Note de la ședința Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca din 05.03.2019
Domnule primar, nu faceți locuințe sociale în Cluj pentru că vreți să scăpați de oamenii care au venituri reduse? Și/sau nu faceți locuințe sociale ca să nu faceți concurență pentru dezvoltatorii imobiliari?
Primarul a deschis ședința de Consiliu Local cu urări de bine pentru femei cu ocazia începerii primăverii și apropierea zilei de 8 martie. Eram mai multe femei din mișcarea Căși sociale ACUM! Am fi putut crede că această urare poate să fie un semn bun pentru femeile care luptă pentru dreptul la locuire și dreptul la oraș al tuturor, inclusiv al persoanelor care nu sunt proprietari de locuințe, care au venituri reduse, care au o istorie îndelungată a locuirii în condiții inadecvate.
Deoarece erau circa 50 de persoane în sală care au venit pentru a contesta amplasarea Aqua Park în cartierul Gheorgheni, acest subiect aflat pe poziția 35 a ordinii de zi a devenit primul pe agendă. Lista finală de priorități în vederea repartizării locuințelor a fost pe locul 59e. Și a și rămas acolo. Concluzia: proprietarii de locuințe, care se simt puternici și îndreptățiți să își revendice drepturile, participă la ședințele de consiliu local ori de câre ori condițiile lor de locuire sunt afectate de o investiție sau alta (de o parcare, de un drum, sau de un Aqua Park); în timp ce solicitanții de locuințe sociale, că o fi 300 sau 400 pe an, nu vin la astfel de ședințe, pentru că li se sugerează că ei nu sunt atât de importanți (cel mult, ei ar putea deveni doar niște chiriași cu o chirie redusă care nu aduc prea mulți bani), această temă nu este prioritară, și mai mult, discuția despre ea este inutilă pentru că oricum abia există locuințe sociale. Cum ni s-a transmis azi și nouă, încă odată, după atâția ani: prin timpul scurt care ni s-a acordat și grăbirea intervențiilor noastre, prin non-răspunsurile date la întrebări, prin privirile ascuțite sau din contra neinteresate cu care am fost „ascultați.” Totul a durat cam 10 minute.
Dar cum a fost dezbaterea despre Aqua Park? Pentru că până la urmă situația a devenit una a dezbaterii, în care primarul și președintele ședinței, timp de 2 ore a arătat atenția și respectul cuvenite celor care au luat cuvântul, și au mimat că sunt dispuși să modifice lucrurile dacă este cazul. Dar până la urmă, ei au închis discuția precum au deschis-o, deci totul a rămas așa cum a fost gândit dinainte. În fine, se pare că noi am sesizat bine că nu doar vedeta parcului, ci și vedeta discuției va fi toboganul Kobra. De asta, acest mesaj al nostru a fost relevant de la început până la final.
Ați găsit teren pentru toboganul Kobra, DAR nu găsiți teren pentru locuințe sociale ?!?
Și el va fi și în continuare vedeta, pentru că majoritatea consilierilor locali au votat demararea procedurilor de amplasare a Aqua Park în cartierul Gheorgheni cu condiția ca toboganul Kobra să se mute cu vreo 200 de metri mai departe de blocurile de locuințe din zonă.
Noi am propus consilierilor locali să se gândească la următoarele comparații, pe lângă cea de mai sus:
Nu ați făcut blocul de locuințe sociale de pe str. Sighișoara în 8 ani? Și vreți să faceți Aqua Park în 2 ani?
Primăria Cluj-Napoca măsoară calitatea vieții cu specii de pești și meduze, și nu în funcție de cum locuiesc clujenii în acest oraș!
2000 de persoane pe oră vor coborî de pe toboganele Aqua Park! Știați că atât este și numărul de persoane care locuiesc în Pata Rât, pe oră, pe minut, în fiecare secundă?
Dar nu pare că am fi convins pe cineva, sau, cel puțin, nu a reacționat nimeni la aceste provocări. Cum putea atunci să reacționeze cineva pozitiv la luările noastre de cuvânt atunci când am ajuns la punctul 59 al ordinii de zi, la subiectul listei de priorități pentru locuințe sociale, deci pe la minutul 210 al ședinței? Mesajele bune care ni s-au transmis, au fost:
▪︎ Primăria Cluj-Napoca se îngrijește de problemele sociale.
▪︎ Primăria Cluj-Napoca este deschisă.
▪︎ Primăria pregătește un plan de achiziționare de locuințe de pe piață ca să le transforme în locuințe sociale. (Promisiune ce trebuie urmărită; acum, că intrăm în anul electoral, poate-poate se va întâmpla ceva și în acest sens!)
