. În Apelul (9) ne propunem să sintetizăm revendicările formulate privind locuirea în orașul Cluj în contextul alegerilor locale din acest an. Cel de-al 10-lea Apel al nostru va fi petiția lansată în septembrie, “Locuință socială pentru toți cei îndreptățiți, fără întârziere!”, în vederea susținerii unui proiect de HCL elaborat de noi în cadrul federației Blocul pentru Locuire împreună cu Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire din București și Dreptul la Oraș din Timișoara.

*

Culegerea de date și folosirea lor pentru a înțelege mai bine cum funcționează orașul este un proces care stă la baza oricărui smart city. Cifrele ne permit atât să vedem dacă evoluția este în direcția asumată de strategia de dezvoltare a orașului pe termen lung, cât și să putem lua măsuri în cazul în care ar fi necesar, cât mai din timp, pentru a redresa tendințele pe direcția dorită.” (Emil Boc, prefață din “Ghid de Tranzacții Imobiliare”, ediția a VI-a cu date pe anul 2018, lansat în iulie 2019 de către compania Veridio)

În acord cu argumentul de mai sus, în documentul de față (asemeni Apelului 2) vă prezentăm mai multe date statistice cu privire la fondul locativ din Cluj-Napoca. În acest fel, vă invităm pe d-voastră, candidații la alegerile locale din 2020 să includeți în dezbaterile electorale strategia de locuire a orașului.

Datele prezentate aici arată câteva dimensiuni critice ale locuirii în acest oraș, dar reflectă și faptul că primăria noastră a omis cu desăvârșire să implementeze o serie de obiective definite în Strategia sa de dezvoltare adoptată prin HCL 315/2015 cu o perspectivă până în 2020. Mai mulți indicatori din capitolul Clujul incluziv, referitori la fondul de locuințe sociale arată o evoluție egală cu zero în acest domeniu: terenuri identificate şi atribuite pentru construire de locuinţe sociale; număr de locuinţe sociale obţinute din renovări ale unor clădiri din domeniul public; număr de locuinţe sociale în proprietatea primăriei provenite din iniţiative public-private; număr de beneficiari ai pachetelor integrate de măsuri prin care se previne evacuarea forţată a chiriașilor din locuinţe sociale aflaţi sub riscul marginalizării sociale.

*

Pentru a descrie fondul locativ din Cluj, să observăm statisticile din tabelul de mai jos, o compilație realizată de noi din datele INS, care arată că partea covârșitoare a fondului locativ public în ultimele trei decenii a fost realizată din fonduri private. Excepție sunt anii 1990, când statul a finalizat construcțiile începute anterior. Din păcate, nici INS, nici primăria nu ne-au putut pune la dispoziție date din care să rezulte procentul locuințelor realizate de dezvoltatori imobiliari în calitate de persoane juridice sau persoane fizice. Nu avem date nici cu privire la procentul de locuințe care se realizează an de an din fonduri private ca o formă de investiție și nu cu scopul ca proprietarii lor să locuiască în ele.

Lipsa acestor evidențe creează confuzii mari în ceea ce privește definirea cererii de locuințe. Motivul este că cererea, în condițiile financializării locuirii, nu include doar nevoia de locuit, ci și intenția de a investi în bunuri care promit profituri mari și sigure într-un timp scurt, precum imobiliarele. Lipsa acestor date ascunde și distincția pe care trebuie totuși să o facem, între micii proprietari de locuințe (persoane care, de altfel, nu sunt înstărite, pentru că trăiesc din salarii sau pensii mici) și marii proprietari care construiesc pentru a vinde și/ sau închiria sute și mii de unități locative.

