Pata rămâne a tuturor – 17.12.2016

18.00 Marș comemorativ – pornire din Piața Avram Iancu

18.30 Colindele evacuaților – piața Unirii

19.00 Vernisaj expoziție multimedia – curtea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca

Concept artistic: Radu Gaciu, Dénes Miklósi

La vernisajul expoziției organizatorii au prezentat participanților filmul Pata rămâne a tuturor, un colaj din filmele realizate de campaniile Căși sociale ACUM!, și Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie derulate de Fundația Desire, precum și din videouri de prezentare ale orașului Cluj, dar și din materialul audio înregistrat la ședința Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca din 28.11.2016.

Montaj: Radu Gaciu

 

Dragi clujeni, Avem nevoie de lumină, avem nevoie de buletine să ne putem încadra într-un loc de muncă, să avem o stradă și un număr de stradă. E nevoie de o insfrastructură, este nevoie de îmbunătățiri în comunitate, iar pentru asta avem nevoie de schimbarea pământului din pământ industrial în pământ intravilan. Cine ne poate ajuta cu siguranță ca cetățean din județul Cluj, gândesc că este cel care ne reprezintă în fruntea primăriei. Și cred că dl. primar trebuie să găsească soluția! De asemenea, locurile de muncă  trebuie îmbunătățite pentru că oamenii muncesc în condiții foarte toxice și murdare. Având în vedere că acest loc de muncă care li s-a oferit temporar este foarte periculos deoarece le afectează mult sănătatea, nu poți să vorbești despre un viitor adevărat, ci este o promisiune temporară a celor care au vrut să scape de romii din Pata Rât. Îmbunătățirea locului de muncă înseamnă asistență socială, un salariu decent, pe perioadă nedeterminată, nu în rampe temporare, și cu sporuri de toxicitate și rușine.

Mihai Gheorghe Ciorbă, pastor din Dallas, Pata Rât

Muncitorii de pe platformele pentru stocarea temporară a deșeurilor din Pata Rât sunt în mare măsură muncitorii care au lucrat și pe vechea rampă de deșeuri a orașului începând cu sfârșitul anilor 1960. Ei au asigurat de patru decenii selectarea deșeurilor în condiții de muncă de mare toxicitate, fără protecție și fără să li recunoscută valoarea muncii lor. O parte dintre muncitori sunt angajați acum cu contract de muncă pe rampa temporară RADP. Dar munca lor este încadrată ca muncă desfășurată in condiții normale și nu primesc sporuri care le-ar asigura salarii mai mari. Muncitorii de pe rampă locuiesc în mare parte în colonia Dallas, pe terenul aflat în proprietatea Fundației Pro Rroma, organizația care a sprijinit locatarii în efortul lor de a îmbunătăți condițiile de trai din colonie. Însă, neavând sprijin din partea autorităților, Pro Rroma nu a putut autoriza locuințele pe care le-a construit pe acest teren, astfel oamenii nu se pot conecta la utilități și nu pot avea acte de identitate cu domiciliu. Dacă aceste locuințe s-ar autoriza, ei ar putea deveni chiriași, iar când vor avea șansa să primească locuință socială altundeva în oraș, s-ar putea muta de aici.

 

Dragi Clujeni, Vă scriu această scrisoare din Pata Rât, din zona caselor modulare, unde ne-a mutat forțat primăria în decemrbie 2010. Este foarte urât aici unde locuim. În stânga-dreapta, dealuri, în față-spate, dealuri. Suntem rupți de societate. Rampele sunt mult mai aproape de noi decât au fost înainte de închiderea rampei vechi de deșeuri. Nu le pasă autorităților. Mă întreb, de ce nu fac o stație de tranzit în Andrei Mureșanu, de exemplu. Pentru că acolo locuiesc majoritari (români bogați), iar în Pata Rât s-a putut pentru că acolo locuiesc romii săraci?  Aceste aspecte dor foarte tare. Este atâta nedreptate. N-ai cum să le simți altfel, numai dacă le trăiești zi de zi.

Linda Greta, Asociația Romilor de pe Coastei

 

Zona unde au fost amplasate casele modulare în 2010 de către administrația publică locală și unde au fost mutați forțat în decembrie 2010 persoanele evacuate de pe strada Coastei este definită ca zonă de locuit. Primăria a transformat această fostă zonă industrială în zonă de locuit atunci când pregătea, conform declarațiilor sale din martie-aprilie 2010, “soluționarea problemei locative a romilor de pe Coastei, Cantonului și Pata Rât.” Dar acest fapt nu a contat atunci când, spre toamna anului 2015, noile rampe de stocare temporară a deșeurilor au fost autorizate la o distanță de 300, respectiv 800 de metri de acest teritoriu de către toate instituțiile implicate. Aceste decizii în lanț sunt manifestări ale rasismului de mediu: ele reflectă ideea că zona de locuire unde stau persoane de etnie romă este tratată inegal și nedrept în fața legii, sau că, în ochii celor care iau aceste decizii, romii nu sunt oameni.

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *