Despre „mafia imobiliară” din Timișoara

În luna iunie, Timișoara a ajuns în atenția presei naționale cu un nou „scandal” în care erau implicate persoane rome. Câțiva membri ai asociației LOGS, care oferă asistență refugiaților și migranților din oraș, au fost agresați de o femeie romă când erau pe cale de a se muta într-o clădire „istorică” din centru.[1] Asociația LOGS a mediatizat incidentul, declarând că a căzut victimă „mafiei imobiliare.”[2] Presa a preluat stirea, ambalând-o în termeni cât se poate de dramatici: „mafia imobiliară a învins”, „solidaritatea vs interesele mafiei imobiliare”, „amenințați și atacați de mafia imobiliară” etc. Până și primarul Fritz a condamnat „cu fermitate acțiunile de intimidare” ale mafiei imobiliare.[3] Peste noapte, o femeie romă de 65 de ani care aruncase cu pietre a devenit „mafia imobiliară din Timișoara”, această sperietoare care bântuie existența timișorenilor deja de ani de zile.

Puțină lume care trăiește acolo sau vizitează capitala Banatului nu știe ce este această mafie imobiliară. Oricine ajunge în Timișoara aude povestea celor două sute de clădiri istorice care au fost cumpărate de „clanurile interlope de romi”. Clișeul cel mai des întâlnit este „romii dețin centrul Timișoarei’. La asta se adaugă și o sumedenie de povești despre cum familiile de romi s-au mutat într-un imobil și au forțat și intimidat celelalte familii care locuiau acolo să se mute, pentru a pune mâna pe întreaga clădire. Iar cireașa de pe tort este evacuarea unei clădiri care a fost cumpărată de romi și în care funcționa un spital.

Este clar, totuși, pentru toată lumea, că această „mafie” a lucrat constant în tandem cu autoritățile locale, primărie, funcționari, notari etc. Iar în clipa când costurile de imagine și capital politic au devenit prea mari, aceleași autorități au început să reprime familiile de romi bogați care cumpăraseră clădiri „istorice.” Mai mulți capi ai acestor „clanuri”, cum le numește presa, au fost arestați și amendați. Astfel încât, pentru câțiva ani, se părea că Timișoara poate respira liniștită. Și totuși, în iunie 2022, „mafia imobiliară a învins.” Ce înseamnă această „victorie”?

Timișoara are într-adevăr un număr mare de clădiri „istorice”, cu valoare arhitecturală mare. După 1990, multe din ele au făcut cazul unor procese complicate de retrocedare și cumpărare. Romii bogați au fost, evident, doar o parte din cei care au dat tunuri imobiliare și au reușit să pună mâna pe astfel de clădiri. La fel de evident este și faptul că nu toate aceste construcții au avut de-a lungul anilor de „tranziție” o valoare ridicată. Multe din ele erau în stare avansată de degradare, sau erau în zone cu interes imobiliar scăzut. Din acest punct de vedere e clar că „partea leului” nu a revenit romilor, întrucât majoritatea palatelor secession din centrul Timișoarei au fost și sunt în continuare în posesia investitorilor străini. În principal italienii dețin o parte însemnată a acestor clădiri.[4] Faptul că romii dețineau un număr de vile vechi a devenit o problemă abia odată cu valul de gentrificare al orașului, care a urmat după criza financiara din 2008. Atunci, aceste clădiri au fost „redescoperite” și râvnite de investitori.

Dar nu de la investitori a pornit dorința timișorenilor de a scăpa de „mafia imobiliară”. Primii care au vorbit public despre asta au fost grupurile de neo-naziști Noua Dreaptă și Naționaliștii Autonomi. Încă de la finalul anilor 2000, aceste grupuri organizau „marșul împotriva mafiei imobiliare”, cu slogane (pe care nu le voi reproduce) care cereau scoaterea din oraș a familiilor de romi care dețin clădiri în Timișoara. La aceste marșuri se pomenea Ion Antonescu, se strigau insulte rasiste, se îndemna la acțiune din partea timișorenilor etc.[5]

Și timișorenii au început să acționeze. Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei duce de ani buni o campanie pentru „salvarea” unei vile deținute de romi, care a aparținut unor florari habsburgici.[6] Campania a mobilizat zeci de timișoreni care au protestat, cerând stoparea degradării vilei. O personalitate locală care a scris despre această vilă[7] este jurnalista Brîndușa Armanca, fosta directoare a Institutului Cultural Român de la Budapesta. Ea scrie de ani buni despre „palatele” romilor care „redesenează orașul” și despre „patrimoniul interbelic” care este „cotropit de clanurile” de romi. Nici cavourile romilor bogați din Timișoara nu au scăpat atenției doamnei Armanca.[8] Tot ea a scris pe larg, deasemenea, în iunie, despre incidentul cu asociația LOGS.[9]

