Lupta noastră pentru criterii juste în atribuirea de locuințe sociale în orașul Cluj

Conform Legii locuinței – legea nr. 114/1996, locuinţa socială este o locuință care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii cu situaţie economică ce nu le permite cumpărarea sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. Mișcarea Căși sociale ACUM! susține că dreptul la locuință este un drept universal și locuințele publice sunt instrument central al asigurării în fapt al acestui drept. Însă– pentru că trăim într-o societate capitalistă marcată de mari inegalități – în atribuirea de locuințe sociale trebuie să aibă prioritate categoriile de persoane cu cele mai mici venituri, care locuiesc în condiții inadecvate și în nesiguranță, suferă de probleme de sănătate agravate de starea lor locativă și mediul în care trăiesc, și/sau sunt victime ale unor tratamente (rasiste) ce le lezează demnitatea umană.
Spunem de mulți ani, cel puțin din 2012 încoace, că în Cluj-Napoca criteriile de acordare a locuințelor sociale sunt în mod explicit în defavoarea persoanelor cărora ar trebui să se adreseze, ele fiind construite într-un mod clasist și rasist. Pe baza analizei legislației locuirii, a legislației anti-discriminării și a normelor legale din domeniul social, precum și pe baza analizei situației economice, a condițiilor de locuire și a stării de sănătate ale persoanelor cu domiciliul în zona rampelor de deșeuri din Pata Rât – de-a lungul anilor am făcut mai multe propuneri Primăriei Municipiului Cluj-Napoca cu privire la modificarea criteriilor de atribuire de locuințe sociale. În 2015, aceasta a acceptat una din recomandările noastre, și prin HCL nr. 434/2015 a definit ca eligibile pentru locuință socială solicitările venite și din partea persoanelor angajate cu contracte de muncă pe perioadă determinată. În rest, autoritățile locale nu au modificat nimic în acest sistem și au susținut în mod repetat că nu fac altceva decât să respecte legea. În 2016 am depus o petiție împotriva lor la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar în 2017 i-am dat în judecată. Am demonstrat că criteriile de atribuire de locuințe sociale în Cluj-Napoca, definite prin HCL 434/ 2015, sunt atât discriminatorii, cât și ilegale.
După atâția ani, în 2019, justiția ne-a făcut – cel puțin parțial – dreptate. În 13.11.2019 am dat de știre despre această victorie printr-un comunicat de presă cu titlul Administrația locală clujeană încalcă legea pentru a îngrădi accesul la locuințe sociale. Am accentuat următorul mesaj: Pentru un Cluj social, pentru un Cluj antirasist! (Comunicatul este accesibil pe pagina de internet a Căși sociale ACUM!, aici).

Cum ne-a făcut justiția dreptate?

Analizând istoricul sistemului de criterii de atribuire de locuințe sociale în orașul Cluj, am demonstrat că ele nu au apărut de pe o zi pe alta, ci sunt rezultatul unor politici constante de îngrădire a dreptului la locuire pentru cele mai precare persoane. Și mai mult, am arătat că, în paralel cu reducerea stocului de locuințe din fondul de stat, criteriile stabilite au avut rolul de a descuraja cetățenii în ce privește solicitarea de locuințe sociale, reducerea solicitărilor fiind utilizată la rândul ei de primărie ca argument împotriva creșterii fondului de locuințe sociale. Din 2015 încoace, am susținut anual depunerea a circa 120 de cereri de locuințe sociale, dovedind nevoia de aceste locuințe în oraș. Apoi, Fundația Desire, împreună cu 81 de persoane care au solicitat locuințe sociale în 2016, am acționat în instanță Primarul și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca cu privire la nelegalitatea criteriilor de atribuire de locuințe sociale.


În Dosarul 2446/117/2017 – întocmit și susținut de avocata Paula Petean – am motivat astfel acțiunea noastră: Sistemul de criterii de acordare a locuințelor sociale definite în Hotărârea 434/16.12.2015 a Municipiului Cluj-Napoca duce la excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform legii 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 144/1996 privind locuințele.

