Către
Primăria Municipiului Cluj-Napoca
Direcția de Asistență Socială și Medicală Cluj-Napoca
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj, Instituția Prefectului Avocatul Poporului
Ministerul Muncii și Protecției Sociale
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții Agenția Națională pentru Romi
Cerere sprijin pentru 16 familii de pe strada Cantonului f.n. (Calea Dezmirului) din Cluj-Napoca, amenințate cu evacuarea forțată
24.07.2020.
I.
Vă trimitem prezenta cerere laolaltă cu cele 16 familii care ne-au solicitat sprijin fiind confruntate cu riscul de a li se demola locuințele și a deveni persoane fără acoperiș deasupra capului.
Cele 16 familii locuiesc pe Calea Dezmirului f.n (fosta str. Cantolui f.n) din Cluj-Napoca, mai precis în zona construcțiilor industriale (Magazie identificată prin Nr cadasatral 304679-C8, precum și construcțiile Rampe cu Nr Cadastral 304679-C9 și 304679-C10) și pe terenul dintre aceste construcții și Calea Dezmirului. Conform informațiilor înregistrate la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj, proprietățile identificate prin numărele cadastrale 304679 (teren) și 304679 C1-C12 (construcții) sunt întabulate începând din 2002 ca fiind în proprietatea Statului Român prin Ministerul Transporturilor, iar Compania Națională de Căi Ferate CFR SA are drept de concesiune asupra acestor proprietăți pe o perioadă de 49 de ani.
Am început demersuri pe lângă Compania Regionala CF Cluj și Primăria Municipiului Cluj- Napoca pentru a identifica persoanele/ compania/ instituția care în 20.07.2020 a somat verbal cele 16 familii, fără a se fi prezentat și fără a fi prezentat vreun document în acest sens, ca ele să își demoleze locuințele informale construite pe acest teren și să părăsească zona până la finalul lunii iulie 2020.
Ne adresăm instituțiilor Dumneavoastră pentru a susține cele 16 familii aflate în riscul de a deveni persoane fără acoperiș deasupra capului în cazul în care cineva (persoană privată/ companie/ instituție publică) ar demola locuințele lor informale și le-ar evacua din aceste locuințe fără a le acorda locuințe publice adecvate. Evacuarea forțată (adică evacuarea fără oferirea unei alternative locative adecvate) este ilegitimă conform multor reglementări internaționale la care România este semnatară ca stat. Evacuarea forțată, care transformă persoanele confruntate cu sărăcia în persoane fără acoperiș deasupra capului sau fără locuință adecvată, este un act care prezintă un risc deosebit față de cei afectați de această evacuare în perioada pandemiei. Știm bine: chiar dacă starea de urgență, în timpul căreia evacuările prin executare silită au fost suspendate, nu mai este în vigoare, numărul persoanelor cu risc de infectare cu Covid-19 este în creștere exorbitantă. Iar rămânerea fără adăpost crește exponențial riscul de infectare.
Vă rugăm să faceți uz de atribuțiile Dumneavoastră și să le oferiți familiilor în cauză alternative locative adecvate conform prevederilor legislației românești la care facem referire în punctul III al cererii noastre. Acum ele sunt amenințate să devină persoane fără acoperiș deasupra capului. Dincolo de acest moment, însă, ele locuiesc de ani și zeci de ani de zile în condiții inadecvate și nesiguranță, dreptul lor la o locuință socială adecvată fiindu-le negat de multă vreme.
Vă solicităm să informați toate cele aproximativ 170 de familii care formează o așezare informală, conform Legii 161/2019, pe str. Cantonului f.n. în vecinătatea magaziei CFR despre planurile de dezvoltare care privesc spațiul în care locuiesc în prezent, și să le acordați sprijin tuturor în accesarea unor locuințe sociale adecvate.
II.
Cu privire la situația locativă a celor 16 familii menționăm:
- Dintre cele 16 familii, în anii trecuți au depus cereri de locuințe sociale către Primăria Municipiului Cluj-Napoca 10 familii, însă, până acum nu le-a fost asigurat accesul în fapt la locuințe sociale.
- Printre cele 16 familii există și un caz de familie evacuată de 10 ani dintr-o clădire retrocedată fără atribuirea unei locuințe sociale alternative, și un caz de o persoană a cărei părinți au fost evacuați dintr-un imobil restituit.
- Printre cele 16 familii există cel puțin 12 cazuri evacuate din diverse spații publice (terenuri, clădiri) de pe raza municipiului Cluj-Napoca, care au rămas persoane fără adăpost de la mijlocul anilor 1990. Acestora, respectiv familiilor lor, primăria Cluj- Napoca le-a oferit soluții temporare de locuire pe strada Cantonului f.n (pe baza unor autorizații și protocoale încheiate de primăria Cluj-Napoca cu Fundația Ajutorul Familiei în anii 2003 și 2005, precum și cu Organizația Creștină Ecce Homo în 2004 și 2005; sau pe baza unor acte eliberate pe numele unor persoane fizice cu privire la acordul de a-și construi o baracă în zonă până la găsirea altor soluții locative). De atunci, familiile respective s-au extins, copiii de atunci au devenit adulți, și-au întemeiat propriile familii și, neavând resurse pentru chirii private respectiv neprimind locuință socială de la primărie, și-au construit noi barăci improvizate în spațiile pe care le-au mai găsit goale pe str. Cantonului f.n.