Alți cetățeni ai Timișoarei au avut la rândul lor inițiative în legatură cu „mafia imobiliară”. Vladimir Voiasciuc, care a făcut parte din partidul neo-legionar „totul pentru țară” și care era apropiat de naționaliștii autonomi pomeniți mai sus[10], are un blog în care prezintă cei zece pași prin care acționează „mafia imobiliara”.[11] În 2012 a candidat la funcția de consilier local cu un program în care „lupta contra corupției” figura ca element central.[12] Un alt ziarist timișorean care și-a făcut un renume din a investiga „mafia imobiliară” este Mălin Bot, care în 2010 descria în ziarul Adevărul cum „clanul Covaci și-a pus la uscat covoarele pe gardul Parcului Rozelor, simbol al Timișoarei”.[13]

Aceasta este deci genealogia termenului pe care asociația pentru ajutorul migranților LOGS l-a readus în spațiul public în această vară – un termen folosit de grupări de extremă dreapta, de neo-legionari și de varii jurnaliști cu un simț critic chestionabil. S-ar fi cuvenit ceva mai multă precauție în folosirea unor asemenea concepte din partea unei asociații ale căror valori sunt „diversitatea” și „educația”.[14] Oricâtă simpatie merită situația în care a fost pusă, este totuși o ironie amară faptul că o organizație care ajută refugiații – oameni cât se poate de stigmatizați în România – alege să perpetueze un stereotip stigmatizant.

Pentru noi, cele și cei din mișcarea pentru dreptul la locuire din România, această preocupare a timișorenilor pentru mafia imobiliară romă pare oarecum stranie. De ani de zile atragem atenția asupra diverselor alianțe dintre administrații locale și capital, care duc la gentrificări, proiecte imobiliare masive și evacuări. În toate aceste eforturi ale noastre nu a existat vreodată vreun adjectiv după conceptul de „mafie imobiliară” – ea nu este romă, română, maghiară, italiană, germană etc – este doar atat – o mafie, o adunătură de oameni foarte bogați care folosesc spațiile urbane pentru a genera profituri cât mai mari, aruncând oamenii precarizați în stradă.

Dar, desigur, fiecare persoană e liberă să cerceteze ce dorește, iar jurnaliștii timișoreni au tot dreptul să se preocupe de fenomenele imobiliare locale – chiar daca această preocupare are un pedigree neo-nazist.

Ceva este totuși putred în obsesia timișorenilor cu mafia imobiliară romă din orașul lor. Pe lângă simpatia evidentă pe care o avem pentru oamenii forțați să își părăsească locuințele, nu putem să nu observăm că aceste campanii împotriva mafiei imobiliare din Timișoara sunt și despre altceva decât solidaritatea cu cele evacuate. Nu ne putem abține să intrebam: cui folosesc aceste campanii? Ce s-ar întâmpla în Timișoara dacă dintr-o dată romii bogați nu ar mai deține vilele respective? Ar deveni clădirile istorice – „patrimoniul” orașului – spații publice, accesibile tuturor? S-ar transforma ele în (horribile dictu!) locuințe sociale? Nici vorbă – ele ar intra, ca alte sute de astfel de imobile din oraș, în posesia altor oameni bogați, care le-ar folosi după bunul plac. Doar că, într-adevăr, aceștia nu ar mai fi romi.

Pentru că ceea ce deranjează de fapt în Timișoara nu e că aceste clădiri sunt deținute de mafioți și bogătani, ci că ele sunt deținute de romi. Bogați sau nu, romii din România nu sunt bineveniți în orașele noastre – fie pentru că locuiesc în zone precare, insalubre și nesigure, fie pentru că au turnulețe la palate și la cavouri.

Nu putem să nu observăm standardele duble: opulența nu deranjează în cazul oamenilor de afaceri români și străini care organizează vânători de urși și petreceri somptuoase, dar deranjează când romii bogați fac câte o nuntă sau înmormântare cu mașini de lux; evacuările nu deranjează în zecile de cazuri pe care le semnalăm de ani de zile, dar deranjează când romii care devin proprietari cer o chirie prea mare (într-un mod deloc diferit de alți rechini imobiliari din, să zicem, Cluj); clădirile istorice lăsate în paragină deranjează mai puțin în București, unde mafia retrocedărilor nu este nici de departe romă[15], dar deranjează în Timișoara unde câteva vile sunt deținute de romi; proiectele imobiliare gigantice din orașele României sunt văzute ca investiții și regenerare urbană, dar palatele romilor sunt urâte și kitsch.

Și pentru că nu am vrea să se creada că facem ‘whattaboutisme[16], declarăm explicit că noi cele și cei din mișcarea pentru dreptul la locuire suntem împotriva oricărei mafii imobiliare, a oricărei acaparări de proprietăți de către bogătani și a oricăror proiecte prin care orașele pierd clădiri publice, cum sunt spitalele sau parcurile.

Cu toate acestea ne este foarte greu să nu remarcăm că tonul în care se poartă discuția despre mafia imobiliară din Timișoara este mai puțin o preocupare pentru dreptate socială, cum pretind portavocile sale, și mai mult o preocupare estetică – cea a omului care strâmbă din nas, deranjat de ce vede, aude, miroase. Iată, spre exemplu, ce scria un jurnalist timișorean în 2013, citat de altfel și de Brîndușa Armanca: „Vile superbe, case boierești ori palate, adevărate bijuterii arhitecturale, au căzut rând pe rând în mâinile mai multor clanuri [...] care au transformat Mica Vienă în Marele Kitsch. Situate în cele mai frumoase zone centrale ale orașului, acestea au fost în mare parte transformate de noii proprietari, care le-au adăugat plăci de marmură și ornamente încărcate din lemn și piatră, străjuite de turnuri impresionante. De un rafinament greu de explicat”.[17] Sau, după cum a declarat un politician local, citat și el de Armanca: „Nu e infracțiune mică, e teroare, e mafie. E criminalitate organizată. Așa s-a ajuns să fie ocupate cele mai frumoase zone din Timișoara, casă cu casă, stradă cu stradă”.[18]

Și dacă ne amintim că evacuarea romilor din Cluj din strada Coastei din 2010 a fost făcută și pentru ca prezența lor „nu dădea bine” langa Nokia, NATO și Biblioteca Județeană, ne putem întreba: oare ce duhnește a putred în lupta timișorenilor cu „mafia imobiliară”?

Manuel Mireanu


[1] https://www.tion.ro/eveniment/video-voluntarii-care-ajuta-refugiati-atacati-cu-pietre-de-o-familie-de-romi-la-timisoara-1598195/

[2] https://www.opiniatimisoarei.ro/voluntarii-amenintati-cu-moartea-si-atacati-cu-pietre-de-romi-la-timisoara-s-au-mutat-din-casa-de-pe-loga-sub-supravegherea-jandarmilor-video/07/06/2022

[3] https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/fritz-condamna-actiunile-la-care-au-fost-supusi-voluntarii-logs-este-scandalos-ca-inca-o-data-agresorii-au-castig-de-cauza-1598570/

[4] https://www.stirilekanald.ro/timisoara-turism-cladiri-20182127

[5] https://www.tion.ro/cimke/mafia-imobiliara/

[6] https://salvatipatrimoniultimisoarei.ro/comunicat-de-presa-casa-muhle/

[7] https://www.info-sud-est.ro/timisoara-povestea-casei-muhle-un-monument-istoric-lasat-paragina-pentru-salvarea-caruia-timisorenii-au-protestat-strada/

[8] https://presshub.ro/moartea-impachetata-pompos-cavouri-rome-cu-turnulete-la-timisoara-1502/

[9] https://romania.europalibera.org/a/punctul-vulnerabil-mafia-imobiliar%C4%83-face-legea-%C3%AEn-timi%C8%99oara-asocia%C8%9Bia-logs-pentru-refugia%C8%9Bi-alungat%C4%83-din-sediu/31888441.html

[10] http://lupta-ns.blogspot.com/2009/09/vladimir-voiasciuc-timisoreanul-care-se_23.html

[11] https://voiasciuc.wordpress.com/cum-actioneaza-mafia-imobiliara/

[12] https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/un-timisorean-care-se-lupta-cu-mafia-imobiliara-1172040.html

[13] https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/galerie-foto-clanul-tiganesc-covaci-si-a-pus-la-1142014.html

[14] https://www.facebook.com/LOGSGrupDeInitiativeSociale/about/?ref=page_internal

[15] https://www.riseproject.ro/articol/marea-devastare-parc-din-bucuresti-inghitit-de-mafia-retrocedarilor-pe-mana-cu-ramona-manescu/

[16] https://ro.wikipedia.org/wiki/Whataboutism

[17] https://www.opiniatimisoarei.ro/exclusiv-pe-cate-case-au-pus-mana-clanurile-de-tigani-din-timisoara-vezi-cate-proprietati-au-familiile-bogate-de-romi-in-mica-viena-carpaci-are-144-de-proprietati-foto/06/11/2013

[18] https://romania.europalibera.org/a/punctul-vulnerabil-mafia-imobiliar%C4%83-face-legea-%C3%AEn-timi%C8%99oara-asocia%C8%9Bia-logs-pentru-refugia%C8%9Bi-alungat%C4%83-din-sediu/31888441.html

Comments are closed.