Şedinţa publică din 11 Noiembrie 2019 - DECIZIA CIVILĂ Nr. 1517/2019 A CURȚII DE APEL CLUJ/ SECȚIUNEA CONTENCIOS-ADMINISTRATIV:
→ ESTE NELEGAL CRITERIUL DE ELIGIBILITATE, CARE EXCLUDE VENITURIE DIN ASISTENŢĂ SOCIALĂ DE LA ACORDAREA DE LOCUINȚE SOCIALE.
→ ESTE NELEGAL CRITERIUL DE SELECŢIE PREVĂZUT LA PUNCTUL IV/STUDII.


În decizia sa definitivă și irevocabilă de mai sus, Curtea de Apel a mai constatat că cele reţinute prin sentinţa civilă sa prealabilă (nr. 86/2018), care a analizat dispoziţiile HCL nr. 434/2015 din perspectiva discriminării, se impun şi în prezentul dosar, adică:

Discrepanţa între punctajele acordate pentru persoanele cu studii cel puţin universitare, comparativ cu celelalte persoane este majoră, nefiind justificată obiectiv, acest criteriu încălcând atât Legea locuinței – Legea nr. 114/1996, cât și legislaţia privind discriminarea.


În prealabil, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancţionat administraţia locală prin Hotărârea nr. 531/27.09.2017, reținând:

Acordarea unui punctaj de numai 5 puncte pentru obţinerea de locuinţe sociale de către persoanele fără studii sau studii primare, 10 puncte pentru persoanele cu dizabilităţi, până la 20 de puncte pentru condiţiile de locuire precare în locuinţe neconvenţionale, în comparaţie cu acordarea de 40 de puncte pentru persoanele care au studii universitare şi 45 de puncte pentru cei cu studii doctorale, reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 10 lit. a) şi h) al OG nr. 137/2000.


Noi am atacat un număr mare dintre criteriile de eligibilitate și de selecție aplicate în sistemul de atribuire de locuințe sociale în Cluj-Napoca: de la excluderea celor cu venituri fără contract de muncă sau a celor care au ocupat o locuință publică fără acte din lipsa unor alternative locative, prin favorizarea celor cu studii universitare în procesul de selecție, până la modul limitat și discriminator al luării în considerare a condițiilor de locuit. Instanța ne-a dat dreptate în recunoașterea venitului minim garantat ca o formă de venit, precum și în acceptarea faptului că studiile absolvite nu pot constitui un criteriu căruia să i se acorde o importanţă, prin punctajul acordat, de natură să înlăture de la acordarea locuinţei sociale categoriile expres enumerate de legiuitor.


Instanța a hotărât că HCL 434/ 2015 are un caracter nelegal în cazul a două criterii, iar celelalte criterii contestate de noi intră în marja de apreciere a administrației publice locale și nu sunt nelegale.
Totuși, Decizia civilă Nr. 1517/2019 a Curții de Apel Cluj face apel la scopul și spiritul Legii locuinței, observând următoarele:

Trebuie subliniat că legiuitorul stabileşte, în cuprinsul art. 43 din Legea nr. 114/1996, o ordine de prioritate cu privire la persoanele cărora li se pot repartiza aceste locuinţe sociale, ordine care, în accepţiunea acestuia, formează cu precădere categoria vulnerabilă social, din cauza precarităţii situaţiei economice. … Chiar dacă stabilirea unor criterii este atribuită administraţiilor publice locale, din conţinutul legii rezultă în mod indubitabil că voinţa legiuitorului a fost aceea ca aceste criterii să fie stabilite de aşa natură încât să fie determinate cele mai vulnerabile categorii de persoane, predispuse excluziunii sociale, circumscris obiectivului socio-juridic al legii. …. Potrivit definiţiei legale a categoriei defavorizate, care include grupurile de persoane vulnerabile social predispuse excluziunii sociale, aceasta cuprinde persoanele care fie se află pe o poziţie de inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare.