- Dintre persoanele ce compun aceste familii, 28 sunt copii.
- Printre persoanele din aceste familii se află 7 persoane cu dizabilități sau suferinde de boli cronice pensionate de boală.
- Dintre ele, 13 persoane au fost incluse în procesele din instanță din 2011 și 2012, intentate împotriva locuitorilor de pe str. Cantonului de către Compania Națională de Căi Ferate SA, proces care s-a finalizat cu respingerea cererii CFR prin sentințe irevocabile.
III.
Privind obligația autorităților administrației publice de a găsi soluții locative adecvate pentru familiile amenințate cu evacuarea menționăm următoarele:
- Conform Legii nr. 161/2019 pt completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, gospodăriile afectate formează o așezare informală.
Pe terenul menționat locuiesc 16 familii. Ele întrunesc criteriile definiției așezărilor informale, deoarece: sunt mai mult de 3 gospodării; zona de locuire în cauză s-a dezvoltat spontan sau informal; locuitorii nu au acte de proprietate sau închiriere pe acest teren; așezarea informală este situată la periferia municipiului Cluj-Napoca; unele din locuințele improvizate în această așezare informală sunt realizate din materiale recuperate, altele din materiale de construcții convenționale. Așezarea este o așezare caracterizată de excluziune, segregare și marginalizare socială. Oamenii nu au acces la utilități, condițiile în care trăiesc, pun în pericol sănătatea lor. Dar sunt constrânși să locuiască în astfel de condiții, deoarece nu au resurse financiare suficiente pentru a închiria sau o cumpăra o locuință socială în oraș, și nu au primit locuință socială de la primărie.
Conform Legii 161/2019, autoritățile administrației publice județene și locale au obligația să găsească soluții pentru așezările informale identificate pe teritoriul lor. Respectiv, după posibilități, să le legalizeze, sau, dacă acest lucru nu este posibil, să acorde locuințe sociale ocupanților acestor așezări informale și să implementeze proiecte și programe destinate acestora, corelate cu programele de asistență socială.
În mod explicit, Art. 27.1 al Legii 161/2019, Alin (2) prevede că Primarul prin structurile specializate privind amenajarea teritoriului și urbanismul, control și disciplină în construcții, asistență socială și sănătate publică, respectiv poliția locală, are printre altele și obligația menționată la litera (e): „în cazul în care reglementarea prevede desființarea parțială sau totală a așezărilor informale respective, asigură relocarea locuitorilor acestora, în următoarele condiții: oferirea de soluții alternative de locuire, fie prin asigurarea de locuințe sociale, fie prin sprijin în reconstrucția locuințelor pe terenuri echipate edilitar, identificate și puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale, în condițiile legii; informarea și consultarea prealabilă a locuitorilor aflați în situații de relocare cu privire la alternativele posibile și obținerea acordului acestora.” - Persoanele afectate fac parte din grupuri vulnerabile conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011.
Art. 53, alin. (2) și Art. 56, alin. (1) al Legii 292/2011 prevede că, în vederea prevenirii şi combaterii sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin politicile publice iniţiate, statul asigură accesul persoanelor vulnerabile, persoanelor şi familiilor fără venituri sau cu venituri reduse, persoanelor fără adăpost, victimelor traficului de persoane, precum şi persoanelor private de libertate toate drepturile fundamentale ale omului, printre ele dreptul la locuinţă. - Persoanele afectate aparțin categoriei persoanelor marginalizate social conform Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale (Legea 116/2002).
Art. 25, alin. (1) al Legii 116/2002 prevede obligația consiliilor locale de a asigura accesul persoanelor şi familiilor marginalizate la locuinţă şi la serviciile publice de strictă necesitate, conform încadrării în categoria de persoană sau familie marginalizată stabilită de Art. 48 și Art. 49 al Hotărârii Nr. 1149 din 17 octombrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, precum și de Legea 416/2001 privind venitul minim garantat. - În cele 16 familii sunt 7 persoane cu dizabilități, care trebuie să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap (Legea 448/2006).
Art. 6, alin. (1) al Legii 448/2006 prevede dreptul persoanelor cu handicap la locuință. Iar Art. 20, alin. (1), precum și Art. 79, alin. (1) prevede obligația autorităților statului român de a respecta drepturile persoanelor cu handicap. - În cele 16 familii sunt 28 copii care trebuie să beneficieze de drepturi conform Legii privind protecția drepturilor copiilor (Legea 272/2004).
Art. 48, alin. (2) al Legii 272/2004 prevede obligația statului de a asigura tuturor copiilor satisfacerea nevoilor de locuință (pe lângă alte nevoi) în cazul în care părinții nu pot asigura satisfacerea acestor nevoi. Iar Art. 49, alin. (5) prevede obligația administrației publice centrale și locale de a iniția programe și a asigura resurse pentru serviciile destinate copiilor cu handicap.
Semnatari/ familii afectate:
16 familii
Cu sprijinul:
- Căși sociale ACUM!
- Blocul pentru Locuire
- Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire
- Asociația E-Romnja
- Dreptul la Oraș
- RomaJust
- Asociația Quantic
- Romani Criss
- Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei
- Fundația AltArt
- Asociația ColectivA
- Colectiva Urzica
- România – Țara Muncii Ieftine
- Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România
- Asociația Studenților Romi - Romano Suno
- Institutul pentru Solidaritate Socială