Dar intervenția prin care ne-au oprit, să nu mai povestim atâtea cazuri pe care am vrut să le aducem în atenție, cazuri de forță majoră care au fost declarate neeligibile, ne-a transmis un mesaj cât se poate de clar: nu avem timp de așa ceva!
Reiterăm aici una din întrebările noastre centrale: de ce nu se atribuie cele 20 de puncte pe care regulamentul votat de Consiliul Local le prevede a se atribui în cazurile care lezează demnitatea umană și privează persoanele afectate de accesul lor la alte drepturi fundamentale (deci în cazurile de forță majoră). De ce nu a primit nimeni cele 20 de puncte dintre solicitanții cu domiciliul în Pata Rât? Dacă primeau acest punctaj, poate aveau șansa chiar să primească o locuință din cele circa 10 care se distribuie anual în Cluj-Napoca. La această întrebare am primit următorul răspuns din partea doamnei viceprimar: ați fost la mine, am discutat, v-am spus considerentele noastre, noi suntem deschiși.
De ce nu contează în aceste cazuri și în general în cazul locuințelor sociale principiul demnității umane, pe care Primăria Cluj-Napoca și-l asumă retoric de atâtea ori în alte contexte?
Dar punem aici și următoarea întrebare: de ce nu a primit nimeni cu domiciliul în Pata Rât sau în alte zone marginale ale Clujului puncte la capitolul de condiții de locuire? De ce condițiile inadecvate de locuire și locuirea nesigură, riscul de evacuare, locuirea în zone subdezvoltate din punct de vedere infrastructural timp de mai multe decenii nu aduce puncte solicitanților de locuințe sociale la capitolul de condiții de locuit? Legea locuinței prevede: condițiile de locuit sunt prioritare în departajarea solicitanților de locuințe sociale (adică a tuturor celor care au un venit sub venitul mediu, acesta fiind definit ca pragul de venit sub care o persoană nu are acces la locuință pe piața privată).
De ce nu contează în aceste cazuri și în general în cazul locuințelor sociale principiul legalității, pe care Primăria Cluj-Napoca și-l pune printre standardele sale cele mai importante?
În final, dar nu în ultimul rând, amintim aici câteva cazuri care au fost declarate neeiligibile în procesul de selecția a solicitanților care ajung pe așa-zisa listă de priorități de locuințe sociale în vederea repartizării lor în 2019. Pe care nu au avut răbdare să le asculte. Nici acum la ședința consiliului local, și nici la evaluarea inițială a dosarelor, și nici la analiza contestațiilor (nici una dintre contestații nefiind soluționată pozitiv, nici una dintre cererile oamenilor de a fi primiți la comisia de contestații nefiind onorate).
Aș fi primit 114 puncte pe cererea mea de locuință socială. Am fost crescută la casa de copii. Am trei copii cu handicap. Locuiesc de 15 ani pe str. Cantonului. M-ați făcut neeligibilă pentru că mi-a expirat buletinul provizoriu în 27 iulie 2018! Când mi-am depus cererea, buletinul meu era valabil, și nu aveam cum să am în acel moment un buletin valabil după 28 iulie.
După ce m-ați evacuat de pe strada Coastei de peste 8 ani în Pata Rât, am făcut tumoare la creier. Locuiam într-o ruletă. M-ați făcut neeligibilă pentru că “am ocupat abuziv” o cameră din locuințele modulare din Pata Rât.
Am locuit pe str. Anton Pann într-un beci timp de 22 de ani. L-am transformat în locuință, pentru că nu aveam bani să plătim chiriile mari din oraș. Ne-ați evacuat în iunie 2018. Ne-ați făcut neeligibili la locuință socială pe viață pentru “ocuparea abuzivă” a acelui beci. Care, în momentul în care am intrat în el și am început să îl reamenajăm, era scos din circuitul locativ.
Locuim pe str. Meșterul Manole, pe un teren pe care primăria l-a introdus în chiria celor din locuințele de stat. Acum ne va evacua proprietarul privat. Suntem în risc de evacuare, putem rămâne oricând persoane fără adăpost. Nu ne-ați dat nici un punct la condiții de locuire, și nici pentru caz de forță majoră.
În concluzie:
“Legalitatea” în Cluj-Napoca înseamnă că persoanelor cu venituri reduse, care locuiesc de decenii în condiții inadecvate și nesiguranță li se acordă 0 puncte la condiții de locuit și 0 puncte la caz de forță majoră.
“Calitatea vieții” în Cluj-Napoca înseamnă că familiile cu copii, persoanele cu dizabilități și persoanele marginalizate social au 0 drepturi la locuire adecvată.
Așa este de mulți-mulți ani în Cluj-Napoca. Unde primăria este deschisă în fața cetățenilor, fără să schimbe nimic în favoarea dreptății sociale.
Căși sociale ACUM!