Marți, 28 noiembrie, un grup de 12 persoane, am fost la ședința Consiliului Local pentru a cere lămuriri publice despre soarta locuitorilor de pe str. Cantonului. În timpul ședinței am afișat următoarele mesaje pentru consilieri și primărie:
CANTONULUI - 20 DE ANI ÎN VAGOANE, CONTAINERE, BARĂCI.
VREM LOCUINȚE NORMALE!
CANTONULUI: INCENDII PESTE INCENDII VIEȚI ÎN PERICOL!
CLUJ: CAPITALA TINERETULUI EVACUAT!
CLUJUL GĂSEȘTE BANI ȘI TERENURI PENTRU PARCĂRI, PARCURI, FESTIVALURI ȘI TÂRGURI, DAR NU ȘI PENTRU LOCUINȚE SOCIALE!
COPIII NOȘTRI LOCUIESC ÎN MIZERIE! CE VIITOR LE OFERIȚI?!
VREM LOCUINȚE SOCIALE!
CREȘTEȚI STOCUL DE LOCUINȚE SOCIALE!
CRITERIILE PENTRU LOCUINȚE SOCIALE DIN CLUJ SUNT ÎMPOTRIVA SĂRACILOR!
EVACUAȚI DIN RETROCEDATE ȘI ARUNCAȚI ÎN STRADĂ!
MUNCIM ȘI NOI PENTRU ORAȘ,
DAR LA LOCUINȚE NU SUNTEM BĂGAȚI ÎN SEAMĂ!
NOI VĂ STRÂNGEM GUNOAIELE DE LA UȘĂ! VREM SĂ LOCUIM ÎN CONDIȚII NORMALE!
„NU POȚI SĂ-I CERI UNUI OM SĂ AIBĂ O VIZIUNE DEMOCRATICĂ, EUROPEANĂ, CÂND EL NU ARE CONDIȚII MINIMALE DE EXISTENȚĂ” (Emil Boc, 2017)
PRIMĂRIA ȘTIE DE NOI, DAR NU NE SPUNE CE VOR SĂ FACĂ CU NOI!
REPARTIZAȚI LOCUINȚELE DE STAT VACANTE!
TRANSFORMAȚI CLĂDIRILE GOALE ÎN LOCUINȚE SOCIALE!
TREBUIE SĂ ARDEM CA SĂ NE VEDEȚI?!
UNDE SUNT LOCUINȚELE SOCIALE PROMISE PE GHIMEȘULUI ȘI SIGHIȘOAREI?!
Dorința oamenilor de a fi lămuriți în legătură cu viitorul lor era cât se poate de clară și justificată. Condițiile extrem de grele și toxice, lipsa accesului la utilități, zvonurile de strămutare, incendiile nenumărate, toate acestea cer măsuri urgente din partea administrației locale pentru accesul la locuințe normale. Am transmis cererea de luare a cuvântului la începutul ședinței și am fost informați că, fiind o ședință „extraordinară”, nu există punctul „Diverse” la care se poate lua cuvântul din public. Însă ordinea de zi se putea suplimenta cu acest punct în urma supunerii la vot. Acest lucru nu s-a întâmplat, refuzându-se pentru a nenumărata oară comunicarea directă cu locuitorii de pe Cantonului! Înaintea ședinței am depus la registratură o cerere de discuție directă cu primarul Boc, care a promis acest lucru încă de pe 7 aprilie. A fost semnată de peste 150 de locuitori de pe Cantonului. După ce președintele ședinței a închis întrunirea fără să ne acorde cuvântul, am încercat să transmitem cum am putut mesajele noastre consilierilor și angajaților primăriei care se grăbeau să plece acasă. Rezultatul a fost exprimarea revoltată, dar sumară a mesajelor cu care ne-am pregătit. Primarul Emil Boc nu a putut să părăsească sala de sticlă fără să treacă prin grupul nostru, și tot ce ne-a spus a fost că trebuia să știm că nu putem lua cuvântul la ședință extraordinară, să ne adresăm doamnei vice-primar responsabilă cu astfel de probleme și că oamenii vor putea să stea pe str. Cantonului până le va permite legea.