Efectele victoriei în instanță și ale unor alte demersuri

Primăria Municipiului Cluj-Napoca a modificat imediat punctajele acordate pentru solicitările de locuințe sociale depuse până în iulie 2019 conform deciziei Curții de Apel nr. 1517/11.11.2019. Analizând punctajele primite de solicitanții susținuți de mișcarea Căși sociale ACUM! în demersul lor de întocmire și depunere a dosarelor în acest an, trebuie să notăm următoarele:
– În zona Pata Rât, numărul de persoane beneficiare de venit minim garantat este în descreștere datorită înăspririi condițiilor de acordare, de aceea, în acest an, doar în cazul a trei persoane s-a făcut dreptate de pe urma deciziei curții în sensul că ele au fost declarate eligibile la locuințe sociale.
– Eliminarea criteriului de studii a redus punctajele tuturor de pe lista de priorități, cei cu studii doctorale pierzând 45 de puncte, iar cei cu patru clase doar 5 puncte; drept urmare, chiar dacă a căzut punctajul total al tuturor, poziția pe lista de priorități a celor care au pierdut mai puține puncte la capitolul studii, eliminat din sistemul de criterii, s-a îmbunătățit.
Înainte de a afla decizia irevocabilă a Curții de Apel, în 16.10.2019, Căși sociale ACUM! a însoțit 11 persoane la ședința Consiliului Local, unde acestea și-au cerut, uniți și demni, drepturile ca persoane cu dizabilități care locuiesc în condiții inumane în zona Pata Rât sau în alte locuri inadecvate în oraș: domnule Boc, ați spus că în orașul Cluj nu este nimeni lăsat în urmă. Vizitați oamenii din Pata Rât, să vedeți cum locuiesc cei pe care i-ați lăsat în urmă.
Daniel a relatat care sunt riscurile pentru sănătatea și viața oamenilor nevoiți să locuiască într-o zonă unde primăria nu găsește soluții să asigure curățenia publică.
Anna a atenționat că acolo oamenii mor de vârstă relativ tânără, și se îmbolnăvesc de boli incurabile. Iar buletinele provizorii îi exclud de la multe drepturi.
Elena a povestit cum și ea are dizabilitate și are și copii cu dizabilități, dar anul trecut a fost declarată neeligibilă. Și oricum ar primi punctaj doar pentru o persoană din cele trei care au dizabilități în familie. Doar 10 puncte.
Florentina i-a replicat lui Boc că acolo locuiesc oameni care muncesc să țină Clujul curat, fără de care în două zile orașul s-ar umple de gunoaie.
Lazăr a povestit cum după evacuarea din locuința retrocedată, ambii părinți au ajuns să moară de cancer pe Cantonului. Iar el a intrat în depresie și a ajuns să sufere de schizofrenie. Și se chinuie ca copilul lui pe care îl crește singur să meargă în fiecare zi la școală. Chiar dacă ei nici măcar nu au electricitate în casă.
Letiția a fost evacuată acum jumătate de an dintr-o locuință retrocedată. De atunci doarme sub scările unui spital. E operată pe inimă și trebuie să suporte în curând altă operație.
Pe lângă aceste intervenții, toți cei care am fost prezenți la ședința Consiliului Local, prin pancartele ținute în mână, le-am amintit consilierilor despre următoarele cazuri:
Sunt asistent personal la fiica mea cu handicap grav care necesită protecție specială. Locuiesc de 20 de ani în condiții inadecvate. Anul trecut am primit 62 puncte pentru cererea de locuință socială.
În 2016 casa noastră a ars într-un incendiu. Anul trecut am primit 93 puncte pentru cererea de locuință socială.
Sunt persoană cu handicap accentuat. Am trei copii cu dizabilități. Am crescut la casa de copii. Am 11 clase absolvite. Nu am avut niciodată o locuință adecvată. Anul trecut m-ați declarat neeligibilă la locuință socială.
Am făcut atac cerebral după ce m-ați mutat în casele modulare din Pata Rât. În condițiile de acolo nu îmi pot îngriji sănătatea. Anul trecut am primit 98 puncte la cererea de locuință socială.
Sunt mama unui copil cu dizabilități. De nouă ani ne-ați mutat într-un modular lângă rampa de gunoi. Anul trecut am primit 118 puncte pentru cererea noastră, dar nu ne-ați repartizat locuință.
Sunt tutore la o persoană în vârstă cu handicap grav. Ne-ați mutat într-un modular lângă rampa de gunoi. Anul trecut am primit 58 puncte pentru cererea noastră de locuință socială.
Tot atunci am susținut cererile speciale ale 19 familii, cazuri cu persoane cu dizabilități, pentru a fi audiate de Comisia mixtă de repartizare a locuințelor sociale a Consiliului Local. Toată lumea a argumentat de ce este imposibil ca o persoană cu dizabilități să fie îngrijită corespunzător în condiții inadecvate de locuire și/sau sub risc de evacuare și/sau locuind pe stradă. Am fost primiți la întâlnire în 5 noiembrie 2019, familiile prezentându-și situația și solicitând să li se acorde, la capitolul Caz de forță majoră, punctajul maxim de 20 de puncte pentru situația extrem de gravă în care se află și pentru a li se asigura dreptul la locuință atât ca persoane marginalizate social, cât și ca persoane cu dizabilități. Ca urmare a acestor demersuri, comisia a acordat 10 puncte cazurilor de familii cu copii minori cu dizabilități, cărora până acum nu le-a fost acordat acest punctaj pentru că criteriile din Cluj recunoșteau doar handicapul permanent, iar copiii nu sunt încadrați în handicap permanent până la 18 ani, chiar dacă suferă de handicap grav. Căutăm colaboratori pentru a susține mai departe persoanele cu dizabilități și/ sau familiile cu copii cu dizabilități în vederea asigurării în fapt a dreptului lor la locuință adecvată.

