Simona Ciotlăuș
Cum exclude procedura de atribuire tocmai persoanele îndreptăţite la locuinţe sociale?
În ultima decadă (între 2005 şi 2015), procedura de atribuire a locuinţelor sociale în Cluj a fost schimbată de 12 ori, uneori transformările fiind substanţiale, alteori consilierii aducând doar amendamente punctuale pe unele dintre criteriile de punctare.
Relevanţa procedurii de atribuire a locuinţelor sociale decurge nu numai pentru evidenţierea faptului că deliberativul local ocoleşte drepturile celor cărora locuinţele sociale sunt destinate. Procedura este importantă şi pentru că aceasta produce “solicitantul ideal” al unei locuinţe sociale, al cărui profil, diferit de textul legii locuinţei, reflectă persoanele care, în viziunea decidenţilor locali, merită să trăiască în oraş. Este un mecanism prin care politica locală de locuire nu numai că discriminează între oameni, în special în defavoarea celor mai deprivaţi, cel mai adesea de etnie romă, dar şi exclude aceste persoane de la dreptul constituţional al unui nivel de trai decent.
Urmăriţi mai jos fiecare dintre aceste schimbări, de la o procedură la alta, în intervalul 2005-2015, ca să vedeţi cum, de la o hotărăre la alta, se creează portretul robot al solicitantului: persoana căsătorită legal, cu cel mult 2 copii, cu loc de muncă, eventual stabil în ultimii ani, cu studii superioare şi chiriaş pe piaţa privată cu contract înregistrat la Administraţia Financiară – o ficţiune dacă ne gândim la realităţile locale! Considerând, pe lângă criteriile de elibigilitate, şi modalitatea de punctare decisă de consilierii locali, observăm că de la o procedură la alta, persoanele vulnerabile au fost sistematic defavorizate şi trecute la coada listei de priorităţi:
- eliminarea persoanelor acceptate într-o cerere care nu sunt rude de gradul I cu solicitantul/-a, chiar dacă legislaţia socială defineşte în mod clar şi familia extinsă ca fiind persoanele care să gospodăresc împreună până la gradul IV;
- punctarea infimă a persoanelor/copiilor aflaţi în întreţinere;
- limitarea tipurilor de afecţiuni sau a cazurilor de boală care sunt recunoscute că afectează starea de sănătate a solicitanţilor;
- limitarea punctării cazurilor de boală doar pentru solicitanţi, iar apoi scoaterea completă a acestor cazuri şi a celor de dizabilitate dacă ele nu sunt încadrate într-o categorie de handicap permanent;
- limitarea punctării a cel mult unei persoane cu handicap dintr-un dosar-cerere de locuinţă socială, punctaje mici pentru copiii în întreţinere, tipuri de pensionare şi tipuri de afecţiuni ale sănătăţii în comparaţie cu punctajele acordate pentru studiile superioare.
- scăderea punctajului acordat pentru vechimea cererii, atât la nivel absolut cât şi relativ la alte punctaje, mult mai consistente, acordate pentru studiile solicitanţilor.
Evocând parcă ideile darwinismului social, procedura de atribuire a locuinţelor sociale constituie astfel un mecanism de selecţie între oameni, favorizându-i pe cei deja privilegiaţi, şi excluzându-i pe cei marginalizaţi, precarizaţi, deposedaţi de politicile socio-economice ale ultimilor 25 de ani.
Detalii despre evoluția criteriilor de atribuire de locuințe sociale așa cum sunt ele reflectate în Hotărârile Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca se pot citi aici: