Câți suntem neeligibili?

Enikő Vincze

Între 2007 și 2014 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a derulat trei mari proiecte prin care a extins fondul locativ public cu locuințe sociale noi. Astfel, în cartierul Oser în 2008 au fost repartizate 271 de apartamente în blocuri nou construite din bani publici; în 2013 s-au distribuit 46 de locuințe, printre care se aflau și cele 24 de apartamente create prin renovarea unui bloc vechi de pe strada Albac din fonduri europene; iar apartamentele rezultate din reamenajarea fostei școli Terapia de pe strada Coroianu tot din fonduri nerambursabile, au constituit o bună parte din locuințele sociale repartizate la 63 de solicitanți în anul 2014.

 

Moment crucial în această perioadă (la care revenim cu următoarea noastră planșă) a fost anul 2010 când, prin HCL 116/2010 (reiterat prin HCL 363/2012 și HCL 150/2013) s-au introdus printre criteriile de punctare așa-zisele “criterii de neeligibilitate” definite pe baza autonomiei administrației locale. Drept urmare, în timp ce la stabilirea listei de priorități în atribuirea de locuințe sociale dintre cei 1571 de solicitanți care au depus cereri în anul 2007 nimeni nu a fost declarat neeligibil, procentul celor “neeligibili” dintre cei care au aplicat pentru locuință socială în 2012, respectiv în 2013 a fost de 25%, respectiv 32%. Totuși, creșterea stocului de locuințe sociale a avut un impact pozitiv asupra procentului celor care au primit locuințe sociale în acești an. Însă, totalul de circa 3 milioane de euro, sumă investită în cele două proiecte europene (din care s-au făcut 70 de apartamente), este o sumă foarte mică (3.6%) față de totalul sumei raportate de Biroul Polului de Creștere Cluj-Napoca ADR Nord-Vest ca fiind suma totală câștigată de către Zona Metropolitană Cluj din finanțări POR în perioada 2007-2015 (82,41 milioane euro).

Chiar dacă între 2007-2014 fondul de locuințe sociale a municipiului Cluj s-a extins, aceste măsuri de relativă îmbunătățire nu au adus nici o evoluție pozitivă din punctul de vedere al persoanelor care de la sfârșitul anilor 1990 au început să fie evacuate din diverse cartiere ale orașului și împinse înspre periferie, mai precis pe strada Cantonului (aparținând zonei Pata Rât/ rampa de deșeuri). În anul 2014 numărul celor care locuiau acolo a ajuns la circa 140 de familii – nici una dintre ele nu a primit locuință în ceea ce Primăria numea “Locuințe sociale de calitate” (pe str. Albac), sau “Case integrate pentru comunitate” (pe str. Coroianu). În timp ce în 2004 și 2005 Primăria și-a dat acordul scris pentru amplasarea pe str. Cantonului FN a unor “case de termopan”, respectiv “case de lemn” (constând din câte cameră) de către asociații umanitare (unele din cele din urmă fiind preluate în patrimoniul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca – de ex prin HCL 51/2005 -, fără însă a le asigura accesul la utilități sau șederea legală), după această dată Primăria elibera persoanelor rămase fără locuință notificări de genul: “pentru rezolvarea în regim de urgență a problemei locative, vă sugerăm ca în funcție de posibilitățile pe care le aveți să vă amenajați în regie proprie o construcție temporară în perimetrul de pe str. Cantonului”. În pofida acestor recunoașteri tacite sau explicite a locuirii pe str. Cantonului FN, în alte acte ale sale administrația publică locală afirma că “aceste persoane locuiesc ilegal pe strada Cantonului”. În discuțiile administrației publice locale cu Regionala CFR Cluj în 2009 se afirma: “proiectul privind rezolvarea situației persoanelor defavorizate din punct de vedere social de pe str. Cantonului este în derulare”. Prin Hotărârea 368/2009 Consiliul Local a aprobat o investiție pentru ‘Construire de locuințe sociale pentru persoane fără adăpost’, iar prin HCL 127/2010 a început demersurile pentru identificarea de terenuri în Zona Pata Rât ‘în scopul mutării persoanelor care locuiesc ilegal pe str Cantonului şi str. Coastei’. În scurt timp, în acest teritoriu s-au construit 10 case modulare, și până în ultimul moment Primăria nu anunța-se pentru cine sunt ele dedicate. Persoanele de pe strada Cantonului au rămas pe loc – acest teren însă a început să prezinte tot mai mare valoare. În 2011 și 2012 Regionala CFR a intentat două procese împotriva locatarilor prin care solicita evacuare imediată. Le-a pierdut pe ambele. La finalul anului 2013 directorul Aeroportului Internațional din Cluj-Napoca făcea declarații cu privire la proiectul de dezvoltare a infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri și marfă între Aeroport și Gara de Est/Someșeni, care, prea posibil, va afecta locuirea oricum nesigură și neadecvată de pe str. Cantonului FN.

Comments are closed.