Ducem lupta mai departe

Scopul și spiritul Legii locuinței la care Curtea de Apel a făcut referire în decizia sa din 11 noiembrie 2019, ar trebui respectat în cazul fiecărui criteriu de eligibilitate și de selecție utilizat în atribuirea de locuințe sociale, poate înainte de toate în cazul condițiilor de locuit.
Condițiile de locuit ale solicitanților sunt definite în Art. 21 al HG nr. 1275/2000 privind aprobarea normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei ca un prim considerent în stabilirea ordinii de prioritate printre categoriile de persoane beneficiare de locuințe sociale definite la rândul lor în Art. 42 al Legii 114/1996. Sistemul de atribuire de locuințe sociale din Cluj-Napoca, la capitolul „Condiții de locuit” onorează cu puncte doar vechimea chiriilor private înregistrate la Administrația Finanțelor Publice. Noi spunem că, pe lângă acest punct de vedere – tocmai pentru a respecta spiritul Legii locuinței descris mai sus – la acest capitol trebuiesc punctate toate dimensiunile deprivării locative cu care se confruntă grupurile de persoane vulnerabile social predispuse excluziunii sociale, și anume: lipsa unei toalete și/sau băi în casă, lipsa apei curente în casă și canalizării, lipsa curentului electric, istoric de evacuări, istoric al locuirii într-un mediu nesănătos, locuirea în condiții de nesiguranță sau sub risc de evacuare, locuirea în supraaglomerare, locuirea într-un spațiu cu igrasie și/sau întunecat, și altele asemenea.

În relație cu administrația publică locală, noi susținem: pentru a respecta decizia Curții de Apel, chiar dacă aceasta nu face observații cu privire la nelegalitatea modului în care se aplică în Cluj-Napoca criteriul condițiilor de locuit, Primăria și Consiliul Local ar trebui să aplice scopul și spiritul legii locuinței și în relație cu acest criteriu.

Și avem și un alt argument în vederea modificării criteriilor de atribuire de locuințe sociale pe lângă cele două criterii la care face referire decizia Curții de Apel. În Referatul privind Procedura de achiziție de pe piața liberă a unor imobile de locuințe cu destinația de locuințe sociale din 18.04.2019 (vezi despre asta poziția Căți sociale ACUM! publicată în Cărămida nr. 8), Primăria afirmă că a recunoscut următoarele: nevoia de locuințe sociale în oraș; nevoia de a facilita accesul la o locuință adecvată a persoanelor marginalizate social pentru a asigura o incluziune reală și sustenabilă; fundamentarea propunerii de mai sus pe prevederile Legii asistenței sociale cu privire la combaterea sărăciei, precum și pe reglementările Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale legate de obligațiile consiliului local de a asigura accesul familiilor marginalizate la locuință și la servicii publice de strictă necesitate.

În măsura în care Primăria Cluj face apel la aceste deziderate, va trebui să fie consecventă și să le utilizeze și în redefinirea criteriilor de atribuire de locuințe sociale.

Într-un final, dar nu în ultimul rând, considerăm că victoria obținută în justiție în noiembrie 2019 de către Fundația Desire și 81 de persoane, a întrerupt o practică ilegală și îndelungată a autorităților locale din Cluj-Napoca.

Sentința favorabilă nouă, celor care luptăm pentru dreptate și justiție locativă, constituie un precedent important pentru contestarea criteriilor injuste din alte orașe ale țării.

Enikő Vincze

Comments are closed.