Grupurile membre ale BLOCULUI pentru LOCUIRE atrag atenţia că prin premierea Municipalității Cluj-Napoca (Premiul “Om cu om facem bugetul” și Premiul “Pe fir cu cetățenii”), Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) a recompensat, în cadrul ediției a X-a a Galei Premiilor Participării Publice, o instituţie amendată de două ori de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Primăria Cluj-Napoca a fost sancționată prin Hotărârea nr. 441 din 15.11.2011 a Colegiului Director al CNCD, aceasta constatând că evacuarea comunităţii de etnie romă de pe strada Coastei, relocarea şi izolarea acesteia în apropierea gropii de gunoi din Pata Rât şi a staţiei de deşeuri chimice ale oraşului intră sub incidenţa mai multor articole ale O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Primăria a primit o amendă contravenţională pentru “refuzarea acordării pentru un grup de persoane a unor drepturi…”, precum și una pentru “comportamentul … cu caracter de instigare la ură rasială sau națională care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unui grup de persoane sau unei comunități…”, și a fost avertizată pentru “comportamentul său care avea ca scop mutarea sau alungarea unui grup de persoane dintr-un cartier sau dintr-un imobil din cauza apartenenței acestuia la o anumită rasă, naționalitate, etnie…”
De asemenea, Primăria Cluj-Napoca a fost sancționată prin amendă contravențională de CNCD prin Hotărârea nr. 531 din data de 27.09.2017 datorită criteriilor sale discriminatorii de atribuire de locuințe sociale în oraș. Hotărârea a constatat că “în calitatea sa de autoritate publică care are obligația respectării drepturilor omului”, Primăria Cluj-Napoca “a discriminat un grup de persoane din cauza apartenenței acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, categorie socială sau la o categorie defavorizată … prin refuzarea acordării serviciilor publice administrative șii juridice și prin refuzarea acordării unor persoane unui grup de persoane a unor drepturi sau facilități.” CNCD a constatat că “acordarea unui punctaj de numai 5 puncte pentru obținerea de locuințe sociale de către persoanele fără studii sau studii primare, 10 puncte pentru persoanele cu dizabilități în comparație cu acordarea de 40 puncte pentru persoanele care au studii universitare și 45 puncte pentru cei cu studii doctorale, are ca efect restrângerea dreptului la locuire (conform prevederilor Legii nr. 448/2006), astfel este discriminatorie conform O.G. nr. 137/2000.” Municipiul Cluj-Napoca și Primarul Municipiului Cluj-Napoca au contestat Hotărârea CNCD la Curtea de Apel Cluj, care a apreciat că CNCD le-a “aplicat în mod legal și temeinic amenda contravențională” și a respins acțiunea lor de contestare ca neîntemeiată. În momentul de față, cazul se află la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
Credem că, datorită faptelor contravenționale identificate de hotărârile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, CeRe ar trebui să retragă premiile acordate Primăriei Municipiului Cluj-Napoca cu ocazia ediției a X-a a Galei Premiilor Participării Publice, astfel exprimându-și solidaritatea cu victimele practicilor sale de evacuare și de excludere de la locuințe sociale adecvate în oraș.
Mai mult, atenționăm asupra nevoii de a (re)cunoaște cum manipulează Primăria Municipiului Cluj-Napoca “transparența decizională” sau “bugetarea participativă” în vederea justificării unei dezvoltări urbane care împinge persoanele cu venituri reduse în afara orașului. În octombrie 2017, primăria a inaugurat Centrul de Inovare și Imaginație Civică (beneficiara premiului “Pe fir cu cetățenii”), al cărui primă inițiativă a fost lansarea Concursului de soluții pentru reabilitarea Parcului Feroviarilor. Cu câteva luni înainte, după ce parcul a intrat în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, Fundația AltArt a demarat proiectul “Ars Publica. Res Publica”, “dedicat activării Parcului prin cultură și procese participative.” De la ideea “regenerării urbane participative” realizate împreună cu locuitorii de azi ai teritoriului, prin concursul demarat de OART și Primăria Cluj-Napoca, parcul a fost transformat într-un instrument al unei regenerări urbane dominate de dezvoltatorii imobiliari din zonă, imaginând parcul din punctul de vedere al viitorilor locatari cu venituri mai mari și al turiștilor. În ce privește programul Primăriei Cluj care a luat premiul “Om cu om facem bugetul”, observăm cum s-a transformat proiectul “Parcul Est – Parcul Între Lacuri”, aflat printre propunerile câștigătoare ale bugetării participative în 2017. Primăria urma să implementeze acest plan începând cu 2018, dezvoltând un parc natural cu acces liber, propunere susținută de 40.000 de clujeni. În loc să sprijine acest proiect, în februarie 2019, primarul municipiului Cluj-Napoca a pus pe agenda Consiliului Local ideea realizării unui Aquapark privat pe terenul proprietate publică destinat anterior proiectului Parcul Est, o investiție estimată la 42 de milioane de euro, argumentând că acesta este primul pas în reabilitarea zonei, urmând apoi să se amenajeze și parcul natural.
Pentru a preveni situaţii viitoare în care instituţii/firme/organizaţii cu politici sau discursuri rasiste ar putea primi premii din partea societăţii civile, considerăm că este necesară stabilirea unui set minim de criterii de eligibilitate pentru înscrierea la Gala Premiilor Participării Publice şi alte evenimente similare. Acestea ar trebui să excludă ca neeligibile instituţii/firme/organizaţii care au fost amendate de CNCD sau faţă de care a fost sesizat CNCD, precum şi instituţii/firme/organizaţii care promovează un discurs public rasist sau instigator la ură faţă de grupurile marginalizate.
Astfel, înscrierea la Gala Premiilor Participării Publice (şi la alte evenimente similare) ar respecta criteriile minime corespunzătoare legislaţiei în vigoare pentru protecţia drepturilor omului: OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetăţenilor Români Aparţinând Minorităţii Rome, Legea 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Considerăm necesară includerea acestor criterii minime şi angajarea constantă şi consecventă a organizaţiilor societăţii civile în semnalarea şi combaterea rasismului instituţional şi a discursurilor instigatoare la ură.
BLOCUL pentru Locuire este o rețea descentralizată de organizații ce luptă pentru împuternicirea și organizarea politică a comunităților împotriva injustiției locative. BLOCUL s-a constituit în 2017, în urma acțiunilor grupurilor militante pentru dreptul la locuire, dreptate locativă și dreptul la oraș: Căși sociale ACUM!, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, E-Romnja, Dreptul la Oraș, Asociația Chiriașilor Cluj, RomaJust Asociația Juriștilor Romi, dar și a Forumurilor pentru justiție locativă organizate împreună în ultimii ani.