Al treilea APEL către candidații și candidatele la primăria și consiliul local Cluj-Napoca
30.07.2020
Problema locuirii în România se manifestă în nenumărate forme, unele dintre ele bine surprinse statistic. Suntem pe primul loc în Europa în privința supraaglomerării și pe primul loc la supraîndatorarea cu costurile locuirii, fiind simultan în topul statelor cu cei mai mulți proprietari de locuințe.
Clujul s-a dezvoltat economic în ultimii ani, însă acest lucru nu s-a tradus într-un acces efectiv mai ridicat la locuințe. Fie că sunt noi sau vechi, locuințele sunt extrem de scumpe și de achiziționat, și de închiriat, raportat la veniturile populației. Am atras atenția asupra acestui fapt în al doilea nostru Apel către Dumneavoastră.[1]
Cu toate că locuințele publice au fost introduse și reglementate ca o tentativă de a reduce eșecul pieței de locuințe în furnizarea soluțiilor, investițiile publice nu au fost pe măsură. Astfel, persoanele care nu își permit o locuință prin piață sunt îndepărtate dintr-un oraș care de altfel absoarbe resursele unei vaste regiuni, atrăgând investitori și forță de muncă din toată țara.
Când autoritățile publice locale totuși construiesc și repartizează locuințe sociale, criteriile de punctare a cererilor iau adesea forme paroxistice, Clujul nefiind o excepție. Vedem cum în ultimii 15 ani, criteriile au devenit din ce în ce mai complicate și din ce în ce mai aspre.
Legea locuinței definește locuința socială drept „Locuință care se atribuie cu chirie subvenționată unor persoane sau familii, a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.” Iar în privința criteriilor de eligibilitate, dincolo de venit (pragul de eligibilitate fiind stabilit la nivelul venitului mediu) identifică următoarele: nedeținerea unei locuințe în proprietate; neînstrăinarea unei locuințe după 1990; să nu fi beneficiat de sprijinul statului în credite și execuție pentru realizarea unei locuințe; nedeținerea unei alte locuințe fond de stat în calitate de chiriași.
Articolul 43 al Legii 114/1996 listează categoriile de persoane beneficiare de locuințe sociale, iar normele metodologice ale legii definesc condițiile care trebuie să fie punctate drept prioritare. Însă Consiliul Local Cluj-Napoca a introdus o serie de criterii, atât de eligibilitate, cât și de selecție care nu respectă spiritul legii și a omis altele pe care trebuia să le ia în considerare.
De ce se întâmplă acest lucru? Este foarte clar că înăsprirea criteriilor și supra-birocratizarea procedurii este un brutal refuz politic al uneia dintre cele mai de bază nevoi umane: locuirea. Este o alegere politică bine calculată. Ea mută atenția dinspre lipsa de voință și capacitate a administrației locale de a susține această nevoie de bază înspre meritul individual al fiecărei persoane în nevoie. Practic, transformă nevoia într-un grotesc concurs între cei îndreptățiți la locuință socială, adică între persoanele „a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.” De aceea afirmăm: este nevoie urgentă de schimbarea întregii politici de locuire în orașul nostru.
Pe lângă procesul câștigat în instanță în 2019, începând cu 2015, Căși sociale ACUM! a formulat repetat propuneri privind criteriile juste de atribuire de locuințe sociale în orașul Cluj.[2]Observăm că multe dintre ele au fost luate în serios de către decidenți în proiectul de modificare a HCL 150/2013, care în perioada 30.06-14.07.2020 a fost supus dezbaterii publice. Totuși, criteriul condițiilor de locuire continuă să nu aducă punctaj celor care locuiesc în condiții inadecvate și/ sau de supraaglomerare. Iar gospodăriile identificate ca aparținând unor așezări informale primesc 15 puncte, punctaj care nu le asigură locuință alternativă în cazul desființării acestor așezări. Cel mult le aduce un eventual loc mai bun pe “lista de priorități” alături de alte sute de persoane îndreptățite care așteaptă de ani sau zeci de ani de zile atribuirea unei locuințe sociale.
Principala problemă cu noul proiect de HCL privind criteriile de alocare, o reprezintă menținerea unui criteriu care nu se regăsește nici în litera, nici în spiritul legii locuinței, punctarea cazurilor de excelență. Aici se vizează acordarea a 40 de puncte, mai mult decât persoanelor cu certificat de handicap sau mai mult decât persoanelor din zone de locuire informală. Astfel, acest criteriu poate deturna întreaga concepție a acestui proiect de modificare, prin faptul că mărimea punctajului poate altera decisiv ordinea listei de priorități. În plus, lipsa transparenței publice procedurale privind acest criteriu ridică semne de întrebare privind legitimitatea și corectitudinea acordării punctajului respectiv.
Mai mult, noul proiect menține criteriul de eligibilitate care nu există în Legea Locuinței: neeligibilitatea celor care au ocupat abuziv imobile publice în gestiunea consiliului local. Astfel, le este restricționat accesul la locuințe tocmai celor care au cea mai mare nevoie, oameni care în urma evacuărilor forțate au ajuns, de nevoie, să se adăpostească în spațiile pe care le-au găsit disponibile. O luptă pentru supraviețuire a fost transformată în joc politic cu grave consecințe.
Însă indiferent de forma criteriilor nou propuse, în lipsa unui program multianual de construcție de locuințe sociale publice, ele nu rezolvă problema accesului efectiv la locuințe al celor îndreptățiți conform legii. Ele se înscriu în aceeași logică administrativă: deținem puține locuințe, deci trebuie să avem punctaje cât mai detaliate pentru departajare. Astfel, reiterează aceeași problemă de fond, lipsa locuințelor disponibile pentru repartizare.
Căși Sociale ACUM! solicită, în lumina celor de mai sus, tuturor candidaților și candidatelor la alegerile locale care doresc să ocupe poziția de primar sau de consilier local în municipiul Cluj-Napoca:
- Simplificați de urgență accesul la locuințe sociale prin propunerea și adoptarea în primele 3 luni de la instalare a unei HCL privind criteriile de eligibilitate care să conțină doar prevederile Legii Locuinței.
- Adoptați în primele 3 luni de la instalare un plan larg de extindere a fondului locativ, astfel încât pe baza criteriilor de eligibilitate stabilite de lege să le acordați în mod efectiv locuințe sociale tuturor solicitanților îndreptățiți.
[1] Apelul din 06.07.2020 este accesibil și aici. Iar primul, din 05.06.2020, îl puteți reciti aici.
[2]Puteți citi o relatare relativ recentă despre asta aici.