Locuințe terminate și existente în Cluj-Napoca, INS

Total Proprietate privată

Procent proprietate privată

Locuințe terminate în perioada 1990-2003

5234

2011

38.42

Locuințe terminate în perioada 2004-2019

27169

24963

91.88

Locuințe terminate în perioada 1990-2019

32403

26974

83.24

Locuințe terminate în perioada 2015-2019

15587

15587

100.00

Locuințe existente la sfârșitul lui 2019

153250

150442

98.16

Să ne amintim că în 1977, în Cluj-Napoca existau 70865 de locuințe, iar până în 1992, deci de-a lungul a 15 ani, numărul acestora a crescut la 113159 datorită dezvoltării urbane într-o perioadă cu mari investiții publice în locuințe de stat plasate în cartiere multifuncționale. În ultimii 15 ani, din 2004 încoace, fondul total de locuințe din oraș a crescut cu aproximativ 27000 de unități locative. Precum arată tabelul de mai sus, într-un procent de 92%, ele au fost construite din fonduri private. Acest trend a fost susținut de primărie prin practicile unui urbanism laissez faire, ceea ce a contribuit la crearea pieței nereglementate a locuințelor și, implicit, la creșterea continuă a prețurilor de locuințe, dar și a terenurilor. Prețul terenurilor și a locuințelor, de altfel sunt foarte strâns legate, deoarece locuința este o marfă specială a cărei valoare depinde de valoarea terenului pe care ea se află, astfel încât speculațiile cu terenuri și, inclusiv, urbanizarea lor din banii publici în favoarea unor dezvoltatori, sunt un factor al creșterii necontrolate a costurilor locuinței. Să punctăm încă odată: mai mult de jumătate din noile unități locative făcute după 2004 în Cluj (15587 la număr) au fost realizate în perioada de implementare a actualei Strategii de dezvoltare locală, și - contrar celor asumate în această strategie - dintre ele, nici una nu a fost făcută din fonduri publice, în timp ce bugetul local era în continuă creștere în orașul nostru.

În final, dar nu în ultimul rând, vrem să vă reamintim câteva din cifrele prezentate în cel de al doilea nostru Apel: conform costurilor realizării de locuințe sociale făcute în perioada 2008-2014, prețul a 341 de locuințe ar constitui doar circa 3.7% din bugetul pe 2020 al orașului Cluj; în perioada 2015-2018 nu s-a realizat nicio locuință din fonduri publice (nici socială, dar nici ANL); în ultimii 5 ani, prețul de vânzare al apartamentelor în Cluj-Napoca a crescut cu 76%. Să mai adăugăm la aceste cifre informații despre evoluția cererii inchirierii de apartamente și case care în ultimii 5 ani a crescut cu 145% în orașul nostru, astfel încât în ultimul trimestru al anului 2019 prețul mediu cerut de închiriere lunar pentru un apartament cu 2 camere a urcat la 420 euro/ lună.[4]

Cifrele de mai sus arată limpede că următoarele categorii sunt pierzătoarele politicii de locuire din ultimii ani:

  • chiriașii locuințelor de pe piața privată;
  • persoanele care aplică de ani și zeci de ani de zile pentru locuință socială;
  • oamenii care își cumpără locuințele ca să locuiască în ele și nu ca să le tranzacționeze;
  • persoanele evacuate din locuințele lor, inclusiv din imobile retrocedate, fără a primi o locuință alternativă adecvată;
  • persoanele care, în lipsa altor alternative, locuiesc în așezări informale, în locuințe neconvenționale;
  • toți cei care au dreptul la o locuință socială conform legii locuinței pe baza situației lor economice.

*

Primăria Municipiului Cluj-Napoca a omis să livreze obiectivele sale privind fondul locativ public definite în strategia de dezvoltare ce ar fi trebuit implementată din 2015 încoace.

Mulți ne dorim o primărie și un consiliu local care să ne servească interesele de locuire în orașul în care studiem sau lucrăm. Ne dorim un primar și consilieri locali care să ne îmbunătățească calitatea vieții prin creșterea fondului locativ public cu locuințe adecvate și accesibile ca preț conform veniturilor noastre, ce se situează în marea majoritate a cazurilor sub venitul mediu pe economie.

Votăm pentru un nou tip de mandat de primar/ consilier local care va pune Clujul pe harta orașelor pentru oameni, nu pentru profit.

Votăm pentru un mandat de guvernare locală care în primii doi ani ai săi va produce 400 de locuințe sociale.

Votăm pentru o administrație publică locală care va guverna pe baza unei strategii a locuirii implementată ferm prin planuri multianuale susținute de alocări adecvate de fonduri din bugetul local, central și alte surse de finanțare.

Votăm pentru o strategie a locuirii, în care locuirea publică și creșterea fondului de locuințe sociale este cel puțin la fel de importantă ca dezvoltarea fondului locativ privat, care prevede măsuri ferme pentru prevenirea evacuărilor ce lasă persoanele evacuate fără locuințe alternative adecvate și care identifică soluții pentru plafonarea și reglementarea chiriilor private.


[1]05.06.2020, https://casisocialeacum.ro/archives/4977/apel-catre-toti-cei-care-se-pregatesc-sa-candideze-la-alegerile-locale-din-2020-pentru-pozitia-de-primar-si-consilier-local-in-municipiul-cluj-napoca/

[2]06.07.2020,https://casisocialeacum.ro/archives/5030/al-doilea-apel-catre-candidatii-alegerilor-locale-2020/

[3]30.07.2020,https://casisocialeacum.ro/archives/5163/al-treilea-apel-catre-candidatii-si-candidatele-la-primaria-si-consiliul-local-cluj-napoca/

[4]Imobiliare.ro: Piața imobiliară rezidențială, T4-2019.

Comments are closed.