“În 2015 am depus în atenția Primăriei și Consiliului Local un document zonal despre situația străzii Cantonului, în care am descris istoricul formării coloniei și problemele sale curente, pentru a avea o bază de discuție despre ce se va întâmpla cu oamenii care locuiesc acolo. Nimeni nu a fost interesat să răspundă. În noiembrie 2016, alături de alții, câteva persoane de pe str. Cantonului au prezentat în ședința de Consiliu Local situația gravă după incendiile din acel an, trăgând un semnal de alarmă în legătură cu riscurile condițiilor de locuire din zonă. Azi am venit aici împreună să vă reamintim de situația de pe Cantonului și să vă cerem să prezentați ce planuri de dezvoltare are Primăria, Consiliul Local, Consiliul Județean împreună cu alte instituții pe această stradă, și cum va proceda cu cele peste 140 de familii care locuiesc acolo. Containerele, vagoanele, barăcile nu sunt o soluție. Locuințele sociale adecvate sunt o soluție.” (Enikő Vincze)
“Eu am fost evacuat împreună cu familia mea dintr-o casă retrocedată. Ne-a scos afară noaptea la ora 12.00. Ne-a scos în stradă. Am rămas fără adăpost. Conform legii, trebuia să primim o locuință socială imediat. În loc de asta, ni se spune să ne depunem cereri an de an, și să așteptăm până facem multe puncte. Poate să ne facem doctorate ca să primim 45 de puncte? La fel ca mine, mai sunt și alte familii. În 2017, de pe strada Cantonului au fost depuse circa 10 cereri pentru locuințe sociale din partea unor persoane care au fost evacuate din retrocedate de mai mult de 10 ani.” (Lakatos Robert)
“13 familii am fost evacuate în 2000 din Casa Călăului de pe str. Avram Iancu. De atunci nu s-a făcut nimic cu acel teren. Ne-a scos pe noi, ne-a mutat prin mai multe părți ale orașului, doamna Fritea de la Poliția Locală știe despre toate astea. În 2004 și 2005 primăria a semnat acorduri de colaborare cu organizația Ecce HOMO care a venit și ne-a făcut 50 de case de termopan pe str. Cantonului. Depunem cereri de locuințe sociale de atâția ani și nu ni se acordă puncte pentru situația noastră, că stăm de atâția ani în acele condiții, cu buletine fără adresă, de parcă nu am avea nici un fel de locuință. Poliția știe de noi, se fac razii de multe ori, primăria știe de noi, se știe exact cine stă acolo. Dar primăria nu ne mai caută, să ne spună ce vor să facă cu noi.” (Elekes Elisabeta)
“Locuim acolo de 15 ani. Am bătut de atâtea ori pe la ușa primăriei. Nu ne-a răspuns nimeni. Degeaba ne înscriem în audiență la domnul primar, că nu ne primește. Pur și simplu ne mănâncă șobolanii. Eu am 40 de ani, am trei copii mici. Trebuie să ajung la 60 de ani să mi se dea o locuință adecvată? Ce condiții pot eu oferi copiilor mei pe strada Cantonului? După 15 ani de muncă. Nu suntem băgați în seamă de nimeni.” (Veres Isidor)
“Mai mult de trei sferturi dintre locuitorii de pe strada Cantonului au venituri din angajări sau pensii. Totuși, nimeni de acolo nu a primit locuințe sociale de la primărie. Am depus cereri de locuințe sociale anual din 2015 încoace. Suntem sătui de atâtea minciuni. Vrem căși cum ni se cuvine, sociale. Nu ne trebuie vile și palate. Să poată merge copiii la școală, să avem condiții să mergem la baie. Aici umblă șobolanii. Nu îmi permit să cumpăr atâta otravă cât ar trebui. Chiar dacă lucrez de atâția ani la Salubritate. Vă întrebați cum facem noi baie după ce mergem acasă de la lucru?” (Nicolae Adam)
“Auzim de o vreme multe zvonuri despre ce se va întâmpla pe strada Cantonului anul viitor. Că ne vor demola, că ne vor muta. De la taximetriști, de la șeful de magazin, ba chiar și de la asistenții sociali care după incendiul recent de pe strada Cantonului ne spun să nu mai construim nimic acolo.
Noi vedem cum orașul investește în parcări, în înfrumusețarea parcurilor, în festivaluri și în târguri. Asta este bine. Dar în noi, cei care stăm în mizerie, și înspre îmbunătățirea situației noastre de ce nu investește primăria nimic de atâția ani? Situația noastră mizeră nu este punctată la cererile de locuințe sociale. Starea noastră de boală nu este punctată.Faptulcătrăimînnesiguranțănuestepunctat. În schimb suntem depunctați la educația școlară. Chiar dacă legea locuinței nu spune că accesul la locuință socială depinde de educația școlară.” (Alexandru Mureșan)
“Eu am avut 7 ani când împreună cu familia mea și cu alte 7 familii am fost mutați de primărie de pe strada Sobarilor pe strada Cantonului. De atunci am terminat școala, am mai multe diplome. Mai sunt câteva persoane de pe str. Cantonului care au mai multe clase. Dar nu am ajuns să facem masterate și doctorate. Lucrez și eu, și soțul, și totuși nu ne permitem să plătim o chirie de pe piață în Cluj. Pentru că chiriile sunt foarte mari. Pentru că Clujul este foarte scump. Avem nevoie și noi, precum sutele de persoane care depun cereri anual, de locuințe sociale adecvate. În 28.11.2017 am depus la registratura Primăriei Cluj-Napoca o cerere către domnul primar Emil Boc să ne primească la o întâlnire. Să ne primească, să ne asculte, să ne informeze care sunt planurile primăriei în legătură cu noi.” (Maria Stoica)
“Anual sunt depuse la Primăria Cluj-Napoca în jur de 400 de cereri de locuințe sociale, dar știm foarte bine că nevoia e mult mai mare, oricât de mult a descurajat primăria populația să depună în scris aceste cereri, mai ales prin procedurile foarte complicate și punctarea insuficientă a condițiilor de locuit și altele. Blocul de pe str. Sighișoarei se pregătește de atâția ani. Blocul de pe Ghimeșului e proiectat să aibă doar câteva zeci de apartamente, și nici astea nu se știe când vor fi gata. Este infim față de ce e nevoie în oraș. Ar fi nevoie timp de mai mulți ani de investiții cum a fost cel cu blocurile de pe strada Timișului. Și mai sunt multe metode prin care primăria ar putea crește numărul de locuințe sociale din fondul public. Persoanele de pe strada Cantonului ar trebui să aibă și ele acces la acestea.” (George Zamfir)
Nu este nimic scandalos în solicitarea de a fi informat despre cum te vor afecta în viitorul apropiat planurile de dezvoltare din zonă. Să fii în mod sistematic refuzat în diverse moduri de la a fi ascultat, asta este scandalos. Cel care nu este luat în seamă în nici un fel, este împins să se exprime într-un mod care cu siguranță nu este pe placul celor care fac regulile jocului. Revendicăm în continuare respectarea principiului informării oamenilor despre proiectele de dezvoltare infrastructurală care au efect asupra lor, precum și al acordării de locuințe alternative adecvate în caz de demolare și evacuare.